21,480 matches
-
realizarea cooperării în contextul relațiilor de extrădare dintre statele membre (statele membre ale Uniunii Europene) și Statele Unite ale Americii. Prevederile art. 3 din Acordul privind extrădarea se regăsesc în aceeași formulare, și în art. 3 din Acordul privind asistența juridică reciprocă. Astfel, în însuși titlul art. 3 din Acordul privind asistența juridică, se indică deja care este obiectivul convenit aplicarea Acordului în legătură cu tratatele bilaterale de asistență juridică reciprocă cu Statele Unite ale Americii. În acest scop, Părțile contractante vor asigura ca: prevederile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
regăsesc în aceeași formulare, și în art. 3 din Acordul privind asistența juridică reciprocă. Astfel, în însuși titlul art. 3 din Acordul privind asistența juridică, se indică deja care este obiectivul convenit aplicarea Acordului în legătură cu tratatele bilaterale de asistență juridică reciprocă cu Statele Unite ale Americii. În acest scop, Părțile contractante vor asigura ca: prevederile Acordului să fie aplicate în legătură cu tratatele de asistență juridică reciprocă bilaterale dintre statele membre ale Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii, care vor fi în vigoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
asistența juridică, se indică deja care este obiectivul convenit aplicarea Acordului în legătură cu tratatele bilaterale de asistență juridică reciprocă cu Statele Unite ale Americii. În acest scop, Părțile contractante vor asigura ca: prevederile Acordului să fie aplicate în legătură cu tratatele de asistență juridică reciprocă bilaterale dintre statele membre ale Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii, care vor fi în vigoare la data intrării în vigoare a Acordului, în domeniile enumerate în paragrafele care urmează (identificarea conturilor, luarea de depoziții ș.a.); fiecare stat membru al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
data de 26 aprilie 2002, Consiliul Uniunii Europene a decis să autorizeze Președinția, asistată de Comisia Europeană, să înceapă negocierile cu Statele Unite ale Americii în vederea realizării a două Acorduri de cooperare internațională în materie penală, unul referitor la asistența judiciară reciprocă, iar celălalt referitor la extrădare. Președintele Consiliului a realizat negocierea și s-a ajuns la adoptarea unui Acord 1 între Uniunea Europenă și Statele Unite ale Americii privind extrădarea persoanelor bănuite și cercetate pentru săvârșirea de infracțiuni. În Decizia Consiliului din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1 între Uniunea Europenă și Statele Unite ale Americii privind extrădarea persoanelor bănuite și cercetate pentru săvârșirea de infracțiuni. În Decizia Consiliului din 6 iunie 2003 referitoare la semnarea Acordurilor între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind extrădarea și asistența judiciară reciprocă în materie penală, la punctul 4 al articolului introductiv din Decizie se precizează: "Uniunea Europeană declară că se află într-un proces de creare a unui spațiu de libertate, securitate și justiție care ar putea avea consecințe de natură să afecteze
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Mai facem precizarea că dispozițiile cuprinse în Acordul pe care l-am analizat mai sus au fost introduse în legislația noastră națională penală, fiind astfel armonizată instituția extrădării din legea penală română cu dispozițiile din acord. Acordul de asistență juridică reciprocă dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii IONUȚ MAZÂLU* Summary Desiring to combat crime in a more effective way as a means of protecting their democratic societies and common values, the European Union and the United States of America concluded, on
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
the aforesaid agreement: identification of bank information, joint investigative teams, video conferencing, expedited transmissions of requests, mutual legal assistance to administrative authorities, limitations on use to protect personal and other data, non-derogation principle. A. Date tehnice Acordul de asistență juridică reciprocă dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii (pe scurt UEUS-AJ)2, a fost semnat la Washington la 25 iunie 2003. Acordul nu este încă în vigoare 3, dar a făcut cu toate acestea, obiectul unui act rectificativ în luna aprilie 20054
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Olanda) care, timp de 4 ani, avea să desfășoare o serie de acțiuni comune: întâlniri ale miniștrilor de externe ai țărilor menționate, concertări ale reprezentanților acelorași țări la ONU și în diferite alte organizații internaționale, inițierea de rezoluții comune, vizite reciproce pe plan bilateral etc. Grupul celor 9, cum apreciază ambasadorul Valentin Lipatti într-o admirabilă lucrare dedicată procesului CSCE, realiza "o experiență unică în domeniul colaborării între statele mici și mijlocii din Europa postbelică, o experiență care a erodat structurile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
