225,008 matches
-
contra Akhisar Belediyespor încheiat cu scorul de 2-1. Drogba este internațional ivorian și și-a ajutat echipa să se califice în premieră la Campionatul Mondial de Fotbal 2006. Este golgheterul Coastei de Fildeș. Prima sa selecție a fost pe 8 septembrie 2002 împotriva Africii de Sud. A înscris primul său gol pentru „elefanți” pe 11 februarie 2003 în victoria 3-0 împotriva Camerunului. A înscris 9 goluri în 8 partide de calificare la Campionatul Mondial. A fost pe locul 2 după Samuel Eto'o
Didier Drogba () [Corola-website/Science/300518_a_301847]
-
În 1933 a fost trimis la Berlin, având numele de cod "Ramsay" ("Рамзай" (Ramzai)), ca să-și refacă toate contactele în Germania și să poată fi trimis ca reprezentant al unui ziar nazist în Japonia. A ajuns în Yokohama pe 6 septembrie 1933. Între 1933-1934, Sorge a construit în Japonia o rețea de informații în folosul NKVD-ului. Agenții săi aveau legături cu politicieni de frunte și, prin intermediul acestora, aveau acces la informații asupra politicii externe japoneze. A reluat legăturile cu Ozaki
Richard Sorge () [Corola-website/Science/300526_a_301855]
-
mult. Media anuală a zilelor însorite este de numai 80 de zile, iar a zilelor geroase poate ajunge la 160. Sunt frecvente gerurile de primăvară târzii, deseori și în luna iunie. Gerurile timpurii de toamnă pot apărea la începutul lunii septembrie. Toate acestea sunt însă contrabalansate de o toamnă lungă și însorită. Cantitatea medie a precipitațiilor variază între 600 - 1000 l/mp pe an. Perioada de acalmie este de 55 - 60 %, în decembrie de 70 % în ianuarie. Remetea este traversată de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de unde a primit ajutorul dorit. În prezent, Casa Rustică se află în proprietatea consiliului local în proporție de treisferturi și un sfert a Fundației. După cumpărarea casei au urmat lucările de reparații și renovare, păstrând formele originale de construcție. În septembrie 2001 cu ocazia Zilelor Satului, în cadrul unei frumoase festivități de inaugurare s-a deschis Camera Memorială Tibor Cseres și colecția etnografică. Colecția etnografică există din 1972 în Remetea. Profesorii de istorie cu concursul elevilor au căutat valorile etnografice, încă existente
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
și cetatea Crăciuna a trecut în stăpânirea lui Ștefan, având un rol în apărarea de turci. Granița cu Muntenia fiind mutată mai la sud, așezarea a intrat definitiv în componență Principatului Moldovei. Prima atestare documentara a localității datează din 17 septembrie 1626, fiind vorba de un contract de vânzare de pământuri din vremea domnitorului Miron Barnovski, în care este amintit „socrul popii lui Toader din Odobești”.. Asemănător cu alte locuri din Vrancea, în Odobești și în împrejurimile sale s-au ctitorit
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
în care s-au contopit mai multe sate de sub poalele dealului Sârbă, primește statutul de oraș. Între 1852-1868 s-a construit o șosea între Odobești și orașul vecin Focșani, care devenise în urmă Unirii centrul principal al regiunii. La 22 septembrie 1895 se pune în funcțiune și calea ferata între cele două orașe. În 1878, în împrejurările Războiului de independență din 1877-1878 se inaugurează spitalul local. Orașul devine reședința de subprefectura și e dotat cu un oficiu de poștă și telegraf
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
de 23 august 1944, România trece de partea Aliaților, armatele germane și ungare trecând la o puternică ofensivă contra noului inamic și pătrunzând în Câmpia Transilvaniei pe o adâncime de circa 30-60km peste linia de frontieră existentă atunci. La 5 septembrie 1944 armata maghiară ocupă comuna. Din acest moment începe opresiunea împotriva evreilor și românilor de aici. Populația maghiară din zonă ce sprijinea cauza Ungariei, în dorința recâștigării întregii Transilvanii împreună cu garda maghiară încep să jefuiască casele evreilor și românilor. Pe
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
ocupă comuna. Din acest moment începe opresiunea împotriva evreilor și românilor de aici. Populația maghiară din zonă ce sprijinea cauza Ungariei, în dorința recâștigării întregii Transilvanii împreună cu garda maghiară încep să jefuiască casele evreilor și românilor. Pe data de 9 septembrie 1944, echipa de jandarmi maghiari ridică din casele lor pe toți evreii din Sărmaș, în numar de 126. Ei au fost duși într-un lagăr improvizat din localitate, alături de alți câțiva români ce îndepliniseră funcții importante în administrarea comunei. Timp
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
126. Ei au fost duși într-un lagăr improvizat din localitate, alături de alți câțiva români ce îndepliniseră funcții importante în administrarea comunei. Timp de mai multe zile cu toții au fost supuși unui tratament ostil din partea ocupatorilor. În ziua de 15 septembrie 1944, unii dintre români au fost eliberați, iar alți 18 au fost deportați în Ungaria. Deportații au fost duși cu camionul în Cluj, iar aici au fost încolonați pe jos, sub escortă de polițiști civili, pe drumul spre Jibou și
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
