21,931 matches
-
purceadă "din voia lui Dumnezeu", nu din cea a "norodului"). Regulile de vot erau fixate printr-o Constituție concepută în comun și ea-însăș acceptată printr-un vot. Pentru a se ajunge la generalizarea acestor reguli în viața politică, au trebuit veacuri de lupte politice, câteodată violente. Lupta politică împotriva conservatorilor, a fost lungă și durează încă, pentru a ajunge la neutralitatea statului față de religii ("laicitatea", necesară libertății de conștiință pentru orice credincios sau necredincios, indiferent de convingerile sale), la egalitatea de
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
de 250 de ani încoace de francmasoni, ca de exemplu legitimitatea progresului tehnic și științific, a dorinței de a scăpa de molime, de boli și de paraziți, democrația, egalitatea bărbați-femei față de lege, ne-obligativitatea religiei. Strămoșii noștri de acum câteva veacuri ar socoti societatea noastră de azi ca fiind păcătoasă, potrivnică voinței divine și legilor firești ale lumii. Țările în care majoritatea cetățenilor împărtășesc elementele de bază ale mentalității francmasonice, sunt cele mai puternice din lume și modelul lor social domină
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
și două rânduri de rame) care datorită mobilității ei a ajuns în sec. I î .Chr. unul dintre cele mai bune vase romane de luptă. Flota romană de la Dunăre de Jos era și ea dotată cu liburnae. De la sfârșitul aceluiași veac au început lupte cu romanii care s-au intensificat în sec. I î.Hr. S-au finalizat cu înglobarea Iliriei în Imperiul roman. Se pare că la originea conflictelor din sec. III cu romanii au stat desele incursiuni pe mare ale
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
solum autem mihi sed et his qui diligunt adventum eius" = ”și nu numai mie, ci și celor care iubesc venirea Lui"). Evanghelia lui Matei (24:3) folosește expresia: "signum adventus tui et consummationis saeculi" = „semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului (lumii)"; credința lui Iacov cel Drept este exprimată în cuvintele (Iacov 5:8) "quoniam adventus Domini adpropinquavit" = fiindcă venirea Domnului s-a apropiat". Apostolul Petru, în traducere latină (2 Petru 3:4.12) vorbește despre "promissio adventus eius" (făgăduința venirii
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
economice la Facultatea de Drept din Iași, iar în anul următor devine profesor de economie politică și finanțe la aceeași facultate, pe care o conduce până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial (1945). După ce timp de un sfert de veac și-a desfășurat activitatea didactică la Universitatea din Iași (1921—1946), Gheorghe Zane s-a transferat ca profesor de economie politică la Institutul Politehnic din București, unde a predat între anii 1946-1948. Lucrează apoi cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie
Gheorghe Zane () [Corola-website/Science/307066_a_308395]
-
studiul problemei valorii" (1925); "Comentarii și interpretări în istoria doctrinelor economice" (1928); "Chestiuni de economie politică" (1939). De asemenea, a avut contribuții în analiza principalelor domenii de activitate industrială, agrară, comercială și bancară din România. Menționăm următoarele lucrări publicate: "Un veac de luptă pentru cucerirea pieței românești"(1926), "Probleme monetare din trecutul economiei noastre naționale" (1927), "Economia de schimb în Principatele Române" (1930), "Politica economică a Principatelor în epoca Unirii și capitalul străin" (1959), " Problema monetară în România și reforma de la
Gheorghe Zane () [Corola-website/Science/307066_a_308395]
-
a fost ministrul instrucțiunii publice în guverne prezidate de Ion I.C. Brătianu, si apoi de I. Ducă, timp în care a efectuat reforme însemnate în sensul modernizării învățământului în România, în continuarea celor inițiate în secolul precedent și la începutul veacului al XX-lea de către mentorul și unchiul său, prin alianță, Spiru Haret. Deviza să era: "„Școală cât mai multă! Școală cât mai bună! Școală cât mai românească!”" Textul constituțional cu privire la învățământ, așa cum a fost formulat la 29 martie 1923, se
Constantin I. Angelescu () [Corola-website/Science/307069_a_308398]
-
ședințele Societății literare „Junimea" înființată în februarie 1864 de o mâna de tineri entuziaști, cu strălucite studii superioare europene, precum Titu Maiorescu, Petre Carp , Iacob Negruzzi, Vasile Pogor și Theodor Rosetti. Junimea a fost cea mai însemnată grupare literară a veacului al XIX-lea, reunind marile personalități ale timpului. În 1865 Caragiani devine membru al Junimii unde este coleg cu persoane ilustre ca Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale și Ion Creangă. Va frecventa regulat ședințele hebdomadare ale Junimii timp
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
