21,846 matches
-
pe front, în prima linie, a participat la încleștările sângeroase de la Mărășești și Oituz și a fost grav rănit. Se înapoiază acasă, după o lungă și chinuitoare spitalizare într-un spital de campanie, la părinții săi de la Bârlad. În acest târg al refugiului, unde veniseră de la București: Alexandru Vlahuță, Vasile Voiculescu, I Gr. Oprișan, G.M. Vlădescu, Mihail Lungeanu, Iuliu Săvescu, D. Iov, ia parte și Victor Ion Popa la ședințele literare ale „Academiei Bârlădene”, care se țineau uneori și acasă la
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Bulbuc, societate fondată de G. Tutoveanu, Tudor Pamfilie și Toma Chiricuță cu un an mai înainte. Bârladul, care a fost și era un important centru cultural, încercat de grele suferințe în timpul războiului, își continua cuminte epoca de efervescență cultural-literară. Vechiul târg moldovenesc, care dăduse literaturii, artelor plastice și științei pe Alexandru Vlahuță, Al. Philippide, C. Hamangiu, G. Tașcă, dr. D. Bagdasar, dr. I. Juvara, N. N. Tonitza, Victor Ion Popa, Petre Bulgăraș, Corneliu Moldoveanu, G. Tutoveanu și care instruise în școlile sale
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
ora zero. Veacul se duce să se culce / cu tot ce are dânsul urât și nebunesc. // Cât se mai poate încă. Atât cât se mai poate, / să ne ferim de zgomot, de vin și de mașini. / Reinventa-vom birja de târg cu patru roate / și când vom fi pe mare, vom înhăma delfini.” Dintre scrierile în proză, de succes s-au bucurat „întâmplările cu scriitori”, periplu amuzant și istorie literară anecdotică și umoristică a timpului contemporan. Și Dicționar sentimental de poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
din anul 766; Marea Piramidă (cu o înălțime de 32 m, situată în complexul Mundo Perdido. Plajele pe pe coasta pacifică sunt valorificate turistic mai ales în zona stațiunii Likin. De un mare interes în rândul turiștilor se bucură și târgurile amerindiene: Chichicastenango, Totonicapán, Chiquimula, peșterile Naj Tunich (cu fresce datând din jurul anului 800 î.Hr.), Actun Kan (Grota Șarpelui), parcurile naturale. I.3.3. Panama este un alt stat din America Centrală Istmică ce înregistrează o creștere spectaculoasă a numărului de turiști
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
turistic al orașului este schițat de numeroase edificii arhitecturale între care Catedrala orașului, numeroase monumente, muzee, între care și Muzeul de Artă Modernă ce își așteaptă vizitatorii cu impresionante colecții de artă. Din anul 1971, la Ciudad Bolivar este găzduit Târgul Orinoco, un eveniment turistic foarte popular în zonă, dedicat fluviului care traversează orașul. Ciudad Bolivar este punctul de unde se organizează plecări în zona cascadelor din Podișul Guyanelor. Podișul Guyanelor are un fundament constituit în cea mai mare parte de o
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
botanică). Parcul este cunoscut pentru amplasamentul în această zonă a Clădirii Parlamentului European. Parcul Expozițional Heysel a fost înființat în scopul găzduirii Expoziției Internaționale din 1935 și apoi a celei din 1958. Una din clădirile care a mai rămas de la Târgul Internațional din 1935 este Palatul Centenarului, însă structura cea mai interesantă din acest parc este Atomium. Este un impresionant monument înălțat în 1958, cu o înălțime de 102m, format din 9 sfere legate între ele, cu diametrul de 18m fiecare
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
acum, pentru ei înșiși, criticii români de azi, admițând că este totuși fără sens să plângem la infinit pe ruinele Troiei? Mai întâi, o acțiune capitală: intensificarea la maxim a relațiilor și prezenței personale la toate congresele, colocviile literare și târgurile de carte. La toate. Apoi să fim convinși că doar cărțile de teorie și idei generale și sintezele au, în primul rând, o șansă reală. Istoria literaturii române de I. Negoițescu a găsit, de pe acum, un editor german. Contractul a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sărbătoarea Marii Revoluții eliberatoare, și cinstirea ei actuală, la noi În țară, prin Încleștarea În muncă, prin Întrecerile socialiste. El Împărtășește din viziunea fericită a societății noi, muncitoare și abundentă. (Ă). Dacă țara Întreagă e un șantier de construcție, Bucureștiul, „târgul vechi”, s-a prefăcut azi Într-o: «Livadă bogată și darnică; cu trunchiurile mari de străzi, cu ramuri de șine cu noduri de poduri și tulpine de grădini, cu stupi roditori de mașini și uzineă». (Ă). Trăsăturile acestea care indică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că ating fericirea supremă dacă sunt înmormântați în pământul Israelului. Nunțile fabuloase, ospețele strălucite sau catastrofa gazărilor din 1944 la Auschwitz compun pagini impresionante. L.-L. este un adevărat compendiu de istorie și cultură iudaică, dar și un evocator de târguri și peisaje românești în imagini expresive, plastice. Ca filolog, a alcătuit câteva dicționare utile și azi: ebraic-român (1958), român-ebraic (1961), român-ivrit, ivrit-român (1972). SCRIERI: Lexicon. Noțiuni, obiceiuri, sărbători evreiești, Tel Aviv, 1974; Șabat, cunună a creației, Tel Aviv, 1979; Reflecții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
