21,120 matches
-
consacre între-prinderii antinaționale a Sfintei Alianțe, religia ortodoxă va căpăta un caracter național și popular. Mai mult încă, nu doar va bulversa ordinea veche în ținuturile balcanice, ci va instiga o confesiune creștină împotriva alteia, afectînd în mod direct imperiul rus, în spațiul Poloniei catolice. Tratatul de la Kutchuk-Kaïnardji este mai curînd simbolul decît factorul acestei vîlvătăi. În țările slave sau grecești vasale musulmanilor se vor naște în subteran două mișcări a căror sursă este de asemenea religioasă. Prima dintre acestea derivă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
turcii au favorizat elita greacă numită "fanariotă"258. În consecință, se vor forma două partide, unul elen, iar altul deja național. În ceea ce-l privește, clerul l-a ales pe cel de-al doilea. Apropiindu-se mai întîi de ortodoxia rusă pentru a juca o festă patriarhului grec din Constantinopol, clerul românesc abandon-nează slavona liturgică urmînd să celebreze cultul în românește în Moldova și în Valahia. Acest mecanism prin care bisericile ortodoxe oferă aparatul și competențele ce permit crearea bazelor culturale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
episodul polonez este mai sublim. În 1915 devenind regat autonom supus ța-rului, Polonia va intra în insurecție în toamna lui 1830, înainte ca Dieta de la Varșovia să proclame independența. Deși a fost mai brutală decît aceea îndurată de greci, represiunea rusă va înregistra un fiasco aproape imediat. Țara va fi împărțită în cinci provincii cu administrare directă; în timp ce mii de refugiați catolici imigrează în statele catolice europene, mai cu seamă în Franța. De data aceasta, polonezii vor deveni obiectul unei manifestări
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
reprezintă nimic mai mult decît o promisiune pentru viitor. Desigur, Napoleon III încă se mai străduiește să satisfacă neo-naționalismul catolic, atît cît se poate. De altfel, nici nu e prea greu atîta vreme cît este vorba de a contraria aristocrația rusă. Aceasta și face atunci cînd, în anii 1850-1860, susține rezistența Muntenegrului, pentru a-i demonstra țarului că Bal-canii nu mai sînt domeniul său rezervat; de asemenea, la Tra-tatul de la Paris, care pune capăt războiului din Crimeea, în 1856 va aproba
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
libertăți concepute diferit în cele două tabere va continua cu o intensitate mai mare decît oricînd. Poate că tocmai în acest context, popoarele angajate în luptă își dau seama că sînt din ce în ce mai puțin convinse de rațiunea națională. În 1917, revoluția rusă va lovi atît de puternic această rațiune încît toți din jur nu se vor mai gîndi la altceva decît cum să se apere. Și mai grav încă, cea de-a doua revoluție, de la Petrograd, din octombrie, impune pe neașteptate viziunea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
-și concentra apoi forțele pe frontul occidental, în special în raport cu Franța și cu Marea Britanie. Astfel se explică faptul că la 6 august 1914, guvernul de la Viena a creat o Legiune poloneză subordonată comandamentului generalului Pilsudski, fost agitator revoluționar al fracțiunii ruse din Polonia. Apoi, în 1916, austro-germanii vor restaura în regiunile cucerite un "regat al Poloniei" care nu reprezenta altceva decît un stat satelit, avînd totuși și o valoare simbolică. Această politică va înregistra ulterior o stagnare sub lovitura neașteptată a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Polonia. Apoi, în 1916, austro-germanii vor restaura în regiunile cucerite un "regat al Poloniei" care nu reprezenta altceva decît un stat satelit, avînd totuși și o valoare simbolică. Această politică va înregistra ulterior o stagnare sub lovitura neașteptată a revoluției ruse. Polonia devenind frondistă, Pilsudski este internat la Magdebourg în 22 iunie 1917. Însă tentația de a accelera prăbușirea Rusiei este prea puternică pentru ca germanii să-i poată rezista în ciuda reticențelor austriecilor. Trupele generalului von der Goltz vor interveni în Finlanda
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