Editura Oscar Prinț, Bucureᗰti, 2001 (în colaborare). · Biserică arhiepiscopala din Feleac. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2003. · Istoria românilor, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). · Istoria românilor, vol. VI, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). Un veac de pictură românească din Transilvania - secolul al XVIII-lea, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 2003. · Biserică episcopala din Văd. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2004. · ᗠtefan cel Mare ᗰi Transilvania. Legături culturale ᗰi artistice moldo-transilvane în sec. XV-XVI
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
de istoria artei, Editura Nereamia Napocae, Cluj- Napoca, 2002. · Patrimoniul cultural al României. Transilvania, Institutul Cultural Român, Cluj- Napoca, 2004 · Patrimoniul natural ᗰi cultural al României. Munᘰii Apuseni, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2006. Studii · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unui meᗰter-zugrav din veacul al XVIII-lea - Nistor Zugrav din Feleac, în Studia Universitatis, Historia, 1968, fasc. 1, p.21-30. · Icoane ale unui zugrav anonim din veacul al XVI-lea, în Acta Musei Napocensis, 7, 1970, p.575-584. · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unor zugravi din
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
cultural al României. Munᘰii Apuseni, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2006. Studii · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unui meᗰter-zugrav din veacul al XVIII-lea - Nistor Zugrav din Feleac, în Studia Universitatis, Historia, 1968, fasc. 1, p.21-30. · Icoane ale unui zugrav anonim din veacul al XVI-lea, în Acta Musei Napocensis, 7, 1970, p.575-584. · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unor zugravi din veacul al XVIII-lea din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, VIII, 1971, p.607-622. · Uᗰile împărăteᗰti de la Onceᗰti ᗰi Budeᗰti Susani. Contribuᘰii privind
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
al XVIII-lea - Nistor Zugrav din Feleac, în Studia Universitatis, Historia, 1968, fasc. 1, p.21-30. · Icoane ale unui zugrav anonim din veacul al XVI-lea, în Acta Musei Napocensis, 7, 1970, p.575-584. · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unor zugravi din veacul al XVIII-lea din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, VIII, 1971, p.607-622. · Uᗰile împărăteᗰti de la Onceᗰti ᗰi Budeᗰti Susani. Contribuᘰii privind icoanele maramureᗰene din sec. XVII, în Studia Universitatis, Historia, 16, 1971, fasc. 1, p.30-38. · Zugravii icoanelor “Paraclisului
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Mureᗰ (sec. XV-XVIII), în Marisia, VIII, 1978, p.107-120 (în colaborare cu N. Sabău). Contribuᘰii privind pictură românească din sec. XVIII în jurul oraᗰului Turda, în Potaissa, 1978, p.111-113. · Pictură icoanelor din Moisei ᗰi iradierea ei în zonele înconjurătoare în veacul al XVII-lea, în Marmaᘰia, 4, 1978, p.325-340. Inscripᘰii româneᗰti din Transilvania (sec. XIV-XVIII), în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXII, 1979, 265-277. Două ctitorii româneᗰti din sec.al XVI-lea: biserică Sf. Gheorghe ᗰi mănăstirea Lupᗰa
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
întâlnit cu Lenin, pe care îl ascultase vorbind despre autodeterminarea popoarelor. La întrebarea lui Smochină, ce va fi cu moldovenii în viitoarea configurație socială, Lenin îi răspunde: “Dumneavoastră moldovenii nu aveți nici un interes să luptați de partea Rusiei, care de veacuri a înrobit poporul vostru. Moldovenii din punct de vedere cultural se găsesc mult înaintea rușilor. De aceea constituiți-vă în regimente naționale moldovenești și cu baioneta în mână cuceriți și consimțiți libertatea pe care nimeni nu o va face cadou
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
heraldica, precum și paleografia și cronologia, adică tocmai acelea de care urma să se slujească ca viitor editor de documente. Această împrejurare explică și în cazul lui Ioan Mihalyi, ca și în cazul altor istorici ardeleni din a doua jumătate a veacului trecut, în marea lor majoritate absolvenți ai unor facultăți de drept, nu numai o viziune juridică pronunțată cu care operau asupra trecutului, dar totodată o bună inițiere în studiile speciale ale istoriei. Dintre profesorii de la facultatea de drept, cel care
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
și Nicolae Iorga. Pentru aceasta era necesar, cu prioritate, ca istoriografia să dispună de o bază documentară largă. Este îndatorirea pe care și-o asumă generația de istorici care își încep activitatea la scurtă vreme după evenimentele revoluționare de la jumătatea veacului. Sunt concepute acum programe ample de culegere sistematică de date referitoare, mai întâi, la tradiții. Începuturile depistării și copierii documentelor care formează colecția Mihályi datează de timpuriu, din anii studenției. Din informații directe, adică mărturisirile proprii, rezultă că această îndeletnicire
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
