21,807 matches
-
prin primele două contopirea nu este perfectă. Senzațiile permit numai un contact fulgerant , iar intelectul ignoră, pentru a face operațiile proprii cunoașterii logice, condiția fundamentală a universului, care este devenire continuă. Aspirația spre absolut se împlinește doar prin atingerea contemplației poetice, prin viziunea directă a principiului universal când: "intrăm Să ospătăm În cămara Soarelui Marelui Nun și stea, Aburi verde să ne dea, Din căldări de mări lactee, La surpări de curcubee, În Firida ce scântee / Etern" În termeni mai simpli
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
În termeni mai simpli poezia pune problema raportului dintre cunoașterea logică și cea metaforică așa cum o pusese și Blaga în Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. În Uvedenrode pe aceeași temă a nunții e reluată într-un material poetic, ideea erosului ca încercare eșuată de cunoaștere. Titlul, inventat de poet, definește un spațiu de coșmar, "o râpă a gasteropodelor ", reprezentare a purei vieți vegetative. Faza de tranziție este de o puternică originalitate, derutantă pentru cititor, căruia i se solicită
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
orientările fundamentale rămân cele două, mai mult întâlnite spre prinderea sensului lumii ascuns de aparențe, de fenomene sau dimpotrivă, spre fenomenalitatea imediată în care se intuiește esența lumii. Din această perspectivă ciclul are două texte care pot fi socotite arte poetice: cel intitulat chiar Joc secund (sau Din ceas dedus) și Timbru. Jocul secund impresionează mai întâi printr-o sonoritate impecabilă, adevărată "muzică a formelor în zbor ", dar nu - și dezvăluie sensul de la prima lectură. După însăși mărturisirea poetului "poezia este
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
creației cosmice asemănător aceluia pe care conform tradiției biblice, l-ar fi intonat în paradis îngerii, când Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam. Celelalte poezii din ciclu se așază sub una sau alta din cele două poetici, toate sunt în fond niște descrieri diferențiate enorm de altele în limbaj. Din cuprinsul volumului: Tudor Vianu spunea despre opera lui Ion Barbu astfel: „Cititorul care străbate paginile volumului "Joc secund", nu trebuie să uite niciodată că se găsește în fața
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
Osip Emilievici Mandelștam (în ; ) a fost un poet și eseist evreu rus, unul dintre cei mai faimoși membri ai școlii poetice acmeiste. A scris o lirică neoclasică, caracterizată prin laconism, intensitatea expresiei și echilibrul versului. Mandelștam s-a născut în Varșovia într-o familie evreiască bogată. Tatăl său, patron de tăbăcărie, a fost capabil să facă rost de o dispensă, care
Osip Mandelștam () [Corola-website/Science/301331_a_302660]
-
moderne. A scris povestiri remarcabile prin acuitatea percepției și expresivitatea stilului. A formulat o teorie, ce s-a dovedit contestabilă, a superiorității așa-zisei "rase gotice" și aceasta pornind de la evoluționismul darwinist. ""...pentru neobișnuita forță și fecunditate a imaginației sale poetice care este îmbinată cu o curiozitate intelectuală de largă cuprindere și cu un stil curajos și proaspăt"". Johannes V. Jensen s-a născut în 1873 la Farso în Himmerland (Iutlanda) în familia unui medic veterinar. Studiază mai întâi medicina, dar
Johannes Vilhelm Jensen () [Corola-website/Science/301449_a_302778]
-
În 1847 la Baia Mare coboară într-o mină, ocazie cu care scrie poezia „În mină”. Soții Petőfi locuiesc în Colțău între 8 septembrie 1847 și 20 octombrie 1847. În timpul acesta, a scris cele mai frumoase poezii de dragoste. Crezul său poetic și politic este destăinuit în anul 1847: "„Dacă poporul va fi stăpân în poezie, nu va fi departe să stăpânească și în politică, iată ce ne învață acest secol, iată țelul pe care trebuie să-l urmărim... Sus poporul, în
Sándor Petőfi () [Corola-website/Science/300033_a_301362]
-
(uneori Memlinc sau - la flamanzi - Jan van Mimmelynghe) (n. cca. 1435, Momlingen - d. 11 august 1494, Bruges) a fost un pictor născut în Germania, stabilit încă de tânăr în Țările de Jos. Grație stilului său original și poetic, Memling este considerat un portretist de excepție și unul dintre cei mai mari pictori flamanzi ai epocii sale. s-a născut probabil în anul 1435 în Germania, în micul orășel Momling, în ținutul de la sud de Frankfurt străbătut de râul
Hans Memling () [Corola-website/Science/300097_a_301426]
-
și a înțelegerii. Poezia lui Radu Voinescu din volumele „Hierofantul“ și „Poezii“, deschide un drum în literatura română, drum urmat la câțiva ani distanță de Ruxandra Cesereanu, dar și de alți câțiva poeți mai tineri. Teme clasice într-un veșmânt poetic original, exprimate cu un limbaj și o tehnică de inspirație modernă, cu impact asupra psihicului cititorului, un barochism bine temperat, pus în serviciul unei stilistici ce poate fi considerată de avangardă prin legătura pe care cuvântul și muzicalitatea stranie a
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
modernă, cu impact asupra psihicului cititorului, un barochism bine temperat, pus în serviciul unei stilistici ce poate fi considerată de avangardă prin legătura pe care cuvântul și muzicalitatea stranie a versurilor o realizează între concret și metafizic. O astfel de poetică nu ezită să calce pe teritoriile abisale ale psihicului, mediind între carnal și divin. Contribuțiile lui Radu Voinescu la clarificarea unor concepte de teorie literară și de estetică sunt vizibile în volumul „Spectacolul literaturii“. Sunt de menționat câteva clarificări și
