22,233 matches
-
populari și din 7 consiliei. Din rândurile acestui Consiliu de 14 membri, se alegea anual primarul, pe data de 27 septembrie. În anul 1469, ducele von Jülich le-a adat celor din Münstereifel, e lângă dreptul de a ține patru târguri anuale, și dreptul de a ține târguri săptămânale. Târgurile anuale aveau o importanță suptaregională. Pe 27 septembrie 1551 a fost inugurată primăria care (după lucrări de restaurare întreprinse în anii '20) funcționează și astăzi. În anul 1625, iezuiții au înființat
Bad Münstereifel () [Corola-website/Science/309191_a_310520]
-
acestui Consiliu de 14 membri, se alegea anual primarul, pe data de 27 septembrie. În anul 1469, ducele von Jülich le-a adat celor din Münstereifel, e lângă dreptul de a ține patru târguri anuale, și dreptul de a ține târguri săptămânale. Târgurile anuale aveau o importanță suptaregională. Pe 27 septembrie 1551 a fost inugurată primăria care (după lucrări de restaurare întreprinse în anii '20) funcționează și astăzi. În anul 1625, iezuiții au înființat gimnatiul St. Michael, clădire funcțională și astăzi
Bad Münstereifel () [Corola-website/Science/309191_a_310520]
-
de 14 membri, se alegea anual primarul, pe data de 27 septembrie. În anul 1469, ducele von Jülich le-a adat celor din Münstereifel, e lângă dreptul de a ține patru târguri anuale, și dreptul de a ține târguri săptămânale. Târgurile anuale aveau o importanță suptaregională. Pe 27 septembrie 1551 a fost inugurată primăria care (după lucrări de restaurare întreprinse în anii '20) funcționează și astăzi. În anul 1625, iezuiții au înființat gimnatiul St. Michael, clădire funcțională și astăzi. Între anii
Bad Münstereifel () [Corola-website/Science/309191_a_310520]
-
în proiect (alături de un han de la Muzeul Țăranului Român din București), fiind dotată cu mobilier, tacâmuri etc. și amenajându-se o bucătărie. Cu prilejul desfășurării, în perioada 31 iulie - 2 august 2009, a celei de-a XIV-a ediție a Târgului Meșterilor Populari în incinta Muzeului Satului Bucovinean, crâșma lui Moș Iordache a fost deschisă ca han. La crâșmă sunt oferite consumatorilor produse tradiționale specifice (sărmăluțe cu smântână și mămăliguță, mâncăruri din bureți, plăcinte poale-n brâu și afinată bucovineană), dar
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cerebrale, Încât de-o nesfârșita noapte-am fost cuprins." A editat la Fălticeni, pentru o perioadă, ziarul "Informatorul". Chemat de Octavian Goga în București, la revista "Țara Noastră", a refuzat, cum au făcut și alți cărturari înaintea să, preferând liniștea târgului de provincie. Era prieten cu scriitorii din zonă, mergea la vânătoare, participă la seri de muzică. În casa au fost oaspeți ai tatălui (Davidel Țâțos), profesorul germanist Virgil Tempeanu, actrița și profesoara Conservatorului din Iași Agatha Bârsescu, pictorul Aurel Băeșu
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Todirești, Hărmănești și Pașcani (unde se termină în DN28A). De asemenea, prin partea sa estică, pe malul stâng al Bahluiului, este
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
Fântânii lui Păcurarii"", oastea boierilor a fost înfrântă. După cum spune cronicarul Miron Costin în letopisețul său, slujitorii domnitorului ""în loc au prinsŭ pre Bărboi vornicul și apoi și pre feciorŭ-său. Deci pre Bărboiŭ cel bătrân îndată l-au înțepatŭ de laturea târgului, iară pre feciorul lui au trimis de l-au spândzuratŭ în poarta casei tătâne-său"". Singura descriere a acestei biserici a făcut-o episcopul Melchisedec Ștefănescu (1823-1892), care a văzut-o în anul 1833. După spusele sale, biserica era construită
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
1925 o consemnează în plasa Cetatea-Neamț a aceluiași județ, având 3185 de locuitori în satele Agapia, Filioara, Gropile, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec, Secătușești și Văratec (acesta din urmă fiind și satul de reședință). În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău, și în timp mănăstirile nu au mai fost considerate sate separate, fiind comasate cu satele Agapia, respectiv Văratec. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci, satul Gropile a fost desființat și comasat
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
-și dea seama. În anul 1909, apare volumul de cântece al Nataliei Negru intitulat O primăvară, cuprinzând versuri apreciate de critică drept „idilice și confesive". Natalia Negru "luminase unele șezători ale Academiei Bârlădene, ținute fie la Bârlad, fie în unele târguri ori sate din apropiere, ca Iveștii, Corodul și Berheciul". Colaborează la revistele „Viața Românească", „Minerva", „Cumpăna", „Flacăra", „Cronica" cu articole, poezii și pagini de proză. La 2 septembrie 1909 este înființată „Societatea Scriitorilor Români". Natalia și St. O. Iosif fac
