225,008 matches
-
de către noua împărțire administrativă legiferată în anul 1950, după model sovietic. Prin urmare, fostul județ Câmpulung este înglobat în regiunea Suceava, iar orașul devine reședința raionului Câmpulung, unul dintre cele douăsprezece raioane ale regiunii nou formate. La data de 1 septembrie 1953 se înființează Școala Militară Medie nr. 1 Câmpulung Moldovenesc, succesoarea școlii militare înființate la Cernăuți în anul 1924. În august 1956 instituția de învățământ se mută în garnizoana construită la ieșirea estică din Câmpulung Moldovenesc, în cartierul Capu Satului
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
trebuia să populeze orașul, scutindu-l de plata impozitelor. A adus aristocrația din Asia Mică să clădească palate în noul oraș. În 326, pentru a organiza aprovizionarea orașului, a fost organizat un transport anual de cereale din Egipt în luna septembrie. A instituit „Annona”, distribuind gratuit pâine, stabilind un număr de 80 000 de rații de pâine distribuite zilnic. În anii 360, rezultatele politicii lui Constantin au fost evidente. Succesorii săi și-au stabilit reședința la Constantinopol, venind din toate colțurile
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
la muzeul Luvru. În timpul Războiului franco-prusac din 1870-1871 a stat ascuns într-un loc necunoscut. În ziua de 22 august 1911 se constată dispariția tabloului din muzeu. Poetul Guillaume Apollinaire este suspectat de furt și arestat, în ziua de 7 septembrie este interogat și Pablo Picasso, dar ambii sunt eliberați din lipsă de dovezi. S-a descoperit că un angajat de la muzeul Luvru, de origine italiană, Vincenzo Perugia, convins că tabloul aparține Italiei, l-a furat purtându-l sub manta la
Gioconda () [Corola-website/Science/296785_a_298114]
-
ereditare, pornind direct de la Majestatea Sa, prințul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, pe linie masculină prin dreptul de primogenitură (primului-născut), excluzând femeile. Descendenții Majestății Sale vor fi crescuți în spiritul religiei ortodoxe”. Pentru consolidarea prestigiului personal și al țării, pe 9 septembrie 1878 a primit titlul de „Alteță regală”. Pe 15 martie 1881, Constituția a fost modificată pentru a specifica, printre altele, faptul că din acel moment șeful statului va fi numit rege. Ceremonia de încoronare a avut loc pe 10 mai
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
fost convocată o întrunire de urgență a Consiliului de Coroană unde Carol le-a comunicat acestora existența tratatului și și-a exprimat dorința sa. A întâmpinat o opoziție ferma din partea majorității membrilor Consiliului de Coroană. Carol I moare pe 27 septembrie/10 octombrie 1914. Viitorul rege Ferdinand, sub influența soției sale, regina Maria, a fost mai dispus să asculte opinia publică. Când a fost ales principe al României, Carol nu era căsătorit și, conform constituției române, aprobată de el însuși, nu
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
de Neuwied la 3 noiembrie 1869. Mariajul lor a fost unul dintre cele mai puțin potrivite, el fiind un bărbat rece și calculat, iar ea o visătoare notorie. Au avut doar un copil, principesa Maria, născută pe 27 august/8 septembrie 1870 și decedată pe 28 martie/9 aprilie 1874. Aceasta a dus la o înstrăinare a celor doi membri ai cuplului regal, Elisabeta nereușind să-și revină complet din trauma pierderii unicului copil. Spre sfârșitul vieții lor, Carol și Elisabeta
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
demontată de comuniști. Deși se cunoaște că, după demolare, statuia a fost topită, iar din bronzul ei, a fost turnată Statuia lui Lenin din București , realizată de sculptorul Boris Caragea, care a stat în parcul din fața Casei Scânteii din 21 septembrie 1960 până în 3 martie 1990, când clădirea fusese deja rebotezată Casa Presei Libere, totuși unii istorici susțin că statuia ar fi fost îngropată în pământ dar până în prezent nu a fost descoperită. Au existat planuri ca ea să fie reconstituită
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
loc în luna mai, înainte de anotimpul musonic de vară. Odată cu apropierea anotimpului musonic, o schimbare în curentul jet îl împinge înspre nord, reducând vitezele medii ale vântului în zonele superioare ale muntelui. Se fac încercări uneori și după musoni, în septembrie și octombrie, când curentul jet este din nou împins temporar spre nord, dar atunci zăpada depusă de musoni și vremea mai instabilă fac escaladările mai dificile. Ascensiunea pe creasta sud-estică începe cu drumul până la Tabăra de Bază aflată la altitudine
