21,787 matches
-
patriarhul a încercat din nou - de data asta cu succes - să-i scrie papei. Ioan la rându-i a văzut posibilitatea unei politici mai active în Balcani și a venit în întâmpinarea dorințelor patriarhului. Așadar, a trimis și el o delegație la Constantinopol care a fost însoțită de trimișii papali Theophylact și Carus. În același timp cei doi ar fi trebuit să-și folosească călătoria pentru a-l influența pe domnitorul bulgar Simeon I.. Sarcina lor era să întreprindă o călătorie
Papa Ioan al X-lea () [Corola-website/Science/305418_a_306747]
-
între Bizanțul și Bulgaria, Simeon a fost uns țar al bulgarilor și s-au strâns relațiile între el și Biserica Greco-Ortodoxă. Totuși papa a încercat în continuzare să-i influențeze pe bulgari. Puțin după aceea a trimis din nou o delegație la Simeon să negocieze o pace între bulgari și croați.
Papa Ioan al X-lea () [Corola-website/Science/305418_a_306747]
-
PSD. Între 1992-sept. 1993 a fost secretarul Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților. Din septembrie 1993 până la sfârșitul anului 1996 a fost secretar al Biroului permanent al Camerei Deputaților. Între 1993-1996 a fost membru în delegația Parlamentului României la Adunarea parlamentară a Atlanticului de Nord. Între 1993-1994 a fost și președintele Comisiei speciale pentru întocmirea Regulamentului Camerei Deputaților. În legislatura 1996-2000 a fost vicepreședinte al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul activității Serviciului
Cameliu Ovidiu Petrescu () [Corola-website/Science/305460_a_306789]
-
în Comitetul director al Grupului interparlamentar român. În legislatura 2000-2004 a fost trei ani vicepreședinte al Camerei Deputaților, iar între 1 septembrie 2004 și decembrie 2004 a fost secretar al Camerei Deputaților. Tot în legislatura 2000-2004 a fost președinte al delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentara NATO și președinte al grupului de prietenie cu Marea Britanie din Parlamentul României. În 2002 a fost decorat de către președintele Ion Iliescu cu Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de Cavaler. Din 2002 a înființat și
Cameliu Ovidiu Petrescu () [Corola-website/Science/305460_a_306789]
-
la care au participat zeci de mii de țărani români, precum și revoluționari moldoveni și munteni. De asemenea, Iancu a vorbit românilor, expunându-le și explicându-le revendicările națiunii române din Transilvania. La această adunare s-a decis trimiterea a două delegații românești, una la Viena, pentru a prezenta împăratului doleanțele românilor, iar alta la Cluj, pentru a le prezenta Dietei Transilvaniei. La sfârșitul lunii mai 1848, Iancu, alături de fruntașii români din Munții Apuseni, au ținut o consfătuire la Câmpeni, pentru a
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
austriac Ivanovici, dar și faptul că austriecii aflaseră de tratative duse de Iancu cu maghiarii și oferta lui Kossuth de a trece de partea revoluției ungare. Din acest motiv, a făcut calea întoarsă la Câmpeni. La 22 august 1849, o delegație de doi moți, trimiși de Iancu la Florești, județul Cluj, au declarat armatei austriece că acesta a decis să își lase luptătorii la vatră. Generalul austriac Wohlgemuth l-a invitat pe Avram Iancu la Sibiu pentru a-i cere ajutorul
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
care se aflau în număr mare în acea zi la târg, soldații au fost obligați să îl elibereze, pretinzând că arestarea s-a făcut din greșeală. În februarie 1850, Avram Iancu a plecat la Viena, unde se strângea o nouă delegație românească care dorea să ceară drepturi pentru românii din Transilvania. El a trecut prin Beiuș, ajungând la 6 februarie la Oradea, unde a fost primit cu entuziasm. La fel de bine a fost primit și la Pesta, fiind primit de generalul Haynau
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
19 februarie și a fost primit de împăratul austriac la 8 martie 1850. Meritele sale au fost relevate în mod deosebit de împăratul Franz Josef. În zilele următoare Iancu a vizitat alte personalități austriece marcante. Iancu s-a întors acasă fără ca delegația românească să fi reușit altceva în afară de primirea unor promisiuni fără acoperire din partea austriecilor. Țarul Rusiei a trimis la Sibiu 34 decorații pentru a fi împărțite celor care au avut merite deosebite în timpul războiului. Pentru Avram Iancu el a trimis Ordinul
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Axente Sever. Avram Iancu a fost invitat la Alba Iulia pentru a-și ridica decorațiile, dar el a refuzat de fiecare dată să o facă. În august 1850, Iancu a plecat din nou la Viena, pentru a face parte din delegația națională românească. Din nou aceasta a primit de la austrieci numai cu promisiuni goale și amânări. La începutul anului 1851, Avram Iancu a fost chemat la prefectul poliției din Viena pentru a declara dacă acceptă sau nu decorațiile acordate și pe