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
de studiu la Catedra de Istorie a Ideilor din cadrul Facultății de Filosofie, Istorie a Ideilor și a Artelor și Limbi Clasice, Universitatea Oslo, Norvegia. În anul 2016, i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură, „pentru crearea de noi expresii poetice în cadrul marii tradiții a cântecului american”. Bob Dylan nu a fost prezent la banchetul din 10 decembrie 2016 dat în cinstea câștigătorilor premiului Nobel. Cuvântarea sa de mulțumire a fost citită de Azita Raji, ambasadorul SUA în Suedia. În 1976
Bob Dylan () [Corola-website/Science/300257_a_301586]
-
obiceiurile au constituit în satul tradițional din totdeauna cadrul în care s-a plămădit întreaga noastră producție spirituală, principalele momente de materializare în cântec și poezie a năzuințelor, bucuriilor și durerilor țăranului român. Cele mai frumoase datini, cu implicațiile lor poetice, sunt legate de sărbătoarea Crăciunului. Cetele de feciori, în număr de două (Răsăriteana și Apuseana) se constituie, de obicei, la lăsatul postului de Crăciun, când își aleg prin vot deschis și persoanele care conduc: primar și crâșmar. Cetele au următoarele
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
ironie, ceea ce o îndreptățea pe Anna Ahmatova să se considere o urmașă a lui Innokenti Annenski. Anna Ahmatova însăși recunoștea ce revelație fuseseră pentru ea versurile lui Innokenti Annenski, care îi arătaseră drumul spre o „nouă armonie”. Linia succesiunii ei poetice este confirmată de poemul „Учитель” („Învățătorul”) din 1945 și din afirmațiile din memoriile sale: În mai 1914, cu puțin înainte de începerea Primului Război Mondial, a ieșit de sub tipar următorul volum de poezii, Чётки (Mătănii). Tipărit inițiat cu un tiraj de 1000 exemplare
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Trei flori de liliac”). O serie de reviste și ziare au început să-i publice poeziile. Ea a început să-și citească din poezii la diferite cenacluri literare și făcea planuri pentru publicarea unei ediții noi a întregii sale opere poetice. În anii războiului petrecuți în Tașkent, Ahmatova începe să scrie tragedia lirico-filozofică Enuma Eliș, bazată pe mitul genezei în mitologia sumeriano-babiloniană, în care intenționa să-și expună gândurile despre începutul și la sfârșitul lumii. Interesul pentru cultura sumeriană îi rămăsese
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
героя" ("Poem fără erou"). Poemul a început în 1913 - cu surse în tragediile rusești și mondiale. Volumul este o lucrare complexă, care constituie o puternică sinteză lirică a filozofiei ei și o afirmare a sensului vieții și al creației ei poetice. Lucrarea este inspirată de poemul "Evgheni Oneghin" al lui Aleksandr Pușkin. Și în acest poem este prezentă vibrația timpului, însă la Ahmatova este o vibrație care se simte, dar care este abia auzită, neavând greutatea sonoră a pașilor comandorului din
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
însuși, nu pentru că simbolizează ceva”. Grupul acesta de tineri organiza cursuri pentru studiul prozodiei și al diferitor tehnici moderniste. Studiile și experimentele încep să fie practicate la noul sediu al redacției revistei „Apollo”. Școala de poezie capătă denumirea de Academia poetică. În 1911 Academia se transformă în gruparea Atelierul poeților. Conducători ai Atelierului devin doi poeți din generația de după simbolism: Nicolai Gumiliov si Serghei Gorodețki. Alți membri de vază ai grupului erau Osip Mandelștam, Mihail Zenkevici și Vladimir Narbut. Anna Ahmatova
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
dintr-o cultură a erosului. Ea mizează, în versurile sale, pe senzorialitate. Simțurile ei nu percep doar atmosfera generală care o înconjoară, ci și micile detalii ale lumii, obiectele cele mai disparate. Poeta absoarbe materialitatea și o traduce în gând poetic. Anna Ahmatova prezintă evoluția feminității, de la vârsta candorii la cea a femeii îndrăgostite. La Ahmatova se percepe în permanență o conjuncție între imaginarul nocturn și cel diurn. Dizolvarea ființei se face prin agresiunea temporală. Alteori, convulsia erotică se preschimbă în
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
mai însemnate sunt: "Корейская классическая поэзия" (Din poezia clasică coreeană) - (1956), "Китайская классическая поэзия" (Poezia clasică chineză) - (1956), "Лирика древнево Египта (Poezia Egiptului antic)" - (1965) și "Голоса поетов (Glasul poeților)" - (1965). Mulți literați, printre care și autorități în domeniul traducerilor poetice, ca Mihail Lozinski au relevat calitatea cu totul deosebită a traducerilor ei. În 1976 apare la Leningrad volumul " Стихотворения и поэмы" („Versuri și poeme”), prima ediție postumă aproape completă, ilustrată și comentată științific, a operei sale poetice, ediție îngrijită de
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
în domeniul traducerilor poetice, ca Mihail Lozinski au relevat calitatea cu totul deosebită a traducerilor ei. În 1976 apare la Leningrad volumul " Стихотворения и поэмы" („Versuri și poeme”), prima ediție postumă aproape completă, ilustrată și comentată științific, a operei sale poetice, ediție îngrijită de academicianul Viktor Jirmunski). În afară de tirajele obișnuite, au fost tipărite și o serie de ediții îngrijite, cu studii introductive și analize critice.
