20,864 matches
-
beneficiau, potrivit uzanțelor epocii, de scutiri (cler, bătrâni, văduve etc.), dar și unor omisiuni din rândul birnicilor facilitate de boieri și autorități interesate. Că așa au stat lucrurile ne putem ușor convinge urmărind și comparând cifrele pe sate și pe stăpânii lor, parcurgând și alte documente contemporane care cuprind date de referință. Exemplificăm cu două cazuri tipice, credem noi, aspectul pe care dorim să-l relevăm: 1 - la satul și moșia Drăgănești-Tecuci, a vornicului mare pe atunci Mihail Sturza, viitorul domn
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fără familie, deci persoane singulare, iar cei arătați ca fiind fără căpătâi ajung la un total de 12 persoane, apreciind și la ei că numărul are în vedere persoane și nu familii. La fiecare sat se află scris și numele stăpânului, dacă satul este boieresc sau mănăstiresc, iar cele neaservite sunt arătate ca fiind răzășești, după cum urmează: Umbrăreștii - „răzășască”; Slobozia-Umbrărești - „a dumisali aga Grigore Suțu” (al treilea soț al Elencăi Manu); Condrea - „răzășască și a dumisali clucer Costache Oardă” cumpărător al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai mulți, deci aveau/dispuneau și de o suprafață de teren mai mare din obște sau de folosință de la stăpânul moșiei, de unde se aprecia că și beneficiile sunt mai mari, dar și obligațiile trebuie să fi fost pe măsură. Pe lângă vitele de muncă, ei aveau și alte animale, numeroase, iar dreptul lor de folosință, fie în cadrul obștii răzeșești, fie a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului, în unele cazuri chiar mai mult. Mijlocașii încadrau familiile de gospodari, pentru care se considera că efectuau lucrări cu 2 (doi) boi, având prin urmare posibilități mai reduse decât fruntașii în rezolvarea diferitelor obligații ale satului față de stat sau stăpânul său. Consecința era că, atât la beneficii, cât și la datorii, contribuția se raporta la partea ce o primea drept folosință. Și țăranii din această categorie aveau, în afara vitelor de muncă, alte animale pentru care primeau cele de cuviință pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că prin ea se urmărea aprecierea valorii în contul unei datorii a proprietarului anterior, Iordache Costache-Venin, față de viitorul proprietar, domnul Grigore III Ghica, putem estima că măsurătorile au fost făcute cu deosebită grijă, cu atât mai mult cu cât noul stăpân nu avea nici un interes să iasă o suprafață mai mare decât în realitate, poate dimpotrivă. Dimensiunile moșiei Torcești, date în lungul și curmezișul ei cu stânjenul, sunt acestea: 5.600 stânjeni lungul și 757 curmezișul (stabilind aici media pe cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în Moldova în vremea respectivă. În una din condici, folosită și de tatăl lui Gavril, vornicul Constantin Conachi, întâlnim următoarea însemnare: „Bani ce mi-au trimis Darie, vătaful de la Umbrărești, 1778 febr/uarie/ 7”. Vătaful Darie slujise și pe vechiul stăpân, logofătul Manolache Costache și-l aflăm acum în serviciul noului stăpân. Pentru a ne putea face măcar o idee aproximativă despre fonemenele economice de la Umbrărești, preluăm crâmpeie din așa-numitele sămi ale vătafilor sau din răvașe ale oamenilor aflați în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de tatăl lui Gavril, vornicul Constantin Conachi, întâlnim următoarea însemnare: „Bani ce mi-au trimis Darie, vătaful de la Umbrărești, 1778 febr/uarie/ 7”. Vătaful Darie slujise și pe vechiul stăpân, logofătul Manolache Costache și-l aflăm acum în serviciul noului stăpân. Pentru a ne putea face măcar o idee aproximativă despre fonemenele economice de la Umbrărești, preluăm crâmpeie din așa-numitele sămi ale vătafilor sau din răvașe ale oamenilor aflați în serviciul lui Conachi, dând precădere celor ce se referă la probleme
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și demne de consemnat, pentru perceperea cât de cât corectă a stării economice a moșiei Umbrăreștilor, implicit a preocupării locuitorilor în context, ni se par sumele rezultate din venitul morilor boierești. Dăm câteva exemple. Printr-o scrisoare, un vechil trimite stăpânului său, Gavril Conachi, știrea că pentru anul 1794, venitul morilor de la Umbrărești, stabilit la 900 lei, „l-am vândut vornicului Andoni din Liești și lui Toader morar din Umbrărești din anul 1794 noiembrie 7 și până la anul 1795 noiembrie 7