PREFAȚĂ Lucrarea Fizionomii urbane și structuri etno sociale din Moldova. Bacăul în tranziția de la târg la oraș (1864-1938) abordează o temă deosebit de interesantă, atât pentru istoria românilor în secolele XIX-XX, cât și din perspectiva renovării discursului istoriografic de la noi, prin deschiderea spre subiecte de istorie socială contemporană. Încadrabilă, ca domeniu de referință istoriografic, în istoria
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acela că, în abordarea sa, nu se referă la marile orașe din România, care au cunoscut de altfel, cu trimitere la perioada menționată, tratări istoriografice, fie că ne referim la București, Iași, Timișoara, Galați ș.a. Autorul a optat pentru fostele târguri din Moldova premodernă, devenite micile sau mijlociile orașe ale lumii românești de sfârșit de secol XIX și început de secol XX - Focșani, Bacău, Piatra-Neamț, Roman, Tecuci, Bârlad ș.a. -, acolo unde, pentru a prelua o reprezentare a lui Mihail Sadoveanu devenită
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
analiza modernității urbane la nivelul orașelor mici și mijlocii din Moldova secolelor XIX-XX, omise ca fenomen general în abordările istoriografice de până acum. Autorul este interesat de coerența unui proces de modernizare, de transformarea unor realități rurale sau de mici târguri în orașe sau orășele cu individualizarea funcțiilor lor, cu mutațiile pe care le cunosc orășenii. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că autorul refuză metodologic abordarea mecanică a orașului, văzut ca un mecanism preponderent administrativ, și induce ideea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lungul perioadelor medievală și modernă, civilizația românească nu a reușit să genereze în plan lingvistic niciun cuvânt propriu care să desemneze conceptul de „oraș”. În intervalul mai sus amintit, toți termenii utilizați ce denumeau această realitate erau cuvinte de împrumut: târg - de origine slavă (trugu), comună - din franceză (commune), burg - din germană (Burgă/ franceză (bourgă, oraș - din maghiară (városă. O evoluție deosebit de interesantă au avut-o derivatele urbe/urban. În cazul substantivului urbe (din latinescul urbs, ~is), acesta reușește să pătrundă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
oraș - din maghiară (városă. O evoluție deosebit de interesantă au avut-o derivatele urbe/urban. În cazul substantivului urbe (din latinescul urbs, ~is), acesta reușește să pătrundă în limbajul cotidian abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca sinonim al „prăfuitului” târg. În pofida faptului că a beneficiat de o intensă promovare sub forma unor licențe poetice sau gazetărești (urbea lui Bacovia, spre exemplu), cuvântul urbe a sfârșit prin a desemna o realitate citadină caricaturală, ridicolă din multe puncte de vedere, în special
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
IX-XIII/XIV - interval cunoscut și sub denumirea de „secolele continuităților mobile” -, direct în secolul al XIV-lea - secolul „făuritor de orașe în Moldova și Țara Românească” -, ale cărui realități urbane au fost surprinse în formula binecunoscută, dar extrem de neclară, a „târgurilor sau orașelor și cetăților”. În materie de citadinitate, invocarea aproape obsesivă a tezelor legate de „vechime” și de „continuitate” nu reprezintă altceva decât o flagrantă abatere de la fondul problemei. Starea sau calitatea de orășean se afirmă, pur și simplu, iar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașelor”, mediul urban nefiind altceva decât o rezultantă a privilegiilor pe care marele senior a fost dispus să le ofere diferitelor comunități. Exemplul oferit de Brașov este ilustrativ, în acest sens: atestat documentar în anul 1234, Brașovul primește privilegiul pentru târg anual în anul 1364, urmat de un privilegiu de „etapă și depozit” acordat în anul 1369 și de dreptul de a-și construi fortificații de piatră, printr-un act eliberat de regele Ungariei în anul 1397. Dimpotrivă, în Moldova medievală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Aici, de-a lungul secolului al XV-lea, privilegiile nu sunt consemnate decât cu titlu de excepție - dreptul de „etapă și depozit” pentru Suceava (ca un element pozitiv, acest fapt va stimula, conform unui document din anul 1461, apariția „mahalalei târgului Sucevei”, ceea ce ne indică inițierea unui proces de expansiune urbană) și scutirea de la plata „vămii mici” - „afară de cei ce vor aduce pește” - acordată locuitorilor din Vaslui (1491) și Bârlad (1495). Voievozilor din Moldova secolului al XV-lea nu le-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