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
în "Scrisoarea I": În cazul imaginii artistice din poezia "Melancolie", comparația apare prescurtată, în lipsa adverbului de comparație (cu valoare de prepoziție) "ca" și a termenului "lună", în acest mod realizându-se concentrarea prin metaforă, care conferă o expresivitate sporită textului poetic. Contextul ajută la intuirea primului termen al presupusei comparații chiar în absența lui, ceea ce demonstrează că, în înțelegerea metaforei, nu se poate face abstracție de suportul contextului. Metafora este o figură de stil esențială, întrucât ea stă la baza altor
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
Valea Muscelului. În Șoptana, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, An III, nr.1 (7), martie, pp.1-4, ISSN 1844 - 2420. 25. OLTEAN, D., 2007. Burebista și Sarmizegetusa. Editura Saeculum I.O. București, pp. 257. 26. ROBEA, M. M., 1980. Folclorul poetic din Stroești - Argeș, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, București. 27. ROBEA, M. M., 1997. Basme, snoave, legende, povestiri populare - Proză populară din Stroești - Argeș, Casa Editorială Muntenia, București. 28. SACERDOȚEANU, A., 1974. Toponimie și onomastică pe Valea Vâlsanului, îndeosebi la
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Arșavir Acterian, Petru Comarnescu, Alice Voinescu, Petre Pandrea, etc. Un capitol aparte ar trebui să vizeze Școala de la Tîrgoviște, reprezentată prin membrii ei, scriitorii Radu Petrescu, Tudor Țopa, Mircea Horia Simionescu, care au îmbogățit această specie literară și au acordat poeticii jurnalului o atenție specială. Scriitorii contemporani au dat și ei atenție acestei specii, fiind publicate pînă în prezent jurnalele lui Paul Goma, Monica Lovinescu, Mircea Zaciu, Livius Ciocârlie, Ioana Em. Petrescu, Gabriela Melinescu, Mircea Cărtărescu etc. Cu siguranță că viitorul
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
a. Piesele "Cuculeț, cucuț bălan" și "Cântecul țapinarilor" au fost cântate cu acompaniament de fluiere de categoria a II-a. Pentru obținerea de performanțe, dirijorul și compozitorul a urmărit ca interpretarea să fie cât mai originală și să oglindească conținutul poetic al textului; sunetele să fie exact intonate, frazarea bine conturată iar ritmul precis; accentele, mișcarea și timbrul să fie puse de asemeni în slujba ilustrării imaginilor, mișcării și acțiunilor conținute în text. În vara anului 1954, la numai un an
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și înțelesurilor atribuite noțiunii și sferei sale aferente, atât în numeroasele domenii specializate cât și în zona "limbajului de zi cu zi". În legătură cu diversele modalități de exprimare, prin cuvânt distingem o varietate de sintagme curente, ca de exemplu: stil literar, poetic, academic, jurnalistic, științific, oral, colocvial, argotic. Termenul este în mod firesc predispus conectării cu un mare număr de determinative, atât în ce privește uzul său în limbajul comun, cât și în cel specializat: astfel stilul poate fi original, electic, epigonic, îngrijit, elegant
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
și scriitor rus. Este considerat unul dintre cei mai influenți cineaști ai erei sovietice și ai întregii istorii a cinematografiei. Este înmormântat la cimitirul ortodox din Sainte-Geneviève-des-Bois. A jucat un rol prim rang în dezvoltarea cinematografiei moderne, prin viziunea sa poetică și studiul asupra timpului în film (dezvoltat teoretic în cartea sa, "Sculpting in Time"). Născându-se și profesând într-un regim opresiv, Tarkovski s-a confruntat cu numeroase piedici de-a lungul carierei sale (care, de altfel, se limitează la
Andrei Tarkovski () [Corola-website/Science/298576_a_299905]