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
refuză cerând: "să se decoreze mai întâi națiunea cu împlinirea promisiunilor". La scurt timp după aceasta i s-a pus în vedere să părăsească Viena în termen de 8 zile, la fel cum au pățit și alți fruntași români din delegație. Iancu a plecat din Viena la 21 februarie 1851, pentru a nu se mai întoarce niciodată acolo. După întoarcerea de la Viena, Iancu s-a implicat în lupta pe cale legală pentru obținerea drepturilor pentru moți. Aceștia își revendicau terenurile și pădurile
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român. A fost ales membru titular al Academiei Române din 1955. În guvernul Petru Groza a fost numit subsecretar de Stat la Ministerul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice. În același an, a făcut parte din delegația care a participat la Conferința de Pace de la Paris. A fost numit ministru de externe în 1957 în guvernul condus de Chivu Stoica În 1958 a fost ales președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale (funcție de șef de stat). A fost
Ion Gheorghe Maurer () [Corola-website/Science/299973_a_301302]
-
parte. Dinu Brătianu a rămas, însă, intransigent la cererile lui Tătărescu nerăspunzându-i la nici una din scrisori. În aceste condiții, Tătărescu a început o laborioasă campanie în toată țara pentru reorganizarea Partidului Național Liberal în jurul său. La 1 iulie 1945, Delegații de la Congresul general al partidului au proclamat, în unanimitate, pe Gheorghe Tătărescu președintele noului Partid Național Liberal. Erau acum oficial două partide liberale: P.N.L.- Dinu Brătianu și P.N.L.- Tătărescu. Gheorghe Tătărescu a fost unul dintre puținii oameni politici români care
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
în guvernul nou format, Tătărescu fiind vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Străine. Dușmanii și adversarii politici ai lui Tătărescu nu au aprobat intrarea politicianului în Guvernul Groza și l-au calificat drept trădător. În august 1946, delegația română condusă de Gheorhe Tătărescu pleacă la Conferința de Pace de la Paris. Când a luat cuvântul, ministrul român de Externe s-a mulțumit să ceară ușurarea clauzelor economice din partea Angliei și Americii, dar chestiunile vitale - frontierele de nord-est și plecarea
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
rusești din țară - nu au fost atinse. Despre aceasta, generalul Constantin Sănătescu spunea că „Nu se poate ca Gheorghe Tătărescu să nu răspundă de aceste abuzuri”. La 10 februarie 1947, Gheorghe Tătărescu, în calitate de viceprim-ministru, ministru de Externe și conducător al delegației române, își va pune semnătura pe Tratatul de Pace. Conștient de istorica răspundere, Tătărescu simte nevoia unei justificări prin declarații care le face în preajma plecării la Paris. El afirma că Tratatul de Pace „Trebuie considerat ca un sfârșit și, totodată
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
în preajma plecării la Paris. El afirma că Tratatul de Pace „Trebuie considerat ca un sfârșit și, totodată, ca un început... El lichidează un război pierdut... și constituie un punct de plecare pentru o viață nouă...” Pe când se afla în fruntea delegației României la Paris, Gheorghe Tătărescu a fost îndemnat de oamenii politici români din emigrație să nu semneze și să rămână în străinătate. Răspunsul demnitarului a fost unul calm, cu liniștea celui care se sacrifică: „Gestul refuzului de a semna mi-
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
cultural, secretar general al Congresului bisericesc, director al Serviciului "Publicații". În anul 1967 a fost hirotonit ieromonah de către Arhiepiscopul Victorin, acordându-i-se din partea Sfântului Sinod rangul de arhimandrit. A ținut numeroase conferințe și a făcut parte din mai multe delegații ale Bisericii Ortodoxe Române peste hotare. Este membru fondator al Comitetului Sălii Românești din Detroit, avându-l ca invitat la dineul de promovare din 21 mai 1976, pe laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade. A participat la diverse conferințe în
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
Comitetului Sălii Românești din Detroit, avându-l ca invitat la dineul de promovare din 21 mai 1976, pe laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade. A participat la diverse conferințe în Detroit, Chicago, Windsor și Honolulu, fiind ales ca membru în delegația Bisericii Ortodoxe Române care a vizitat Bisericile vechi orientale din Egipt, Etiopia și India (1969). Conform jurnalistului Ioan T. Morar, Bartolomeu Anania ar fi furnizat Securității note informative despre Andrei Scrima, unul din teologii ortodocși de seamă aflați în exil
