20,911 matches
-
soldat cu radicalizarea mai vechiului Partidului Socialist, el însuși o înnoire a istoricului Partid Social-Democrat din România. Din vechi în mai vechi, Partidul își stabilește rădăcinile în 1835, odată cu apariția primelor idei fourieriste ale socialismului utopic. Figura de mai jos, reprodusă din manualul de Istoria modernă a României, redă arborele genealogic elaborat de PCR. Figura 11. Arborele genealogic al PCR Sursa: E. Hurezeanu et al. (1988, p. 107) Prelucrarea genealogică a Partidului s-a făcut în paralel cu dezvoltarea cultului martirilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista) Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr. 602 d.Hr. ("când dispare granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca modernă 1492 1453 1600 Contemporaneitatea 1789 1789 1918 Aceeași schemă este reprodusă și de manualul semnat de L. Lazăr și V. Lupu (2000), cu diferența că din periodizarea acestora din urmă este exclusă "protoistoria", care este asimilată intervalului preistoriei. Planul de periodizare pe care l-am numit mai sus "sistemul epocal-cronologic" dezvoltat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
i.e., formula daco-romanismului. Răsturnarea regimului comunist nu a avut niciun efect în sensul destabilizării ori restructurării acesteia. Prima parte a perioadei postcomuniste românești este caracterizată de o puternică inerție discursivă. Configurația mitoistorică asamblată în stadiul final al regimului comunist este reprodusă cu mare fidelitate și după căderea regimului. Chestiunea etnogenezei românești, considerată a reprezenta "problema fundamentală a istoriei nostre vechi" (Daicoviciu et al., 1992, p. 68), nu face excepție de la această regulă a inerției discursive în postcomunism. Explicația poate fi găsită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Teodorescu, 1993, p. 6). În afară de aceste epurări punctuale și completări specifice, discursul cu privire la independența național-politică și social-populară se desfășoară în linii mari pe coordonatele stabilite de istoriografia național-comunistă. II. Discursul polifonic (post-1998). Direcția conservatoare a vechii gărzi istoriografice a reprodus aceeași retorică a luptei naționale de independență ca principiu fundamental al istoriei românilor. În aceleași cadențe discursive ale istoriei eroizante, I. Scurtu et al. (1999) celebrează pe militarii români care, sacrificându-se pe altarul independenței naționale, "s-au acoperit de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a facilitat o deschidere interpretativă care a făcut posibilă glisarea dinspre paradigma celebrativ-eroică a cărei finalitate antropologică era plămădirea de patrioți devotați națiunii înspre o paradigmă reflexiv-critică ce țintea către modelarea de cetățeni responsabili civic. Pe lângă manuale de istorie care reproduceau ortodoxia istoriografică tributară naționalismului exaltat al anilor '80 (ex: Scurtu et al., 1999), în nou constituita "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122) și-au făcut apariția și manuale care deviau dramatic de la linia tradițională. Exemplul cel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în epoca de aur a protocronismului românesc. Se vorbește despre organicismul armonic al teritoriului românesc, geografia autohtonă fiind prezentată ca o simfonie terestră alcătuită din forme de relief care se echilibrează reciproc (Lăcătuș, Chirițescu și Zainescu, 1994, p. 104). Sunt reproduse fragmente care monumentalizează trecutul istoric și cultural al poporului român, continuând paradigma legendarului național: "În fața scundelor și sărăcăcioaselor chilii, unde-acum optzeci de ani dascălul Lazăr punea în mâna copiilor cea dintâi carte românească, se-nalță falnic palatul universității, iar pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
80,0 20,0 perioada comunistă era mai bună 37,2 62,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Datele indică faptul că 86,3 la sută dintre copiii ai căror părinți evaluează pozitiv perioada actuală reproduc atitudinile favorabile față de perioada contemporană în raport cu trecutul comunist. În schimb, gradul de transmitere a atitudinilor pozitive față de comunism de la părinți la copii este mai mic, doar 61,4 la sută preluând atitudinile parentale de valorizare a perioadei comuniste. Același tipar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încă din zorii postcomunismului românesc, arată de fapt că comunismul a pierdut lupta cu memoria publică, i.e., acea imagine sau