amenințării cu folosirea forței. A devenit astfel posibilă o colaborare rodnică între delegațiile română și elvețiană. Negocieri laborioase și răbdătoare, care s-au întins pe durata întregii faze Geneva, aveau ca rezultat includerea în Declarația privind principiile care guvernează relațiile reciproce dintre statele participante ("Decalogul" de la Helsinki), precum și într-o secțiune distinctă din Actul Final (B. Probleme privind punerea în practică a unora dintre principiile din Declarație), atât a principiilor nerecurgerii la forță și rezolvării pașnice a diferendelor, cât și a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
români. Identificarea unor acțiuni concrete în sectoare în care era interesată România, cum sunt: ocrotirea mediului; sănătatea publică; cercetarea științifică; organizarea legislațiilor naționale în diferite probleme. Desigur, se cerea și procurarea documentației disponibile. În fond, era vorba de o informare reciprocă temeinică și inițierea unor contacte între parlamentari, care să prevină alte luări de poziție ostile României de genul "Raportului Blaaw", care fusese publicat anterior, bazat pe surse și aprecieri, ce aveau alte scopuri decât situația reală din țară și stabilirea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Aceasta cu atât mai mult cu cât, recent, Academia ungară a publicat o lucrare conținând afirmații contravenind adevărului istoric. În final, s-a convenit o declarație comună, în care se menționează, printre altele, acordul părților pentru o mai bună informare reciprocă. Un alt deputat s-a interesat de relațiile României cu U.R.S.S. și de atitudinea românilor față de sindicatul "Solidaritatea" din Polonia. Am răspuns că prezența mea la Comisie vizează România și raporturile ei cu această Comisie. Ca atare, era puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sine toate "binefacerile" reale sau imaginare. Viața reală, nu virtuală, aduce corectivele cuvenite și mai devreme sau mai târziu lucrurile se ordonează de către cei competenți, în măsură să ducă la bun sfârșit o asemenea lucrare. Dacă nu, haosul și anihilarea reciprocă sau autodistrugerea. B. Noi întrevederi la Consiliul Europei 1. În baza înstrucțiunilor primite din țară, în perioada 30 ianuarie 1 februarie 1989, am avut o serie de întrevederi cu oficialități ale Consiliului Europei, atât la nivelul parlamentar, cât și al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cel care a stabilit câteva din principiile de bază pentru soluționarea problemei coreene: unificare pe cale pașnică fără amestec din afară; reconciliere națională care să depășească ideologiile și instituțiile din Nord și din Sud; măsuri de reducere a tensiunii; încetarea blamării reciproce; prevenirea incidentelor militare; încheierea cu succes a negocierilor pe linie de Cruce Roșie; instalarea unui "fir roșu" între Phenian și Seul etc. Așa cum se va vedea, în continuare, instrucțiunile despre care vorbeam mai sus stabileau destul de amănunțit, dar și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
diplomatice cu Republica Coreea. Totodată, a exprimat părerea că hotărârea respectivă nu este de natură să afecteze raporturile cu R.P.D. Coreeană și că acestea vor continua să se dezvolte pe baza principiilor generale recunoscute ale dreptului internațional, respectului și ajutorului reciproc. A asigurat apoi că România va sprijini, și pe mai departe, reunificarea țării cauza legitimă a tuturor coreenilor, din Nord și Sud, aspirația lor de a trăi într-o patrie unită, liberă și independentă. Deși într-o oarecare măsură surprins
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
state distincte pe teritoriul Peninsulei Coreene. * * * După stabilirea relațiilor diplomatice cu Republica Coreea și deschiderea ambasadelor de la București (mai 1990) și, respectiv, Seul (iulie 1990), evoluția relațiilor și a cooperării bilaterale a cunoscut un ritm alert, în toate domeniile. Vizitele reciproce, inclusiv la cel mai înalt nivel, buna cooperare pe plan internațional și volumul relativ mare al investițiilor sud-coreene în România (cca un miliard de dolari), care situează Republica Coreea în topul investitorilor străini, sunt numai câteva din numeroasele exemple grăitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
26 octombrie 1967. Documentul comun dat publicității a subliniat importanța stabilirii, între toate statele, indiferent de sistemul lor social și politic, a unor relații bazate pe principiile independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neintervenției în afacerile interne și avantajului reciproc. S-a inițiat și s-a dezvoltat colaborarea, între cele doua țări, în cadrul ONU și al altor organizații internaționale, prin co-autorate la diverse rezoluții și prin sprijinirea reciprocă a candidaților în organizații internaționale, așa cum a fost cazul ministrului afacerilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și suveranității naționale, egalității în drepturi, neintervenției în afacerile interne și avantajului reciproc. S-a inițiat și s-a dezvoltat colaborarea, între cele doua țări, în cadrul ONU și al altor organizații internaționale, prin co-autorate la diverse rezoluții și prin sprijinirea reciprocă a candidaților în organizații internaționale, așa cum a fost cazul ministrului afacerilor de externe pakistanez, Arshad Husain, în funcția de președinte al Conferinței de la Geneva a țărilor care nu posedă arma atomică. În următorii ani, au fost definite și posibilitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
