20,940 matches
-
de altfel, după cum cred, de ritmul de țestoasă și de stilul năclăit al procesului de deconspirare, ultima ediție, inițiată în vară, în care îmi pusesem totuși niște speranțe. Nu mai vorbesc despre falsuri, minciuni, intoxicări... Tocmai ți-am arătat o știre citită mai înainte pe site-ul "Cotidianulului", în care se scrie că serviciile au reconfirmat că, pentru ele, conform arhivelor pe care le mai dețin, Varujan Vosganian este complet necunoscut. Dacă nu e o intoxicare din această parte, e clar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai mult, e prea agresivă, prea gălăgioasă, prea isterică vezi asta și pe stradă, dar și la televiziune, unde așazisele emisiuni de divertisment sunt ore întregi de funduri goale, uneori și prea mari, și mai ales de urlete... Până și știrile au devenit un fel de minispectacole. Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai epifenomenele și "românizându-le" pe deasupra. E un domn Negru care, oricâte emisuni a făcut și oricum s-ar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
explozivă. Deși, desigur, era băutoare și se și droga, muzica ei sfâșietoare e de neegalat. Îmi amintesc și eu imbecilitatea aceea de la TVR, da, îmi amintesc... dar când a murit Hendrix, de pildă, n-au dat nimic. Eu am auzit știrea la emisiunea lui Cornel Chiriac de la Europa Liberă și a doua zi, la școală, ne-am pus toți băieții doliu! Eram în partea a doua a liceului. Nu mai știu exact în ce clasă. Cât privește Cream, gândește-te numai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
s-a tabloidizat înainte de a fi avut și noi o tradiție a presei serioase. Pe de alta, problemele ce țin de patronate mă fac să am mari dubii asupra obiectivității diverselor ziare, radiouri, televiziuni. Din acest motiv, mă uit la știri la televiziunea publică, la care măcar sunt și eu o particică de patron, iar de la ora 22 noaptea, vreo două ore, răsfoiesc vreo cinci-șase ziare centrale și toate localele care au ediție electronică, pentru a mă lămuri și eu ce
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Gândul", "Adevărul", deși au ales formule mai relaxate, cu texte mai scurte, cu poze color mai multe. Și nici nu mă deranjează că există tabloide, ci că tendința e să existe numai tabloide. Sau, la televiziuni, n-am nimic cu știrile de la ora 17, că sunt și oameni amatori de orori, dar mă îngrijorează că aproape peste tot cele de la ora 19 au ajuns la fel cu cele de la 17, cu excepția notabilă, deja amintită, a televiziunii publice. La care, pe deasupra, nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pentru păstrarea, măcar, a unei aparențe de obiectivitate. Mai îngrijorător decât eventualele dependențe mi se pare a fi profesionalismul redus al presei noastre și al media în general. Dacă trecem de la informație unde e uimitor ce rapid un zvon devine știre! -, la programele poreclite de "divertisment", e dezastru total. În genere, au fost preluate formate străine mediocre, pe care d-l Lazarov & His Wife le-au "românizat", făcându-le proaste, iar cei care le pun în operă fac un pas înainte
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Poate asta e bine... Dorin Popa: Te confirmă chiar președintele Clubului Român de Presă, Cristian Tudor Popescu, în termeni mai mult decât vehemenți. Mâine va apărea demisia sa din această funcție, sub forma unei scrisori deschise. Mai toate jurnalele de știri TV au reprodus în această seară următorul fragment: "Viața politică din ce în ce mai vulgară și superficială din România ultimilor ani este însoțită, ca și cum n-ar vrea să rămână mai presus, de o presă tot mai degradată, moral și profesional. Rețelele de presă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
devină ceva mai corectă sub amenințarea scăderii tirajelor și a audiomatului. Media publice, TVR și Radio România au devenit tot mai credibile și mai profesioniste și vor face, chiar involuntar, presiuni asupra celor private. Eu nu mă mai uit la știri decât la TVR la care, până acum vreo doi ani nu mă uitam niciodată, ba chiar am acceptat să fac o emisiune la Radio Iași, postul public local, când am văzut proiectul de grilă lansat la 1 septembrie. De atunci