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
care nu cuprindea „"dominația lui absolută, fără nici o condiție și fără nici o rezervă, ca un biruitor care nu e dispus să discute și să facă tranzacții cu nimeni"”. Regența a refuzat să ia o decizie sub presiune, și a anunțat delegația P.N.Ț. că va delibera și va anunța decizia sa. Discuțiile s-au întins pe mai multe ore în care membrii regenței „"au încercat să aducă pe Maniu la o atitudine mai conciliantă. În zadar: el vrea puterea pentru dânsul
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
la un bijutier specializat din Częstochowa, unde a fost curățată, iar coroana și mantia Fecioarei refăcute, din aur alb și galben. La începutul lui august 2010, cu o săptămână înainte de hram, pictura restaurată a fost adusă din Polonia de către o delegație din care au făcut parte: PS Petru Gherghel, pr. Romuald Bulai, pr. Marius-Stanislav Bucevski, pr. Emil Robu și Ghervazen Longher, deputat în Parlamentul României ca reprezentant al comunității polonezilor. Icoana a fost dezvelită la 14 august 2010 în prezența ÎPS
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
pr. Marius-Stanislav Bucevski, pr. Emil Robu și Ghervazen Longher, deputat în Parlamentul României ca reprezentant al comunității polonezilor. Icoana a fost dezvelită la 14 august 2010 în prezența ÎPS Iosif Henryk Muszynski, arhiepiscop de Gniezno, primat emerit al Poloniei, o delegație a preoților paulini din Czestochowa, formată din trei persoane, care au restaurat copia icoanei, PS Anton Coșa, episcop de Chișinău, PS Petru Gherghel și PS Aurel Percă. De asemenea, un interes deosebit prezintă și „Grota Lourdes” de lângă biserică, aceasta fiind
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
apa devenind insuficiente în ciuda eforturilor făcute de Brod, Karako, Malioglu și de Crucea roșie. Căpitanul Garabetenko îi trimite guvernului turc o scrisoare alarmista în care contestă motivele carantinei, cere debarcarea pasagerilor și eliberarea navei, amintind că aceasta este neutră. O delegație a evreilor români din Palestina a venit la Istanbul și a obținut o audiență la președintele Turciei, Ismet Inönü. După aceasta întrevedere, Brod, Karako, Malioglu și Shertok obțin de la britanici doar 28 de vize pentru copiii sub 17 ani, dar
Struma (navă) () [Corola-website/Science/313074_a_314403]
-
familie și ca student al Politehnicii din München. Constantin Dobrogeanu-Gherea a devenit creștin în 1879. In 1910 se înscrie în Partidul Social Democrat Muncitoresc, fiind ales după război președinte al Federației Socialiste din Prahova. În această calitate face parte din delegația care a cerut afilierea la Komintern (vara 1920). Acceptarea celor 21 de condiții obligatorii pentru membrii Kominternului de către nucleul dur al socialiștilor români va duce la apariția Partidului Comunist Român la "21 mai 1921". În ianuarie 1922, toți comuniștii din
Alexandru Dobrogeanu-Gherea () [Corola-website/Science/313152_a_314481]
-
de hirotonire a avut loc în Duminică Floriilor, pe 20 aprilie 2008 la Catedrala Patriarhala din București, si a fost intronizat la sărbătorirea hramului Catedralei Episcopale Sfinții Petru și Pavel din Melbourne. Ceremonia de intronizare a fost oficiată de o delegație specială formată din înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
Mihail Filimon () [Corola-website/Science/313267_a_314596]
-
naștere nu era suficient de regal pentru o viitoare regină. Unul dintre primele ei acțiuni în calitate de prințesă moștenitoare a fost să facă un tur al insulei împreună cu soțul ei, sora și cumnatul ei. În aprilie 1887, Kalăkaua a trimis o delegație să participe la Jubileul de Aur al reginei Victoria a Regatului Unit. În timp ce era în excursie, Liliuokalani a învățat constituția pe care Kalăkaua a fost obligat s-o semneze sub ameințarea cu moartea. A fost atât de supărată încât a
Liliuokalani () [Corola-website/Science/314522_a_315851]
-
sovietici despre convorbirile sale și, mai mult, a cerut americanilor să sprijine comerțul liber, alegeri libere și presa liberă în Europa de est. În 1946 a vizitat URSS și a fost decepționat de „realizările” socialismului. În perioada august-noiembrie 1946 era membru în delegația de stat a României care a participat la negocierile privind încheierea tratatelor de pace de la Paris. În timpul șederii la Paris, a izbuncit un scandal de proporții, întrucât în ziarul New York Times a fost publicat un articol despre situația economică din
Belu Zilber () [Corola-website/Science/314566_a_315895]