21,480 matches
-
putem evalua teoriile contractualiste doar că teorii contractualiste deoarece aceast] etichet] nu explic] nici premisele și nici concluzia. Este necesar s] evalu]m cele trei teorii componente ale tradiției în mod separat, bazate fie pe dreptul natural, fie pe avantajul reciproc, fie pe imparțialitate. Într-un anumit sens, nici nu exist] o tradiție contractualist] în etic]; exist] doar un instrument contractual pe care diferitele curente l-au folosit în scopuri diferite. Referințe Barker, E.: Social Contract: Essays by Locke, Hume and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt]sirii reciproce a celor mai l]untrice gânduri. Dragostea și intimitatea, deși în general sunt componente ale c]s]toriilor de succes, nu sunt, în mod logic necesare sau limitate c]s]toriilor. O
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt]sirii reciproce a celor mai l]untrice gânduri. Dragostea și intimitatea, deși în general sunt componente ale c]s]toriilor de succes, nu sunt, în mod logic necesare sau limitate c]s]toriilor. O asemnea poziție este susținut] de dou] premise principale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propus] în cadrul acelor culturi care considerau dreptul contractului că necesar pentru sanctitatea libert]ții umane. Aplicând filosofia libertarian] la relațiile sexuale, apare concepția potrivit c]reia sexul este acceptabil moral dac] și numai dac] are loc în urma unui consimt]mânt reciproc, voluntar și în prealabil anunțat. În loc s] se concentreze asupra unei concepții particulare a instituției c]s]toriei sau a unei înțelegeri particulare a funcției adecvate a sexului sau a unei percepții că lege natural] a leg]turii necesare între
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] implic] viclenie, inc]lcare a promisiunilor, fort] ilicit] sau exploatare. Aceast] abordare concede c] natură actelor sexuale este contractual] și implic] noțiunea de reciprocitate. Atunci când doi oameni consimt în mod voluntar s] aib] o legatur] sexual], ei creeaz] obligații reciproce pe baza nevoii și aștept]rilor respective. Noi interacțion]m sexual cu altii pentru a ne satisface anumite dorințe pe care nu ni le putem îndeplini noi înșine (spre exemplu, instinctul reproductiv, dorința de pl]cere, de dragoste și intimitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel mai important, demontarea cadrului capitalist care hr]nește diviziunea de clas] și exploatarea economic]. Marxismul clasic obiecteaz] c] într-o societate capitalist], noțiunea de „consimt]mânt informat” este contaminat] de nevoia profund] de supraviețuire economic]. Relat]ri despre „înțelegeri reciproce” și „beneficiu reciproc” ar putea fi iluzii rezultate în urmă falsei conștiințe a materialismului capitalist. Sexul este acceptabil moral numai dac] p]rțile se afl] pe o poziție de egalitate, nu sunt motivate (conștient sau inconștient) de nevoi economice și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exploat]rii” și de preocup]rile feminismului fâț] de semnele opresiunii masculine. Aceast] abordare poate r]spunde unora dintre criticile enunțate mai devreme. Baza contractual] a interacțiunii sexuale reiese din acordul voluntar bazat pe aștept]rile îndeplinirii nevoilor și dorințelor reciproce. Deși sentimente importante de intimitate sunt puse în joc, iar acestea presupun vulnerabilit]ți emoționale speciale, aceasta nu dovedește c] sexul nu este contractual, ci confirm] mai degrabă faptul c], adeseori, cele mai importante acorduri pe care le încheiem sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Williams, „nu va exista destul] substanț] sau convingere pentru a determina omul s] prețuiasc] viața” (1981, p. 18). Altfel spus, dac] dorim că viața s] își p]streze sensul, ea nu poate fi condus] de principii morale imparțiale. îi. Influență reciproc] a moralei și a relațiilor personale Se pare c] am ajuns într-un impas. Ambele viziuni au ceva atractiv. În unele cazuri, cănd preocuparea moral] pentru necunoscuți se afl] în conflict cu preocuparea pentru cei pe care ii iubim, presupunem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]-si urmeze propriile interese. Singurul motiv de a face ceea ce este bine este de a-și promova propriile interese. Conflictele urmeaz] s] fie rezolvate prin schimbul instrumental de servicii. Nivelul B. Nivelul convențional Etapă 3 Etapă aștept]rilor interpersonale reciproce, a relațiilor și a conformit]ții. Aștept]rile altora devin importante pentru individ. Preocup]rile anturajului pot prima asupra propriilor interese. Individul e capabil s] se pun] în situația altcuiva. A face ceea ce este bine înseamn] a satisface aștept]rile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea oferi o critic] a valorilor dominante și a obiceiurilor sociale. În mod destul de asem]n]tor, Caroline Whitbeck a sustinut c] practicile de îngrijire a altora, care au maternitatea în centru, ofer] un model etic al „realiz]rii reciproce a oamenilor”, foarte diferit de normele competitive și individualiste ale vieții sociale (1983). Apar, totuși, mari probleme în ceea ce privește ideea conform c]reia practicile feminine pot genera un set autonom și coerent de valori „alternative”. Practicile feminine sunt întotdeauna situate și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