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
că a fost dator cu 44 floreni lui "„Nicula Ion a Neamțului, meșterul care a făcut biserică din Țăzeri”". Referirea la un alt meșter nu exclude participarea să. Din contră, menționarea datoriei sugerează că cel care a primit banii, în urma târgului de construcție, a fost Horea. El a fost implicat în ridicarea bisericii, desigur, împreună cu Nicula Ion a Neamțului. Meșterii de biserici lucrau adeseori câte doi, de obicei legați prin legături de sânge. Vasile Nicula și Ion Nicula puteau fi, așa cum
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
164 de ani cât timp Timișoara a fost în stăpânirea turcilor și încă mult după asta. După eliberarea Timișoarei din 1716 călugării iezuiți organizau procesiuni în acel loc. Icoana a fost distrusă accidental în 1837 de un căruțaș venit la târg. Episcopul Joseph Lonovics a făcut o colectă pentru înlocuirea icoanei cu una cioplită în lemn. În 1865 această icoană-statuie a fost înlocuită cu o statuie din piatră de Bavaria. În 1877 au adus pe cheltuiala lor o statuie de la Institutul
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
din Țara Românească) ca așezări orășenești (civitas). În documentele scrise în limba latină, așezarea apare cu denumirea de Civitas Moldaviensis. Un document străin din 1339 menționează Baia ca fiind ""cel mai mare oraș de la est de Carpați"". Localitatea era un târg important, locuit de negustori și meșteșugari de origini etnice diferite (români, sași, unguri, armeni). Baia a devenit cea dintâi capitală a statului feudal Moldova, confirmat prin actele cancelariei lui Ludovic de Anjou. În anul 1359 Târgul Moldovei a dat numele
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Carpați"". Localitatea era un târg important, locuit de negustori și meșteșugari de origini etnice diferite (români, sași, unguri, armeni). Baia a devenit cea dintâi capitală a statului feudal Moldova, confirmat prin actele cancelariei lui Ludovic de Anjou. În anul 1359 Târgul Moldovei a dat numele său întregului teritoriu al țării care s-a eliberat de sub dependența maghiară și a devenit stat feudal de sine stătător, sub Bogdan I Voievod (1359-1365). Sigiliul târgului a purtat inscripția latină: "„Sigiliul orașului Moldavia, capitala Țării
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
actele cancelariei lui Ludovic de Anjou. În anul 1359 Târgul Moldovei a dat numele său întregului teritoriu al țării care s-a eliberat de sub dependența maghiară și a devenit stat feudal de sine stătător, sub Bogdan I Voievod (1359-1365). Sigiliul târgului a purtat inscripția latină: "„Sigiliul orașului Moldavia, capitala Țării Moldovenești“". Sub urmașii acestuia, în timpul lui Lațcu Vodă (1365-1373), capitala s-a mutat la Siret, iar în anul 1388, sub domnia lui Petru Mușat (1375-1391), a fost fixată în orașul Suceava
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
i-a atacat pe unguri. ""Și fiindu și beți și negătiți de război, i-au lovitu Ștefan Vodă cu oaste tocmită în răvărsatul zorilor, de multă moarte și perire au făcut într-înșii"". În dimineața zilei de 15 decembrie 1467, târgul Baia ""era un rug pe care ardeau morții (...). Iar craiul nu mai călărea în frunte, ca un tânăr erou ce cucerește jucându-se: îl duceau pe targă. El avea trei răni pe dânsul, și fierul unei săgeți țărănești îi rămăsese
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
măcar, ci în spate. Folcloristul Gheorghe T. Kirileanu (1872-1960) menționează în lucrarea ""Faptele și vitejiile lui Ștefan cel Mare și Sfânt"" (Casa Școalelor, București, 1943) o legendă locală. Potrivit acesteia, domnitorul moldovean s-a suit într-un arin de la marginea târgului Baia pentru a se ascunde de vrăjmași. Pe locul arinului el a zidit Biserica Albă. După unele opinii, aici ar fi existat o biserică mai veche, care a fost distrusă în timpul devastării orașului din timpul bătăliei cu regele Ungariei, Matia
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
adică fără pictură. Pe pereții biserici a fost pictat un tablou votiv (în care apar Ștefan cel Mare, Doamna Maria și copiii Alexandru, Bogdan, Petru, Olena, Maria și Bogdan Vlad), o reprezentare a Bătăliei de la Baia și o imagine a târgului Baia (în care sunt reprezentate toate cele trei biserici monument istoric, inclusiv Catedrala Catolică). În "Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale" elaborat în septembrie 2009 sub patronajul Administrației Prezidențiale se precizează că ""s-a produs un
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