au făcut posibil, fie un naționalism carierist, dacă avem în vedere beneficiarii. 8 Pregătirea exploziei Oportunismul învingătorilor din Primul Război Mondial n-a produs nici o clipă efectul scontat. Redecupajul Europei Centrale viza, ca efect imediat, protejarea de contaminarea cu revoluția rusă, deturnînd astfel atenția tuturor către derivativul naționalist. Obiectivul n-a fost atins. Disprețuind tentativa disperată a lui Guillaume II care, la 30 septembrie 1918, anunțase supușilor săi instaurarea unei adevărate monarhii parlamentare, Germania va fi lovită prima de febra revoluționară
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unui caleidoscop: polonezii reprezintă cel mult 69 %, în raport cu 14 % moravieni, 8 % evrei, 4 % germani și tot pe atîția ruși. Aceasta, fără a uita Țările baltice în care letonienii, estonienii și lituanienii vor domni de-aici încolo asupra unor puternice minorități ruse, germane sau poloneze.323 Acest pot-pouri în adevăratul înțeles al cuvîntului este rodul travaliului "directoratului celor mari. Acesta debutează la conferința de la Paris, din ianuarie pînă în martie 1919, urmînd discursul a 72 de reuniuni bazate pe consiliile celor 58
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
guvernamentală mai lungi sau mai scurte: Lituania, din 1926, Letonia în 1934 iar Estonia în 1936. Și aici, la deteriorarea situației contribuie conflictele generate de coexistențe multiple. În Letonia se creează peste douăzeci și cinci de partide între care cele ale minorității ruse, germane, poloneze; curentul socialist se divizează de asemenea în cinci tendințe iar durata medie de guvernare este mai mică de un an; în aceste condiții se instaurează o dictatură ce nu va lua sfîrșit decît o dată cu ocupația sovietică de la 14
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unei stări de spirit generale și deja vechi, în care sentimentul că Rusia este exploatată de propriile sale colonii de toate felurile ține de o anume xenofobie. Iar Șafarevici va exprima ideea încă în anii 1970 cînd scrie: "Distrugerea culturii ruse a început atunci cînd cea mai slabă manifestare de independență națională a celorlalte popoare a fost încurajată în mod activ".344 De fapt, frontierele mentale se arată a fi atît de încurcate în ultimele momente ale URSS încît, în 1990
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care s-au aflat în contact cu invadatorii germani. În aceste cazuri, popoare întregi au fost deportate în Siberia, aproape de la o zi la alta, în timp ce în mod obișnuit concesiile făcute republicilor musulmane erau cel mult dublate de o imigrare rusă intensivă care a afectat de asemenea Lituania, Letonia și Estonia. Ca și cum ar fi vrut să-l parafrazeze cu anticipație pe Bertolt Brecht, conducătorii staliniști au schimbat soarta popoarelor cu scopul de a le obliga la fidelitate, acolo unde li se
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
lor patrii. Culturile naționale au căpătat astfel prestigiul și substanța care le lipseau. În plus, baza economică și, în particular, cea industrială a multor republici s-a dezvoltat pe mă-sură, cu prețul unei redistribuiri a resurselor efectuate în detrimentul centrului rus al URSS și în beneficiul populațiilor periferice ale căror condiții de viață s-au ameliorat în mod radical.347 S-au configurat astfel niște ansambluri coerente care se mulțumeau cu soarta lor atît timp cît ucenicii vrăjitori de la Moscova îi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în scopul de a dezamorsa un factor de tensiune mai general printr-un tratament apropriat unui caz specific. În loc de aceasta ele au mizat pe amenințarea militară și abia după trei luni fac un fel de concesie, sub presiunea americană. Guvernul rus renunță atunci să mai impună lituanienilor Constituția sovietică, în planul procedurii juridice, pentru a le impune în manieră arbitrară și extrajuridică un moratoriu de o sută de zile de la punerea în execuție a demersu-lui lor secesionist. Prin aceasta Gorbaciov nu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
menționează religia purtătorilor, în timp ce prozelitismul altor confesiuni este interzis. Parlamentul european a admonestat Grecia, în legătură cu aceasta, în 1992. 416 Dar nu și pentru curajoasa Cecenie dusă la pierzanie de practicile "mafiote" ale președintelui Dudaev. Poate că occidentalii împărtășesc opinia ministrului rus al Afacerilor Externe Andrei Kozîrev, care declarase la 5 iunie 1992 că "republicile asiatice aparțin altei lumi" (Le Monde, 7-8 iunie 1992, p.1) Kozîrev pare să-și fi schimbat totuși ideea în legătură cu Cecenia. 417 Subtitlu al lucrării lui G.