politică. În acest sens putem să ne gândim de exemplu la Face Off, un film regizat de John Woo, ce a obținut în 1997 un imens succes la public 1. Întreaga acțiune a filmului se desfășoară având în centru substituirea reciprocă a identităților personajelor principale. Sean Archer, agent FBI, în încercarea de a dejuca un plan terorist, își însușește chipul lui Castor Troy, un criminal renumit aflat în comă în mâinile autorităților. Din "nefericire", lucrurile nu merg după cum sunt plănuite în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sălii. Unică. Nu mai văzusem așa ceva. Cîți din cei ce ieșiseră, înlănțuindu-și mijlocul, în înserarea plină de pace, și uitaseră deja gestul personajului cervantesc... Da, pictorul vorbise! Boușcă devenise spaima juriilor. Mici conclavuri călduțe artiști și culturnici în schimburi reciproce de jovialități terminate cu zaiafeturi discrete juriile trebuiau să împace talentul cu prostituarea talentului, vocația cu impostura. Lucrare grea, să recunoaștem. Dar posibilă. Boușcă întîrzia. I se rezervase panoul și era așteptat. Momentul delicat al jurizării. Apărea. O compoziție imensă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pictori): "frații care tac". Dintre artiști, aceștia sînt cei mai zgîrciți la vorbă. Poate și pentru că, în spațiul nostru, pictura nu are nevoie de cuvinte. Ba, după oculta opinie de breaslă, contaminarea celor două naturi n-ar aduce decît prejudicii reciproce. Prin neadecvare. Există deja o tradiție a tăcerii neaoșe. În panopticul iscoditoarei Cella Delavrancea, Grigorescu era un "ermetic, răsfrînt în sine, cu nervii întinși și privirea arzîndă". Și, slavă Domnului, consistenta istorie a picturii noastre e plină de astfel de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am vrut, cu sinceră gratitudine, să-i sărut mîna. Mi-a întins-o pentru salut, dar cînd a văzut ce vreau să fac, a rămas interzis: sobrietatea ținutei sale nu se mai confruntase probabil niciodată cu așa ceva. Doar zîmbetul nostru reciproc, în final, a reinstaurat normalitatea... Vrînd, se vede, să fie spirituală, felina cu părul-flacără îmi răspunde, la intenția de a-i săruta mîna, cu un: vreți să-mi ghiciți în palmă?... Dacă Bengeasca ar fi căutat în vremea noastră un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cecenia și menținerea trupelor rusești în diverse țări din care a promis să se retragă, inclusiv Republica Moldova, asalturile contra libertății presei etc.) Din nou ca în ultima conflagrație o mînă întinsă, conjuncrtural, celui mai slab. Existînd, sigur, cîndva, eventualitatea regretelor reciproce. Seara, pe la șapte, careul dislocat din mijlocul asfaltului a mai suferit o modificare: crenguței de tei de dimineață i s-a alăturat încă una, adică atenție maximă! Picamerul tot acolo, culcat pe dreapta (sau pe stînga). Băieții, în formație completă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pantheon). Ce-or fi sporovăind în deambularea lor negrăbită? Eminescu, spiritul doct-ordonat, acrib scotocitor de rafturi tipărite, Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără pusee de zicere lumească, groasă), Creangă, pusul pe șagă, rotofeiul pișicher. Ce? Reciproca valorizare a genialității latente, iată ce, probabil, îi ținea ore întregi în preajma carafei pîntecoase. Dar Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum și de zarva iscată recent în jurul cărții unei franțuzoaice dubioase prin așezarea tendențioasă a celor trei în poziție retroactiv-fascistoidă.) A
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
26 Exceptări de la prezentarea dovezii originii Articolul 27 Documente probatorii Articolul 28 Păstrarea dovezii originii și a documentelor probatorii Articolul 29 Neconcordante și erori formale Articolul 30 Sumele exprimate în EURO Titlul VI METODE DE COOPERARE ADMINISTRATIVĂ Articolul 31 Asistență reciprocă Articolul 32 Verificarea dovezilor originii Articolul 33 Soluționarea litigiilor Articolul 34 Sancțiuni Articolul 35 Zone libere Titlul VII PREVEDERI FINALE Articolul 36 Amendamente la acest protocol Articolul 37 Subcomitetul Vamal Articolul 38 Anexe LISTA ANEXELOR Anexă I: Note introductive la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