formațiune politică din țară. Discuția, purtată cu ocazia vizitei de prezentare oficială la primul ministru al țării, a fost plină de conținut, fiind trecute în revistă toate intențiile celor două părți în acțiunile bilaterale, dar scurtă, întrucât afirmația privind informarea reciprocă, inclusiv la nivelul primului ministru, se vede că a fost puțin deranjantă. Totuși, a fost apreciată atitudinea sa de a "repara" gestul său de a scurta vizita de prezentare, invitându-l, la câtva timp după prima întâlnire oficială, pe ambasador
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Modernizarea dreptului muncii în atenția Uniunii Europene 282 .Ion M. Anghel, Scurte considerațiuni asupra unor acorduri încheiate de Uniunea Europeană cu Statele Unite ale Americii 300 .Ilie Măgureanu, Extrădarea între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii 311 .Ionuț Mazâlu, Acordul de asistență juridică reciprocă dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii 319 4. RELAȚII INTERNAȚIONALE 325 .Nicolae Ecobescu, Towards strengthening security and stability in the Black Sea Region 326 .Constantin Vlad, Debutul procesului de securitate și cooperare în Europa Amintiri ale unui diplomat român 332
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și rolul datoriilor și al obligațiilor în contexte relevante. Sig³l½v³da Sutta prezint] datoriile și obligațiile p]rinților și ale copiilor, ale soților, ale profesorilor și înv]ț]ceilor, precum și obligațiile fâț] de prieteni și pustnici. Aici sunt ins] prezentate obligații reciproce, măi degrab] decât concepte cu privire la drepturile omului. În primul rând, pentru c] abordarea drepturilor și obligațiilor din perspectiv] budist] este mai mult umanist] decât legal]. În al doilea rând, deși a considerat drepturile și obligațiile ca fiind importante, Buddha nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideal consecințialist, etică socio-politic] a budismului are un caracter deontologic, fiind o etic] a drepturilor și a datoriilor, dar și parte integrant] a eticii sociale, în general. În cadrul eticii sociale budiste, familia constituie un element central. În interiorul familiei exist] datorii reciproce care îi leag] pe membrii acesteia. Noțiunea de reciprocitate în sfera relațiilor umane face trimitere la poziția greșit] deținut] de discuțiile pe tema egalit]ții între sexe și a drepturilor femeilor și ale b]rbaților. Problemă egalit]ții s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest sens, Zhuang Tzi este de p]rere c] preferință omului pentru viat] și teama de moarte sunt consecințe ale ignorantei sau ale necunoașterii. În al doilea rând, aspectele obișnuite se pot dovedi suficiente în cooperarea elementar] și în raporturile reciproce cu ceilalți, iar în practic] este posibil a pretinde ceva mai mult decât o simpl] opinie sau metod]. În cele din urm], indiferent de drumul ales în viat] (chiar și practicarea meseriei de m]celar), omul are posibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drept]ții. În mod normal, consider]m c] obligațiile noastre morale sunt înt]rite și nu sl]bite de vulnerabilitatea celorlalți. Avantajul reciproc nu poate constitui baza moralei în accepțiunea ei curent] deoarece exist] principii morale anterioare urm]ririi avantajului reciproc. Bineînțeles, acest apel la morală cotidian] ne poate induce în eroare. Esență abord]rii hobbesiene este c] nu exist] obligații naturale și c] nu exist] „o diferenț] moral] real] între bine și r]u pe care toți indivizii au obligația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contractualiste? Se spune adesea c] toate teoriile contractualiste fundamenteaz] morală prin intermediul unui acord. Acest lucru se întâmpl] de fapt numai în teoria clasic]. Pentru teoreticienii moderni, acordul este doar un instrument de identificare a cerințelor imparțialit]ții sau ale avantajului reciproc care sunt de fapt fundamentele reale ale obligației. Ideea unui acord social este utilizat] pentru a evalua interesele indivizilor în funcție de criteriul imparțialit]ții sau al avantajului reciproc. Dac] un alt instrument ar furniza evalu]ri mai corecte, atunci ideea contractului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este doar un instrument de identificare a cerințelor imparțialit]ții sau ale avantajului reciproc care sunt de fapt fundamentele reale ale obligației. Ideea unui acord social este utilizat] pentru a evalua interesele indivizilor în funcție de criteriul imparțialit]ții sau al avantajului reciproc. Dac] un alt instrument ar furniza evalu]ri mai corecte, atunci ideea contractului ar putea fi eliminat] complet din cadrul teoriei. S-a susținut adesea c] teoriile contractualiste presupun un individualism atomistic și consider] societatea ca fiind un produs artificial al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]