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
răspunsuri ne este furnizat de un creștin rus al secolului trecut, Iulia de Beausobre. Într-o zi, în Moscova, a sfârșitul anilor 20, soțul ei fiind reținut de GPU (Administrația Politică de Stat ce a fost poliția politică a RSFS Ruse și a Uniunii Sovietice), dar ea încă nearestată, îi pregătea pachetul săptămânal cu mâncare pentru a i-l duce la închisoare. Se simțea invadată de un sentiment de neputință; suferința soțului, a ei proprie și a tuturor celor din jurul ei
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
restructurărilor majore, teritoriale și demografice, aduse de conflagrație și ca o consecință a participării directe a SUA la rezolvarea problemei internaționale a persoanelor strămutate În anii războiului (The Displaced Persons)”. Instaurarea prin forță a comunismului, după ocuparea României de armata rusă, a transformat-o Într-o țară predispusă la un adevărat flux emigraționist, care avea În vedere, În mod deosebit, America de Nord. Același autor observa că, „spre deosebire de marea emigrare est-europeană de la sfîrșitul secolului trecut și pînă la Primul Război Mondial, declanșată, În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru aceasta a fost identificat cu sistemul politic - comunismul - și puterea care l-a impus - Rusia -, și nu cu românii În general. În mod constant, persoanele intervievate au vorbit mai mult despre relațiile cu și atitudinea față de Rusia și poporul rus decît despre români. Cu toate acestea, chiar și din această perspectivă, ei nu lasă să se Înțeleagă că identitatea lor etnică sau națională a fost amenințată de deportare. Deși În timpul deportării nu au putut participa la foarte multe ritualuri etnice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sora și Încă două fete din Sibiu și Încă două cunoștințe, ne-am Împrietenit, dar de la gară deja ne-a despărțit În două lagăre și aicea unde eram noi cazate nu era mulți cunoscuți. Cum plîngeam așa, venea un ofițer rus, s-a uitat la noi, eram tineri, 20 de ani, soră-mea 18 și pe urmă zice ofițeru’ rus și vorbea perfect germana și zice „[limba germană]” „nu plîngeți, că sînteți aicea pentru cinci ani la muncă ce s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
s-a-nghețat la obraz și ne-ntrebam: „caru’ asta mare, vede și a noastră casă dragă?”. Mulți deportați Își amintesc că li se dădea liber de Crăciun sau În Ajun și primeau chiar porții suplimentare de mîncare - inclusiv unt - din partea paznicilor ruși, din care Încercau să Încropească o prăjitură, care, așa cum reiese din descrierea unui deportat, „era mai bună decît un tort de Crăciun”. Totul era apoi urmat de reprize de „Noapte liniștită, noapte sfîntă”. Pe lîngă aceste sărbători, pentru mulți, condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tancioc și ne cumpăram de mîncare, pîinică.... 6. „Cum munceam... ascultam tot ceea ce spuneau rușii”. Munca În Donbas Munca era coordonată de echipe organizate sub forma unor batalioane sau brigăzi cu o ierarhie clară conform cu nivelul de stăpînire a limbii ruse. Era un supraveghetor direct, nacealnik, de obicei din alte grupuri etnice, și un tolmaci, care cunoșteau limba rusă, urmînd apoi masele de lucrători care, de obicei, nu cunoșteau limba rusă decît la un nivel minim sau chiar deloc. Deportații lucrau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Munca era coordonată de echipe organizate sub forma unor batalioane sau brigăzi cu o ierarhie clară conform cu nivelul de stăpînire a limbii ruse. Era un supraveghetor direct, nacealnik, de obicei din alte grupuri etnice, și un tolmaci, care cunoșteau limba rusă, urmînd apoi masele de lucrători care, de obicei, nu cunoșteau limba rusă decît la un nivel minim sau chiar deloc. Deportații lucrau În mine, fabrici, șantiere de construcții, În păduri sau la colhoz, avînd de obicei o distanță considerabilă de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru o masă caldă, o felie de pîine cu miere sau chiar o cană de ceai și ceva conversație. Deși norocul putea aduce cîteva coji de cartofi, morcovi din grădină sau o felie de pîine de la un cuplu de bătrîni ruși, genul, alături de vîrstă, a jucat de asemenea un rol decisiv În supraviețuirea fizică și psihică a deportaților. Deseori, rata de mortalitate a bărbaților era dublă sau triplă față de cea a femeilor. Acest lucru poate fi explicat În parte prin faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
chiar periculoasă pentru unele. Munca În mine sau la pădure era mult mai dificilă pentru femei, deși multe dintre ele erau obișnuite cu munca În ferme. Cu toate acestea, erau nevoite să se dezbrace și să se spele În fața paznicilor ruși, cei mai mulți bărbați, ceea ce era umilitor pentru ele. Mai mult decît actul de „a-și face necesitățile” În fața prietenilor sau a celor dragi, faptul că erau privite și uneori chiar atinse de gărzi era de-a dreptul Înspăimîntător pentru ele, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o viață mai ușoară” În schimb, pentru cele care erau complet neinformate În ceea ce privește legăturile intime cu sexul opus aceste propuneri erau de-a dreptul cutremurătoare. Este cazul Adei Teutsch, care Își amintește că nu și-a dat seama de ce nacelnik-ul rus a „cerut să o vadă seara” și s-a bucurat de faptul că Îl lăsa să o mîngîie pe obraz. Deși unele femei au cedat unor astfel de propuneri, altele au rezistat, așa cum s-a Întîmplat cu Teutsch, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]