cererea unei părți. La realizarea acestei revizuiri, Comitetul Mixt va avea în vedere menținerea efectelor limitelor respective în termeni reali. În acest scop, se poate hotărî modificarea sumelor exprimate în Euro. Titlul VI METODE DE COOPERARE ADMINISTRATIVĂ Articolul 31 Asistență reciprocă 1. Autoritățile vamale ale părților își comunica reciproc specimenele de ștampile folosite de unitățile lor vamale pentru eliberarea certificatelor de circulație a mărfurilor EUR 1 precum și adresele autorităților vamale competențe pentru eliberarea certificatelor de circulație a mărfurilor EUR 1 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
26 Exceptări de la prezentarea dovezii originii Articolul 27 Documente probatorii Articolul 28 Păstrarea dovezii originii și a documentelor probatorii Articolul 29 Neconcordante și erori formale Articolul 30 Sumele exprimate în EURO Titlul VI METODE DE COOPERARE ADMINISTRATIVĂ Articolul 31 Asistență reciprocă Articolul 32 Verificarea dovezilor originii Articolul 33 Soluționarea litigiilor Articolul 34 Sancțiuni Articolul 35 Zone libere Titlul VII PREVEDERI FINALE Articolul 36 Amendamente la acest protocol Articolul 37 Subcomitetul Vamal Articolul 38 Anexe LISTA ANEXELOR Anexă I: Note introductive la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
cererea unei părți. La realizarea acestei revizuiri, Comitetul Mixt va avea în vedere menținerea efectelor limitelor respective în termeni reali. În acest scop, se poate hotărî modificarea sumelor exprimate în Euro. Titlul VI METODE DE COOPERARE ADMINISTRATIVĂ Articolul 31 Asistență reciprocă 1. Autoritățile vamale ale părților își comunica reciproc specimenele de ștampile folosite de unitățile lor vamale pentru eliberarea certificatelor de circulație a mărfurilor EUR 1 precum și adresele autorităților vamale competențe pentru eliberarea certificatelor de circulație a mărfurilor EUR 1 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
locuri din volumul său) nu poate fi stabilită decât pe baza unor principii și reguli comune de alcătuire și "funcționare". Permisivitatea graniței nu înseamnă instalarea în mod automat a unui no man's land lipsit de consistență sau haotic. Influențele reciproce și schimburile permanente dintre realitate și imaginar sunt hotărâtoare pentru relația dintre lumea perceptibilă și gândirea colectivă, pentru menținerea echilibrului între simțul practic și proiecția intelectuală; și, de ce nu, pentru asigurarea neîntreruptă a alternativei imaginative, complementare față de o existență resimțită
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
majore și posibil asemănătoare; ele susțin relația deschisă între cele două lumi, dintre care una este povestea identitară memorată, iar cealaltă este "cutia de rezonanță", realitatea. De aceea înțeleg legătura dintre concret și imaginar ca fiind amplă, dinamică, de influențare reciprocă. Imaginarul se poate întoarce către realitate, fie ca să o sprijine atunci când ea are nevoie de legitimare, fie ca să o modeleze. El nu primește însă din partea ei nimic neinterpretat, netransformat în forme specifice de discurs - simbol, imagine, complex de idei, mentalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ce se găsește și în lotul onticului și în cel al logicului, așa cum predicatul se va găsi, de asemenea, în ambele locuri. Prin urmare, subiectul ar putea fi identic predicatului numai dacă onticul ar fi identic logicului; fără această trecere reciprocă, relația identității nu ar putea avea loc. Cum cele două orizonturi onticul și logicul nu pot fi identice, am ajuns din nou într-o situație aporetică. Totuși, ele pot fi aduse într-un orizont nou, anume în acela al constituirii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
moduri temporale. De aceea capătă semnificații, în privința lui, ceea ce este permanent, adică substanța, ceea ce este în succesiune, adică relația cauzală (dintre "cauză" și "efect"), și ceea ce este simultan, adică unitatea tuturor fenomenelor, comunitatea lor, care constă în relațiile diverse și reciproce dintre fenomene. Însăși "lumea" "natura", în termenii lui Kant capătă o întruchipare în acest fel. Dar experiența posibilă, așa cum o concepe Kant, are trei sensuri: a) sinteza tuturor fenomenelor, ca element al cunoștinței impus de categorie prin schema corespunzătoare ei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în natură nu crește, nici nu scade; 2. (în legătură cu categoria cauzalității) Toate schimbările au loc după legea legăturii dintre cauză și efect; 3. (în legătură cu categoria comunității) Toate substanțele, întrucât pot fi percepute în spațiu ca simultane, sunt într-o acțiune reciprocă universală.138 Obiectul corelat al operațiilor de timp are el însuși o anumită dinamică de constituire. Instanțele obiectuale pe care le "determină" prima analogie sunt: substanța, durata, schimbarea. Cele determinate prin a doua analogie sunt: cauză și efect, succesiune obiectivă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]