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor de aici, ei preferând să cumpere vii în podgorii consacrate acestui domeniu, cum erau cele de la Odobești, Nicorești și chiar la Cotnari. E de înțeles fenomenul din moment ce boierii cu stăpâniri la Umbrărești și Torcești făceau parte din categoria marilor stăpâni de sate în diferite locuri din Moldova, deci cu varii posibilități de a intra în posesia unor locuri din zone specializate în cultura viței de vie. În schimb, oamenii de rând și-au păstrat plantațiile în așezările de obârșie, respectiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fructiferi, pruni și nuci, în multe din acte specificându-se că sătenii au „vii și livezi” aflate în vatra satului și fiind îngrădite. Grădinăritul este o altă îndeletnicire de complementaritate ce s-a bucurat de o deosebită preocupare atât din partea stăpânilor boieri, cât și din partea sătenilor gospodari. Există unele documente ce dau informații în legătură cu prezența grădinilor de zarzavaturi pe teritoriul al cărui istoric îl înfățișăm, ca și pe cel din împrejurimi. Documentele nu abundă în știri sub acest aspect și nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că la apusul vieții sale, acest boier avea încă peste o mie de stupi, în diferitele sale prisăci de pe la numeroasele moșii, inclusiv la Umbrărești. Regăsim menționarea stupilor la Umbrărești în sămile Conăchești de mai târziu, respectiv ale lui Gavril Conachi, stăpânul Umbrăreștilor între 1778-1811, zestre de la soția sa, Măriuța Costache. Comercializarea produselor apicole, mierea și ceara, se făcea în cantități mari din moment ce se foloseau unități de măsură precum vadra, putina și chiar polobocul, pentru miere sloiurile sau piatra de ceară, presupunând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu poate trăi acolo de răul soacră-sa. Să roagă la mila dumitale să aibă voie să vie iar la Perieni, fiindcă, și-au aratu aici la Perieni și el esti cojocariu și ar fi bini să șadă mai aproape de stăpân, fiind trebuitoriu casăi pentru cojoace, pentru cârpituri și altele ce trebuie la casă. Și eu am zis să-l lași să vie că esti trebuitoriu și tot al dumitale rob ești și aice și acolo. Să-l lași să șadă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a Isprăvniciei ținutului Tecuci prin care comunică organelor superioare, în 1853, Iarmaroacele ce se fac în ținutul Tecuci. Sigur că organizarea târgurilor și a iarmaroaceler e foarte veche și se leagă de interese economice în care se implicau domnia și stăpânii de sate și moșii, în calitate de organizatori și încasatori de vămi în produse și bani, pe de o parte, dar și de satisfacerea unor necesități simțite de locuitori și satisfăcute prin intermediul producătorilor și negustorilor, pe de altă parte. Am văzut deja
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așezarea noastră, se consemnează podul mai sus menționat și el lega Umbrăreștii cu Suraia și satele din jur, inclusiv accesul spre Focșani. Un altul, tot peste Siret și tot pe dubasuri, deci umblător, este menționat cu ocazia unui litigiu între stăpânul moșiei Liești, Manolache Costache, care voia să facă pod aici, și stăpânul Șerbăneștilor, vărul său, Grigoraș Costache, pentru că, explică documentul domnesc, „din sute de ani ce au trecut, ce au ținut pod numai la Șerbănești, unde au fostu vechiu pod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu Suraia și satele din jur, inclusiv accesul spre Focșani. Un altul, tot peste Siret și tot pe dubasuri, deci umblător, este menționat cu ocazia unui litigiu între stăpânul moșiei Liești, Manolache Costache, care voia să facă pod aici, și stăpânul Șerbăneștilor, vărul său, Grigoraș Costache, pentru că, explică documentul domnesc, „din sute de ani ce au trecut, ce au ținut pod numai la Șerbănești, unde au fostu vechiu pod”, autoritatea domnească neîngăduind a se face pod și la Liești. Un al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