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nu știu dacă ar fi putut vedea speranța eliberării. Pentru că regimul comunist i-a aplicat și în această detenție unul din cele mai dure tratamente penitenciare posibile, în special izolarea. Dorin Popa: Astăzi nu am avut deloc vreme să urmăresc știrile. Televiziunile noastre au avut materiale despre părintele Calciu? Liviu Antonesei: Până acum, nici eu n-am apucat să văd ceva la televiziuni, pentru că am avut eu însumi două emisiuni de făcut, iar după aceea m-am apucat de treabă aici
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
apucat să văd ceva la televiziuni, pentru că am avut eu însumi două emisiuni de făcut, iar după aceea m-am apucat de treabă aici. O să deschid și o să rulez puțin pe cele informative, să văd dacă măcar au făcut o știre despre asta, că dacă spunea Jiji o tâmpenie, am fi aflat de peste tot. Din acest motiv am și mari dubii privind reflectarea acestui trist eveniment. Dar, voi verifica! Azi, nu te mai ridică femeia, ci media!!! Dorin Popa: Dacă tot
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
D. Județul S., la părinții lui C.V. din relația de căsătorie au rezultat doi copii: C.L. (15 ani) si C.A. (13 ani). Lucrurile decurg normal în cadrul familiei C. Până în anul 1995, când C.V. decide să plece în Germania, fără știrea soției si copiilor. O bună perioadă de timp aceștia l-au considerat decedat. Copiii au rămas în îngrijirea mamei care făcea cu greu față responsabilităților, nefiind sprijinită de nimeni din familie. Agravarea situației financiare o determină pe C.I. să plece
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
extras, mai ales în zilele noastre, cu ajutorul lui Dumnezeu, din lucrurile create, Biserica le primește și le urmărește cu o solicitudine deosebită pe acelea care privesc mai direct sufletul omenesc și au deschis căi noi de a comunica mai ușor știri, idei și orientări de tot felul. Iar dintre aceste descoperiri se evidențiază mijloacele care, prin natura lor, pot atinge și influența nu numai indivizi izolați, ci mulțimi întregi și toată societatea umană, cum ar fi presa..." 1. Citatul de mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ziaristul era sfătuit să fie prudent, ceea ce implica o bună cunoaștere a directivelor ecleziastice, deoarece autoritatea nu putea fi mereu prezentă-uneori chiar din dorința de a nu sufoca inițiativele și libertatea de acțiune. Era considerat prudent cel ce nu publica știri despre persoane și instituții fără să le verifice veridicitatea și nu completa cu păreri personale știrile despre deciziile autorității ecleziastice. Alte erori pe care trebuia să le evite un jurnalist cumpătat, erau: cea de a da prea multă sau din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu putea fi mereu prezentă-uneori chiar din dorința de a nu sufoca inițiativele și libertatea de acțiune. Era considerat prudent cel ce nu publica știri despre persoane și instituții fără să le verifice veridicitatea și nu completa cu păreri personale știrile despre deciziile autorității ecleziastice. Alte erori pe care trebuia să le evite un jurnalist cumpătat, erau: cea de a da prea multă sau din contră prea puțină importanță greșelilor, ori de a pretinde realizarea unor proiecte într-un timp foarte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nicio poziție politică cu credința 123 și să nu pretindă exclusivitatea catolicismului 124. Sfântul Părinte a condamnat atacurile suferite de presa catolică 125 și i-a îndemnat pe ziariștii catolici să folosească un limbaj cumpătat și respectuos 126, să evite știrile imprudente și deși aveau libertatea de a-și exprima opiniile să rămână uniți în esență. Enciclica Cum multa (1882) a vizat stoparea divergențelor dintre credincioșii spanioli, care se atacau reciproc din cauza tendințelor politice diferite și nu respectau astfel indicațiile episcopilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
existenței moralității în presă și în toate scrierile (indiferent de noile realități și schimbări din societate) 153. Încă din introducere (Decretul privind mijloacele de comunicare social), Inter mirifica, arăta importanța deosebită pe care Biserica o acorda căilor de comunicare a știrilor, ideilor și orientărilor de tot felul, dar mai cu seamă acelor mijloace care prin natura lor puteau influența nu numai indivizi izolați, ci mulțimi întregi și chiar toată societatea umană. Aceste căi de comunicare erau: presa, cinematograful, radioul, televiziunea și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