narativă a trecutului oficializată în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și a altor spații în care este materializată o anumită semantică a trecutului; b) dimensiunea codificată ritualic, i.e., ordinea comemorativă a memoriei, care totalizează complexul de practici ritualice prin care anumite aspecte ale trecutului, cu întreaga lor încărcătură simbolică, sunt reproduse în prezent; c) dimensiunea indexată nominal, care cuprinde totalitatea numelor cu rezonanță istorică ancorate spațial. Aceasta se bifurcă în două ramificații: i) sub-dimensiunea toponimiei stradale, exprimată de denumirile străzilor, care, după cum a arătat convingător V. Docea (2010) într-un studiu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În paranteze drepte, la sfârșitul titlului, este menționat dacă textul este scris în alt alfabet decât cel latin (cu caractere chirilice sau cu alfabet de tranziție). Titlurile sunt redate în aparatul bibliografic în scrierea lor originală, la fel cum sunt reproduse și citatele din corpul textual al lucrării. ----------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
yahoo.fr www.librariademiurg.com Consilier editorial: dr. Alexandrina Ioniță Director Marketing: Irina Croitoru (( 0740/08.20.05). Editura răspunde la comenzi în limita tirajului disponibil. © Casa Editorială Demiurg Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă sau transmisă, în nici o formă, fără acordul scris al editurii, fără a intra sub incidența legii drepturilor de autor. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SION, ION T. / Ion T. Sion. - Iași : Casa Editorială Demiurg, 2012ISBN : 978-973-152-229-6 908(498
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și se intersectează cu hotare ale unor sate și moșii mai mici (a se vedea în anexă planul obștii arhaice a Umbrăreștilor), unele dintre ele acum dispărute. Că astfel au stat lucrurile ne convingem din mărturiile documentare din care am reprodus deja, la care adăugăm și un act de la Vasile Lupu din 9 aprilie 1639. Domnitorul întărea niște stăpâniri de sate și moșii lui Ștefan, căpitanul de Tecuci, și altora, specificând că hotarele satelor Sineștii și Dumbrăvița „să fie precum din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ambele sate au umblat pe acest număr de părți și că numele lor, al celor 34 de bătrâni, sunt identice cu acelea păstrate prin viu grai la Umbrărești, până la colectivizarea forțată, atestate și documentar prin numeroase surse arhivistice. Pentru edificare, reproducem o parte din ele: Azimioară, Bălan, Borș, Bulcoiu, Calalbu, Cerchezu, Ciocnișu, Guneș, Juncu, Manea, Mihalcea, Pârvu, Vlasie, Vițenchiu etc.. Câteva erori ale autorilor nu impietează prea mult valoarea documentară a afirmației lor, doar atât că ei nu cunoșteau adevărul în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părut unora dintre istoricii de până acum, ori căutate de unii contemporani, invocând cunoscutele pasagii despre cele trei republici din Descrierea Moldovei a lui D. Cantemir. [...] nu erau locuite de țărani agricultori”. Și, pentru a-și fundamenta teoria, preia și reproduce pasaje din opera citată în care Dimitrie Cantemir arătase, într-adevăr, că atât locuitorii din Câmpulung Moldovenesc, cât și cei din Vrancea, „nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, nu au știința de plug și toată munca lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situațiile de genul acesta nefiind singulare, mai ales în zonă de luncă cum e la noi. Documente ulterioare celui din 1495, referitoare la același topic îl situează mai la est, între Bârlovița și Siret, adică la răsărit de apa Siretului. Reproducem câteva pasaje documentare ce fac referire la satul și moșia Țigăneii. a - Carte de hotărnicie a moșiilor unite Iveștii și Torceștii din 1892 în care, la capitolul documente vechi, se află menționat și „Ispisocul (copie) a lui Ștefan-vodă, din 7003
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