treburilor obștii în întregul ei, dar când și conducerea (oamenii buni și bătrâni) asculta și rezolva problemele obștii, diferitele litigii, fără părtinire și favoruri; 2) cel nou, când ascultarea, ca instituție, devine unilaterală, în sensul că obștea primește silită un stăpân autoimpus sau impus (boier, egumen) de care satul trebuie să asculte. În primul caz, atributul conducerii se reînnoia din timp în timp, de obicei anual, prin persoane noi. În cel de-al doilea, conducerea rămâne aceeași ca persoană, schimbarea producându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care satul trebuie să asculte. În primul caz, atributul conducerii se reînnoia din timp în timp, de obicei anual, prin persoane noi. În cel de-al doilea, conducerea rămâne aceeași ca persoană, schimbarea producându-se numai în situația că vechiul stăpân moare ori cedează dreptul său de stăpânire altei persoane prin danie, zestre, vânzare. S-au păstrat suficiente surse documentare în care se oglindește fenomenul social numit ascultare ca instituție juridico-administrativă, cele mai multe ilustrând ultima situație, dar și câteva din care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu tot venitul, oricât ascultă de acest sat și de această mănăstire”. Textul din document lasă de înțeles că, în cazul dat, ascultarea se raportează la structurile și oamenii care asigură venitul și care se atribuie, de acum înainte, noului stăpân. Tot Ștefan cel Mare, pe 2 februarie 1503 reconfirmă vechi privilegii mănăstirii Putna, ctitoria sa, pe un mare număr de sate, printr-un hrisov din care reținem interesantul pasaj: „toate cele mai sus scrise sate, cu toate hotarele lor vechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și explicat decât prin grupul reprezentativ al obștii, conducerea ei, sfatul celor buni și bătrâni, aceștia lasă cu limbă de moarte, și ei mai mulți la număr, pentru ca domnul să întărească prin act scris respectiva transmitere a ascultării către noul stăpân al satului, Panaiut. Este evident, credem, transferul de la vechea formă a ascultării la cea nouă, adică de la conducerea obștească la cea individuală. Acest transfer, de la conducerea sătească prin grup la o alta individualizată, reprezintă mărturia esențială a transformărilor de acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în devălmășie: Corod, Cudalbi, Matca etc. Disoluția pe părți de sate o întâlnim la Umbrărești, Bucești, Liești, sate care au intrat parțial sub stăpânire individuală. Dar cele mai multe au ajuns în întregime de la stăpânirea obștească la cea particulară, cu un singur stăpân, cum au fost Barcea, Drăgăneștii, Torceștii, Piscu etc. Dăm câteva exemple de asemenea forme de stăpânire întărite documentar. Pe 13 noiembrie 1662, Eustratie Dabija voievod scrie „la vătamanul și la toți sătenii din sat din Pașcani”, ținutul Bacăului, și le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea de nord a vetrei umbrăreștene, trecerea la noua formă făcându-se diferit în timp și spațiu. De aici și consecința diferențierii în modul de existență și de muncă al oamenilor din întreg perimetrul hotarelor umbrăreștene. Dacă se întâmpla ca stăpânul căruia comunitatea îi datora supunerea și ascultarea să fie înzestrat de la Dumnezeu cu calități morale integre și comportament adecvat bunului mers pentru întreaga comunitate, treburile se desfășurau normal, în matca firescului uman. Dacă însă individul era unul avid de avere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
calități morale integre și comportament adecvat bunului mers pentru întreaga comunitate, treburile se desfășurau normal, în matca firescului uman. Dacă însă individul era unul avid de avere și de putere politică, cu un comportament imoral și abuziv (acest fel de stăpâni va deveni precumpănitor ca număr în timp), între sătenii ascultători și stăpânul abuziv se vor produce valuri de nemulțumiri și contradicții cu urmări neplăcute. Obligațiile locuitorilor ajung, în multe cazuri, atât de numeroase și de grele încât devin asemuitoare valurilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se desfășurau normal, în matca firescului uman. Dacă însă individul era unul avid de avere și de putere politică, cu un comportament imoral și abuziv (acest fel de stăpâni va deveni precumpănitor ca număr în timp), între sătenii ascultători și stăpânul abuziv se vor produce valuri de nemulțumiri și contradicții cu urmări neplăcute. Obligațiile locuitorilor ajung, în multe cazuri, atât de numeroase și de grele încât devin asemuitoare valurilor ce se ridică necontenit, amenințând cu înnecarea în greutăți. Astfel se explică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie, ci umblau prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din aceste venituri revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie, ci umblau prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din aceste venituri revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de zestre de mai sus nu figurează alte sate decât Torceștii și Țigăneii, credem că și acele 12 sălașe de țigani (locuințe de dimensiuni mici) își aveau vetrele pe aceste două moșii sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]