suprapune procesului de dizolvare a hegemoniei tătare la gurile Dunării și în teritoriile de la răsărit de Carpați, concomitent cu apariția și consolidarea „celei de-a doua libertăți românești”, statul medieval de sine stătător Moldova. În calitatea lor de locuri de târg, aceste așezări au îndeplinit și funcția de debușeuri comerciale pentru producția internă de mărfuri. Luând forma comerțului periodic - târguri, iarmaroace -, aici s-a desfășurat un schimb intens între produsele locale manufacturate și cele specifice mediului rural - cereale, animale, diferite băuturi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apariția și consolidarea „celei de-a doua libertăți românești”, statul medieval de sine stătător Moldova. În calitatea lor de locuri de târg, aceste așezări au îndeplinit și funcția de debușeuri comerciale pentru producția internă de mărfuri. Luând forma comerțului periodic - târguri, iarmaroace -, aici s-a desfășurat un schimb intens între produsele locale manufacturate și cele specifice mediului rural - cereale, animale, diferite băuturi, ceramică, piei, țesături, alte produse ale economiei casnice. Deloc întâmplător, chiar și în zilele noastre, în jurul orașelor moldovenești gravitează
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
teoretică - nu și cronologică - trasată de C. C. Giurescu încă din anul 1967: „Între factorul politic și cel economic a fost o strânsă legătură: unul a influențat pe celălalt și amândou) împreună - predominând, însă, cel economic - au determinat formarea și dezvoltarea târgurilor”. În cazul Bacăului, geneza și dezvoltarea localității au fost în concordanță cu poziția sa geografică, cu amplasarea sa în raport cu unele resurse naturale și umane, cu rețeaua de căi de comunicație, cu particularitățile generale ale cadrului regional. Vatra veche a așezării
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de voința celui ce purta „însemnele puterii”. Aria competențelor juridice ale reprezentanților comunității locale a fost constant diminuată, vama locală a fost subordonată celei de la Tazlău (1431), veniturile vamale - vama mare și cea mică -, morile și pietrele de ceară din târgul Bacău, precum și „via de la sare” au fost acordate mănăstirii Bistrița (conform documentelor din 8 septembrie 1457 și 23 aprilie 1460), iar regimul proprietății asupra Ocolului târgului - de fapt, Ocol domnesc - a fost grav alterat de frecventele împroprietăriri ale „rudelor, prietenilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1431), veniturile vamale - vama mare și cea mică -, morile și pietrele de ceară din târgul Bacău, precum și „via de la sare” au fost acordate mănăstirii Bistrița (conform documentelor din 8 septembrie 1457 și 23 aprilie 1460), iar regimul proprietății asupra Ocolului târgului - de fapt, Ocol domnesc - a fost grav alterat de frecventele împroprietăriri ale „rudelor, prietenilor și colaboratorilor apropiați”. În legătură cu acest din urmă aspect, precizăm faptul că în intervalul 1460 1620, în Moldova au fost înregistrate nu mai puțin de 148 de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
izolat în rândul localităților moldovenești. Dimpotrivă. Cea mai mare parte a centrelor ținutale din regiunea estică a Carpaților Orientali lasă impresia că au fost realizate pe același calapod. Fiecare dintre acestea își revendică începuturile din funcția lor de centre comerciale (târguri și locuri de vamă) cu care au fost înnobilate de puterea voievodală. Destinate a înlesni atât schimburile de pe piața internă cât și pe cele de pe piața externă, aceste nuclee administrative au fost, în fapt, principalele surse de venit ce alimentau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înlesni atât schimburile de pe piața internă cât și pe cele de pe piața externă, aceste nuclee administrative au fost, în fapt, principalele surse de venit ce alimentau trezoreria domnească (veniturile cele mai consistente proveneau din vama mare aplicată mărfurilor ce tranzitau târgurile). De la această bază - sau, poate, odată cu ea - au plecat toate celelalte funcții: judecătorești, militare, religioase și, în funcție de împrejurările istorice, politice - cazul Iașilor, care devine reședința principală a domnilor Moldovei după anul 1564, atunci când, la ordinul turcilor, Alexandru Lăpușneanu a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Sucevei. Textura socio-organizațională a acestor comunități a fost, la rândul ei, de natură restrictivă, menită a limita cadrul liberei dezvoltări. Membrii sfatului pârgarilor - organism reprezentativ local compus din cei 12 pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile dovedite la fața locului -, puteau să amendeze (globească) pe cei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]