neolitic (cultură Cucuteni), bronz (necropole tumulare și plane), Hallstatt timpuriu, secolele II-IV (carpi, sarmați și cultură Sântana de Mureș) și medieval (secolele XV-XIX). ◦VORONA MARE (jud. Botoșani) - în 1989 a efectuat un sondaj, împreună cu Napoleon Ungureanu, într-o așezare cucuteniana. ◦TÂRGU FRUMOS-BAZA PATULE - din 1990 a început, împreună cu dr. Dumitru Boghian (din 1997 a fost cooptat în colectivul de cercetare și drd. Vasile Cotiuga), cercetări într-o vastă și bogată așezare de tip Precucuteni III, care servește și ca bază de
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Dealul Cetății” (jud. Suceava), 1983, în Cercetări arheologice, VIII, 1986, p. 37-41 (în colaborare cu Dr. Popovici). 6.Săpăturile din 1985 din necropola tumulara de la Prajeni (jud. Botoșani), în Hierasus, VI, 1986, p. 15-23 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 7.Târgu Frumos - “Baza Patule”, în Cronică cercetărilor arheologice. Campania 1994, Cluj-Napoca, 1995, p. 93-94 (în colaborare cu D. Boghian). 8.Târgu Frumos, în Cronică cercetărilor arheologice. Campania 1995, Comisia Națională de Arheologie, Brăila, 1996, p. 127 (în colaborare cu D. Boghian
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
1985 din necropola tumulara de la Prajeni (jud. Botoșani), în Hierasus, VI, 1986, p. 15-23 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 7.Târgu Frumos - “Baza Patule”, în Cronică cercetărilor arheologice. Campania 1994, Cluj-Napoca, 1995, p. 93-94 (în colaborare cu D. Boghian). 8.Târgu Frumos, în Cronică cercetărilor arheologice. Campania 1995, Comisia Națională de Arheologie, Brăila, 1996, p. 127 (în colaborare cu D. Boghian). 9.Prajeni, în Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Comisia Națională de Arheologie, Brăila, 1996, p. 92-93 (în colaborare cu
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Comisia Națională de Arheologie, Brăila, 1996, p. 92-93 (în colaborare cu Paul Sadurschi și Maria Diaconescu). 10.Vorona Mare, în Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Comisia Națională de Arheologie, Brăila, 1996, p. 126-127 (în colaborare cu N. Ungureanu). 11.Târgu Frumos, în Cronică cercetărilor arheologice. Campania 1996, București, 1997, p. 66 (în colaborare cu D. Boghian, V. Cotiuga, O. Cotoi). 12.Isaiia, în Cronică cercetărilor arheologice. Campania 1996, București, 1997, p. 32 și pl. XXIV (în colaborare cu Vicu Merlan
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
1998, p. 77-78 (în colaborare cu D. Boghian și V. Cotiuga). 15.Târgu Frumos-Baza Patule, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 1998, Comisia Națională de Arheologie, București, 1999, p. 120-121 (cu D.Boghian și V.Cotiuga). 16.Târgu Frumos în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 1999, București, 2000, p. 106-107 (în colaborare cu D.Boghian și V.Cotiuga). 17.Isaiia, comunicări Raducaneni, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 110-112 și
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
p. 106-107 (în colaborare cu D.Boghian și V.Cotiuga). 17.Isaiia, comunicări Raducaneni, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 110-112 și pl. 28 (în colaborare cu Vicu Merlan și Felix Tencariu). 18.Târgu Frumos, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 252-254 și pl. 68 (în colaborare cu Dumitru Boghian, Vasile Cotiuga și Lăcrămioara Istina). F.Cronici ale vietii științifice 1.Simpozionul internațional “Necropola de la Varna și
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
ale aeronavelor. Linia de autobuz are patru stații, iar o cursă durează aproximativ 30 de minute. În funcție de succesul acesteia, ruta ar putea fi extinsă pentru a conecta gară cu aeroportul. Traseu Autobuz 50: - sensul spre Aeroport: Piața Independenței - Piața Unirii - Târgu Cucu - Aeroport - sensul spre Centru: Aeroport - Târgu Cucu - Piața Independenței - Piața Unirii Orar de mers al Autobuzelor la Aeroportul Iași Distanță din centrul orașului până la aeroport este de aproximativ 8 km.
Aeroportul Internațional Iași () [Corola-website/Science/308888_a_310217]
-
al îngrămădirilor comerciale rurale. Reprezentative sunt: acuarela "Bâlciu în Brebu" care este o îmbinare dintre peisaj care are și o valoare documentară a epocii, cu pitorescul scenei de gen; "Vedere din Câmpina, Mahala din Herăstrău, O mahala din București" și "Târgul Moșilor". Portretele au fost pentru Sava Henția una din direcțiile definitorii pe care a mers în desfășurarea stilului realist pe care l-a practicat. După perioada în care a fost pictor corespondent al Războiului din 1877, Henția a pictat cu
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]