date se poate susține cu mai mult temei părerea că partea numită Boziești s-a desprins din marea obște a Umbrăreștilor, devenind mai apoi, prin succesiuni matrimoniale, diviziuni și stăpâniri boierești, așa cum le vedem menționate prin documentele din care am reprodus fragmente. Așadar, e de admis că Bozieștii au cunoscut diviziunea pe mai multe părți și stăpâniri, dintre care de notorietate rămân cele deținute de personalitățile specificate mai sus și la care se vor adăuga, cu timpul, altele. Revenind la Bozieștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu toate cele ce i să vin acelui sat, fost dreaptă ocină și moșie a răposatei doamne a domniei mele, Teodosia. Iar mai apoi, reproducem în continuare din document - când și-au împărțit între ei, s-a venit în partea ei acel sat Bozieștii de Sus, de la alte rude ale ei”, fără a se mai specifica despre ce rude anume ar fi vorba, așa cum procedase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cumpărarea sau dania din 1448 „ocina sa dreaptă, Cernăteștii, unde îi este acum casa, pe Corod”, casă în sensul atribuit de Alexandru I. Gonța, adică „instituție feudală” cu rol admnistrativ și militar. De altfel și din documentul din care am reprodus se constată că stabilirea la Cernătești e relativ recentă datei emiterii actului prin sintagma „unde îi este acum casa”, căci altădată a fost în alt loc. În această privință, situația este oarecum asemănătoare și în actul de împărțeală din 8
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dată de Pseudo-Costin, care precizează și ziua, luni, deci mai verosimilă, cu atât mai mult cu cât domnul își va fi sărbătorit ziua onomastică la propria-i Curte din Iași înainte de a pleca la război. Și, în drum spre Focșani - reproducem din Neculce - „mergea încet și făcea oturace (popasuri) câte 5-6 zile și mai mult la un loc”. Considerăm că un asemenea popas a făcut și la Umbrărești, cu care ocazie emite cartea din 5 mai, prin ea dând curs unei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să acceptăm că se situau, din punct de vedere social, în rândul mici boierimi sau ale celei mijlocii, și ieșiseră indubitabil din categoria țăranilor răzeși, dacă avem în vedere modul lor de stăpânire devălmașă, menționat în ispisocul din care am reprodus. Nu știm dacă acești Corpăcești de la Tămășenii-Umbrăreștilor se trag sau fac parte din neamul Corpaci, frecvent menționat în documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dumisali bădițului Ioniță Conachi”, misivă considerată de marele istoric N. Iorga „interesantă și cu totul neașteptată scrisoare” și pe care o publică atât în „Neamul Românesc” din august 1917, cât și în „Revista Istorică”, nr. VII (1921) și, din care, reproducem mai jos cele ce urmează: „Cu frățască plecăciune mă închin dumitali, bădiță Ioniță ! Răvașul dumitali, cel mult mie dorit, cu mare bucurie am luat și cele scrise am înțăles”. Apoi îi mulțumește pentru urările de sănătate și continuă: „N-am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
casa popii lui Todor de Torcești”, de către Florea căpitanul, ilustrare amplă și elocventă a cauzei în speța dată, dar și a modului cum se desfășura fenomenul justițiar și cel social-economic, la timpul și în locul menționate în documentul din care am reprodus. Încă o dată constatăm că cei interesați să vândă sau să doneze fac parte din categoria sătenilor obșteni cu stare mai bună, deținători ai unor mici dregătorii locale, dar cu aspirație de a fi promovați în altele superioare, sau măcar să fie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dreptu o sută și douăzeci și patru galbeni bani gata, de ne-au plătit un greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe seama hârtiilor în zilele Ducăi voevod”. Deși zapisul din care am reprodus (copia sa) este datat 5 aprilie 1684, din conținutul său se înțelege că înstrăinarea ocinilor s-a produs către sfârșitul celei de-a treia domnii a lui Duca Vodă, în 1683, când au căzut năpastă pe capul locuitorilor din Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din averea soției sale, o racovițească, fiică a lui Radu Racoviță, mare logofăt. În catagrafiile din 1772 și 1774 este numită „Nastasîica Racovițoaie” și apare înscrisă ca stăpână a Torceștilor, dar și a Țigăneilor, potrivit altui act din care am reprodus ceva mai sus. Printre lucrurile răposatului Iordache Costache s-au aflat „casăle din Iași, o pivniță cu crâșmă și cu două dughene în Târgul de Jos și o moșie cu mori, anume Torceștii, la ținutul Tecuciului”, avere pusă în vânzare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1865, și pentru „lemnul de pe fălciile de pădure ce trebuia folosit numai pentru iaz și canal, fiind de prisos la alte trebuințe fiind binaoa morii de piatră și toată mașinăria ei de fier”, concluzionează Panait Balș la proces. Am reprodus pe larg din textul documentului spre a proba că este vorba de o construcție deosebită pentru timpul acela (zidul de piatră, toată mașinăria de fier, mecanic și nu un morar obișnuit pentru vechile mori de apă), iar îmbunătățirile aduse ulterior
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]