6.000) și La Voz de Valencia (6.000). Alte jurnale catolice conservatoare au fost El Pueblo Vasco, El Correo Catalán, Diario Regional (Valladolid), El Ideal Gallego și El Noticiero de Zaragoza. Unele dintre ele foloseau serviciile agenției catolice de știri "Presa Asociată" (1909). Numeroase publicații (212194) au participat la "Congresul presei catolice", care a avut loc la Zaragoza în 1908 și la care a fost prezent și Cardinalul Merry del Val, Secretar de Stat al Papei Pius X. Presa catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cele lunare au ocupat primul loc209: 1944 Lunare 49% Săptămânale 12,5% Bilunare 11,4% Trimestriale 8,6% Jurnale 7,6% O dată la 2 luni 4,7% Altă periodicitate 6,2% Mijloacele de informare depindeau de agențiile de prelucrare a știrilor, iar agenția Efe, înființată în 1939, a avut rolul de agenție oficială 210. Presa spaniolă a întârziat în a-și înmulți cititorii, indicele de lectură fiind foarte scăzut 211. Grupul de presă cel mai important a fost cel al "Mișcării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a întârziat în a-și înmulți cititorii, indicele de lectură fiind foarte scăzut 211. Grupul de presă cel mai important a fost cel al "Mișcării și al sindicatelor" aflat în subordinea regimului, cu 37 de ziare, 5 publicații lunare de știri și 15 reviste (în 1944). Câteva ziare au depășit tirajul de 40.000 de exemplare, precum Pueblo și Marca (Madrid), Solidaridad Nacional și La Prensa (Barcelona) și Levante (Valencia)212. Un alt grup important, a cărui influență s-a diminuat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
menționate rubricile principale și colaboratorii ei: "cel dintâi articol scris de părintele Dr. Ioan Bălan are să scoată lucrurile mai însemnate din Acta Apostolicae Sedis.Va urma apoi o cronică din lumea catolică, scrisă de același. La locul al treilea vin știrile din Arhidieceza de București, scrise de ÎPS Arhiepiscop, pe care le va traduce Ioan Vanca. Carol Auner va scrie istoria Bisericii Catolice din țară. Prințul Vladimir Ghica va publica chestiuni referitoare la istoria românilor, M. Theodorian-Carada va studia chestiuni sociale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și bibliografia o vor face, după diferitele ramuri de știință aceia care tratează temele respective"343. Observăm din tematica acestei publicații că a fost una preponderant culturală, cu subiecte de istorie, filosofie, teologie, literatură, arheologie, dar și cu rubrici politice, știri din arhidieceză, știri externe și alte informații. Referindu-se la "modul de a scrie" în această publicație, arhiepiscopul Netzhammer a precizat că orice polemică era interzisă în paginile revistei, deoarece întreaga responsabilitate îi revenea lui. El a recomandat să se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vor face, după diferitele ramuri de știință aceia care tratează temele respective"343. Observăm din tematica acestei publicații că a fost una preponderant culturală, cu subiecte de istorie, filosofie, teologie, literatură, arheologie, dar și cu rubrici politice, știri din arhidieceză, știri externe și alte informații. Referindu-se la "modul de a scrie" în această publicație, arhiepiscopul Netzhammer a precizat că orice polemică era interzisă în paginile revistei, deoarece întreaga responsabilitate îi revenea lui. El a recomandat să se evite aparatele critice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ministru 397, Patriotism și creștinism 398, 24 ianuarie comemorarea unirii ne trebuie un ideal 399, Educația morală în școală 400. Din cuprinsul ziarului putem remarca faptul că existau unele rubrici constante, care apăreau număr de număr, precum: Literatură-Artă Știință Recenzii, Știri de tot felul și de pretutindeni etc. Erau și articole care apăreau în mai multe numere, ca o serie, până se epuiza tema respectivă, după care se trecea la alta. Se redactau însă și materiale care apăreau o singură dată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
așadar una variată, iar limbajul era accesibil unei categorii largi de cititori, pentru ca mesajul transmis să poată fi receptat nu doar de oameni cu un înalt nivel de educație, ci și de cei cu un nivel mai scăzut. La rubrica Știri de tot felul și de pretutindeni apăreau informații despre Școlile catolice din Anglia, Rezultatul ultimelor alegeri din Spania, Viața catolică din Olanda, Organizarea tineretului catolic, Rugăciune pentru Mexic, Recensământul în Polonia, Apelul Ligii Națiunilor pentru pace, Creșterea criminalității în Statele Unite
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]