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
a fost posibilă „ocolirea” constrângerilor neutralității și facerea cunoscută a poziței României. După finalizarea unor lungi și dificile negocieri cu reprezentanții Antantei, concretizate prin încheierea unui tratat politic și a unei convenții militare, România a intrat în război la 14 septembrie 1916, declarând război Imperiului Austro-Ungar. În perioada în care România a rămas neutră, misiunea principală a armatei a constat în asigurarea granițelor țării, concomitent cu organizarea și desfășurarea pregătirii marilor unități și unităților din subordine pentru o eventuală intrare în
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
Luni: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie - Decembrie - Zile: 20 decembrie 21 decembrie - - 23 decembrie 24 decembrie este a 356-a zi a calendarului gregorian și a 357-a zi în anii bisecți. În 22 (respectiv 21) are loc solstițiul de iarnă în emisfera nordică
22 decembrie () [Corola-website/Science/296780_a_298109]
-
împotriva Germaniei. Acestea, însă, nu au împiedicat o ocupație sovietică, rapidă, nici capturarea de către URSS a circa 130.000 de militari români, duși, ulterior, în prizonierat în Uniunea Sovietică, unde mulți au pierit în lagăre de muncă forțată. La 12 septembrie, România semnează Armistițiul cu Națiunile Unite, asumându-și obligația de a contribui cu 38 de divizii la efortul de luptă antihitlerist. La 25 octombrie, sunt eliberate ultimele localități românești: Carei și Satu-Mare. România participă la eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei, mobilizând
22 decembrie () [Corola-website/Science/296780_a_298109]
-
aeroportul a fost folosit de către aviația militară maghiară și de Luftwaffe. În octombrie 1944, armata maghiară din oraș a fost învinsă de forțele armate române și sovietice. Când a fost recucerit de către Escadrila Nr. 4 Română "Focșani", la sfârșitul lui septembrie 1944, aeroportul era complet distrus. După război, aeroportul și-a reluat cursele interne Tarom legând Clujul de alte orașe românești importante. Avioanele folosite erau "Lisunov Li-2" / "Douglas DC-3" și "Iliușin Il-14". În anii 1960 a început o modernizare intensivă
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
Il-14". În anii 1960 a început o modernizare intensivă a aeroportului. În 1969 a fost inaugurat noul terminal de pasageri, iar până în 1970 aeroportul a fost dotat cu echipamentele de securitate a zborului. Aeroportul a rămas unul de călători până în septembrie 1996, când a fost deschis atât pentru transporturi de călători cât și transporturilor cargo internaționale. În 1996 consiliul județean Cluj a început extinderea clădirii terminalului, finalizată în august 1997. În 2006 directorul aeroportului, David Ciceo, a declarat în Evenimentul Zilei
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
Târgu Mureș - Budapesta. Un prim tronson din această autostradă (Câmpia Turzii - Gilău) trece prin vestul municipiului Cluj-Napoca. Aeroportul Internațional Cluj este una din porțile aeriene importante al României, fiind deservit de mai multe linii aeriene importante: În după-amiaza zilei de 5 septembrie 1986, în jurul orei 17, o aeronavă Antonov 24RV a decolat de pe Aeroportul Internațional Otopeni, având toate locurile ocupate pentru destinația Cluj-Napoca. La începerea procedurii de aterizare una din stewardese, Aurelia Grigore, și-a dat seama că avionul se apropia cu
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
Dacă nu deschidea ea ușa, după impact ușa ar fi putut să se blocheze. Apoi a coborât din avion unul de la siguranța de zbor și, cum săreau călătorii, el îi prindea în brațe.” Încă de la transformarea în aeroport internațional, în septembrie 1996, aeroportul a avut creșteri semnificative de trafic. De exemplu, în 2003, comparat cu anul anterior, numărul de pasageri a crescut cu 22%, iar activitatea cargo cu 37% pentru mărfuri (90,7 tone), respectiv 126,1% pentru poștă (15,6
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
Mihai I (n. 25 octombrie 1921, Sinaia) a fost regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. Este unul dintre puținii foști șefi de stat în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de "principe al României" și "principe