O recunoaște cu onestitate autoritatea ultimă în materie, regretatul istoric al Maramureșului medieval, Radu Popa: "„conștiinciozitatea operei de editor a lui Mihályi nu poate fi pusă la îndoială, dincolo de erorile inerente din orice lucrare de acest gen întocmită la sfârșitul veacului trecut”". Pentru editorul "Diplomelor", această categorie de acte reprezintă probele de drept ale stăpânirilor românești asupra țării pe care o locuiau "„ca fiesce cine să-și aducă aminte cu pietate de faptele însemnate ale străbunilor săi”" (în "Precuvântare"). Ele au
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
Giovanni da Plan Carpino (1247), întâlniți la curtea hanului tătar sunt indicii prețioase că în prima parte a secolului al XIII-lea cei doi erau deja cunoscuți. Între această epocă și cea a prezumtivei consemnări maramureșene s-a scurs un veac și jumătate. Anonimul care îi dă forma ajunsă până la noi din "Cronica moldo-rusă" a încercat să istoricizeze urmările plecării fraților întemeietori din "Roma Nouă", identificată aici cu Italia, arătând că s-au stabilit în "Roma Veche", unde au fondat o
Roman și Vlahata () [Corola-website/Science/307217_a_308546]
-
naționali când vorbim de rău de trecutul nostru.”" Evident, Demetriescu respingea și tendința contrară de exagerare a rolului național și exacerbarea moștenirii daco-romane care ar fundamenta teoria superiorității absolute a poporului român, tendință naționalistă care începuse să apară spre sfârșitul veacului al XIX-lea. Anghel Demetriescu prețuia prietenii și avea nevoie de compania lor. O listă completă a prietenilor lui Demetriescu este probabil greu de făcut. Totuși, dintre cei mai apropiați trebuie menționați: Fiind unul din cei mai în vârstă membri
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
la care erau aduși cei mai buni oratori din Provincia Mitropolitană. „După una din serii, ținută de canonicul Octavian Domide de la Gherla, mitropolitul a dispus ca meditațiile să fie adunate și publicate în volum. Așa a apărut „Știința mântuirii de veci”, cu douăzeci de meditații în 275 de pagini, în tipografia Seminariului din Blaj în anul 1928.” . Mitropolitul era îngrijorat de situația românilor secuizați, lucru care i-a produs nenumărate zile și nopți de zbucium. În viața particulară, Mitropolitul Vasile Suciu
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
bucurat de o autonomie mai largă decât în Țara Românească sau Moldova. Dacă aici primele steme orășenești au apărut prin secolele al XIII-lea - al XIV-lea, în spațiul extracarpatic acest lucru s-a petrecut cu o întârziere de un veac. Demn de remarcat în acest caz este faptul că deși însemnele orășenești muntene și moldovene păstrate datează din secolele al XV-lea - al XVI-lea, practica renovării sigilare a permis conservarea unor elemente mai vechi, neîntâlnite în sursele documentare descoperite
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
de la Bucium, iscălită cu dragostea și harul Înalt Prea Sfinției Sale, Mitropolitul Bălan. De astă dată însă, opresiunea regimului comunist se resfrânge nefast, îngrădind drumul spre zidire. Trebuind “cu prețul vieții” să ridice mănăstirea, familia Șandru vede strădania de jumătate de veac împlinindu-se în 1990, când I.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolit al Ardealului apreciază și aprobă inițiativa întru zidirea Mănăstirii Bucium, iar apoi, la 6 august 1995 se sfințește Biserica între timp înălțată. Truda și rugăciunea obștii, sub binecuvântarea ierarhilor Bisericii
Mănăstirea Bucium (județul Brașov) () [Corola-website/Science/308517_a_309846]
-
în anul 1645. În prezent, este mănăstire de maici cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, fiind în același timp monument istoric, cu . Situată în partea de sud a orașului Slatina, într-o depresiune flancată de doi versanți, străjuieste de veacuri aceste locuri, favorizată de configurația naturală a terenului, păstrându-și nealterate tradiția, prestigiul precum și frumusețea și robustețea construcției. Monumentul se numără azi, prin îndepărtatul său trecut istoric, între așezările mănăstirești cu renume din Județul Olt, fiind contemporană cu alte ctitorii
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
Maxim, spunea: "Cât privește atitudinea față de supușii contribuabili, aceasta era dictată în primul rînd de interese economice și nu religioase, la fel ca odinioară în statul sasanid ori selgiuchid. Găsim scris într-o « Carte de învățătură » (Kitâb-i Mustetâb) de la începutul veacului al XVII-lea: Deci ceea ce stă scris în cărțile de istorie sunt aceste trei lucruri, prin care sultanatul ființează și durează: 1) raiaua ; 2) vistieria; 3) armata. Căci de la raiale provine vistieria, de la vistierie armata, iar cu armată se biruie
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
proza scurtă, în care fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită de bogată imaginație, reflectând viață și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut român al său este: "Cien años de soledad" ("Un veac de singurătate"). Literatura să se încadrează în paradigmă "realismului magic". s-a născut la data de 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe Coasta Atlantică Columbiana, ca fiu al lui Gabriel Eligio García și al Luisei Santiaga Márquez Iguarán
Gabriel García Márquez () [Corola-website/Science/308615_a_309944]