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența. Privat de o veritabilă afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educație aleasă, dar nu a fost pregătit pentru domnie. În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, Carol
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
domnie. În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva și a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu și restaurarea Constituției din 1923. Uniunea Sovietică a tergiversat semnarea unui armistițiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga țară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit. Lipsit de sprijinul Marii Britanii și Statelor Unite ale Americii, cu situația Transilvaniei ca mijloc de șantaj al rușilor, regele a fost obligat în februarie 1945 să
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
țară Elena Lupescu. Mama lui Mihai a fost exilată la Florența, impunându-se de către Carol al II-lea un regim draconic de vizitare, care permitea întâlnirea mamei cu fiul doar pentru o vacanță de câteva săptămâni, o dată pe an. În septembrie 1940, Carol al II-lea i-a acordat puteri discreționare generalului Ion Antonescu, care i-a impus sa abdice in favoarea fiului sau. Mihai (în vârstă de 18 ani) a fost proclamat rege fără depunerea vreunui jurământ pe constituție (abrogată
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
al parlamentului (suspendat, redeschis abia în 1946). În schimb, Mihai a fost încoronat cu Coroana de Oțel și uns rege de patriarhul României Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din București imediat după abdicarea lui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940. Legal, însă, Mihai nu putea exercita prea multă autoritate, în afara prerogativelor de a fi șeful suprem al armatei și de a desemna un prim-ministru cu puteri depline, numit „Conducător”. Regele Mihai I, în calitate de mareșal și comandant suprem al
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
includea pe comuniști. La 23 august 1944 Mihai l-a destituit și l-a arestat pe Antonescu. În aceeași noapte, noul prim-ministru, generalul locotenent Constantin Sănătescu, l-a încredințat pe Antonescu comuniștilor, care l-au predat sovieticilor la 1 septembrie 1944. Într-un apel radiodifuzat către națiune și armată, Mihai a proclamat loialitatea României față de Aliați, a acceptat un pretins armistițiu oferit de aceștia, a ordonat încetarea focului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei. Acestea, însă, nu au împiedicat
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
rapidă, nici capturarea de către URSS a circa 130.000 de militari români, duși ulterior în prizonierat în Uniunea Sovietică, unde mulți au pierit în lagăre de muncă forțată. Armistițiul cu Aliații a fost semnat trei săptămâni mai târziu, la 12 septembrie 1944, „în termeni impuși aproape în întregime de Uniunea Sovietică”, ca o consecință, între altele, și a faptului că aceasta își desfășurase forțele armate pe tot teritoriul României. În această situație, unii au considerat lovitura de stat drept „capitulare”, o
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
al II-lea, a devenit "principe moștenitor" din nou, iar la propunerea lui Mihail Manoilescu i-a fost atribuit titlul inventat ad-hoc de "Mare Voievod de Alba-Iulia" (ortografiat ), propunere care a atras în parlament protestele lui Nicolae Iorga. Din 6 septembrie 1940 până în 30 decembrie 1947 Mihai a fost din nou "regele României". După abdicarea forțată, Mihai a continuat să se intituleze rege. Într-un interviu de la începutul anilor '90, Mihai argumenta că poate fi numit "fostul suveran", însă nu "fostul
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
circulată a parcului; Palatul Nymphenburg cu parc, orangerii și Muzeul de Științe Naturale; "Deutsches Museum" (un celebru muzeu al tehnicii). Probabil cea mai faimoasă atracție a cetății este Oktoberfest, o sărbătoare a berii lungă de două săptămâni de la sfârșitul lui septembrie și începutul lui octombrie în fiecare an. Alte clădiri celebre din München sunt "Frauenkirche" (Catedrala Doamnei Noastre) și "Olympiaturm" (Turnul Olimpic, un turn impozant, ceva mai scund decât cel din Berlin, cu restaurant și cu antene de transmisiuni radio și
München () [Corola-website/Science/296794_a_298123]