au fost încolonați pe jos, sub escortă de polițiști civili, pe drumul spre Jibou și apoi la Budapesta. Unul dintre cei deportați și apoi declarați morți a fost și Iuliu Moldovan, tatăl artistului Ovidiu Iuliu Moldovan. Pe data de 16 septembrie 1944, cei 126 de evrei sunt scoși din Sărmașu și uciși pe dealul Suscut, din apropierea localității Cămărașu. Acest tragic eveniment este cunoscut sub numele de masacrul de la Sărmașu. În perioada interbelică a fost reședința plasei Sărmaș din județul Cluj (interbelic
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
din județul Cluj (interbelic). În anul 1952, Sărmașu devine sediul raionului cu același nume din cadrul județului Cluj până în 1960 când comuna este arondată raionului Luduș. La reforma administrativă din anul 1968 localitatea a fost alipită județului Mureș. Începând cu 30 septembrie 2003, prin legea nr. 382, fosta comună Sărmașu a fost ridicată la rangul de oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sărmașu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
atestat documentar în anul 1228. În urma apariției legii nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului, numele satului Ieciu a fost schimbat în Brâncovenești. Pe teritoriul satului există izvoare de apă sărată. Castelul este deschis pentru public din anul 2014 30 septembrie, de cand sa dat inapoi pentru Familia Kemény Deshcis zilnic intre orele 10-18 in afara de luni! Persoana de contact este Nagy Kemény Géza Telefon: 0741225141 Fortificația romană din Brâncovenești a fost construită pe o terasă înaltă deasupra râului Mureș, în
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
veche biserică catolică și una reformata. Despre Gabriel Bethlen se știe că a fost protestant și că avea o valoroasă bibliotecă. Dintre actele emise de Gabriel Bethlen, la Ilia cele mai importante sunt cele din 25 iunie 1614 și 18 septembrie 1624, prin care scutește pe preoții români de sarcini iobăgești: dijma grâului, secarei, orzului, ovăzului, si dijma din vite și produse, dar în schimb sunt obligați să răspândească în zona calvinismul. Presiunea calvinista la Ilia a fost așa de mare
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
forma unui brâu ondulat, de culoare cenușie, de unde denumirea sa locală ("Dealul cu Brâu"). În anul 1992 satul Hădăreni număra 870 de locuitori, dintre care 600 români (69,0%), 147 maghiari (16,9%) și 123 romi (14,1%). La 20 septembrie 1993, pe fondul unei stări tensionate datorate comportamentului unor romi din sat, precum jigniri, bătăi, furturi, tâlhării și violuri, pe fondul atitudinii pasive a organelor de poliție din localitate, în urma unei altercații provocate între 3 romi și un român, un
Hădăreni, Mureș () [Corola-website/Science/300582_a_301911]
-
Numărul zilelor fără îngheț este de 170-180, la Câmpia Turzii, și 183 zile la Sărmaș. Brumele sunt frecvente primăvara în aprilie, posibile și în primele două decade a lunii mai, iar toamna primele brume apar în decada a doua a lunii septembrie, fiind frecvente în octombrie. Media zilelor cu brumă este de 32,5 zile. Precipitațiile atmosferice au o repartiție neuniformă pe luni. Media multianuală a precipitațiilor este de 590 mm, la Câmpia Turzii, și 526 mm la Sărmaș. Precipitațiile maxime se înregistrează
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
sprijină prin donații dotarea armatei române cu suma totală de 16 florini și 10 cruceri, 2 taleri și 2 merindare. - 1892 - MEMORANDUMUL - participă din Ibănești Ion Racoțean. - 1914-1918 - Primul război mondial - lupte grele se dau în Valea Gurghiului între 5 septembrie și 4 octombrie 1916 - 1932 - S-a ridicat "Monumentul Eroilor" din Ibănești cu sprijinul financiar al Dr. Eugen Nicoară, președinte al Despărțământului A.S.T.R.A - Reghin, fiu al Ibăneștiului. - 28 octombrie 1918 / 10 noiembrie 1918 - Consiliul Național Român și garda
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
1921 - Reforma agrară - sunt împroprietăriți din Ibănești din teritoriul statului „Lunca Iepuri” și „Lunca Zâmți” invalizii, văduvele și orfanii de război, cu suprafața de 10 iugăre și 6 stânjeni. - 1931 - pădurea comunală Ibănești avea suprafața de 2.508 iugăre. - 12 septembrie 1944 - se dau lupte grele în Ibănești; în satul Dulcea a funcționat un spital pentru răniți, unde au fost îngrijiți aproximativ 2.000 de răniți români și sovietici. - 20 martie 1990 - Cofariu Mihăilă din Ibănești nr. 380 este bătut bestial
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
hitlerist antisovietic. Trebuie menționat că poporul român dorind să-și apere frontierele s-a opus Dictatului de la Viena, însă izolarea în care se afla în acel an România, nu făcea posibilă o rezistență armată. Conform prevederilor Dictatului, la începutul lunii septembrie, armatele horthyste au început să ocupe teritoriul din N-V a Transilvaniei. În cursul zilei de 9 septembrie aceasta urma să ocupe zona a V-a ceea ce însemna ceva mai mult de jumătate din triunghiul anexat. Principalele localități din această
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
însă izolarea în care se afla în acel an România, nu făcea posibilă o rezistență armată. Conform prevederilor Dictatului, la începutul lunii septembrie, armatele horthyste au început să ocupe teritoriul din N-V a Transilvaniei. În cursul zilei de 9 septembrie aceasta urma să ocupe zona a V-a ceea ce însemna ceva mai mult de jumătate din triunghiul anexat. Principalele localități din această zonă erau: Huedin, Hida, Reghin, și alte zone de trecere a Mureșului Superior. Pe teritoriile ocupate au fost
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
considerându-le străine pentru realizarea statului fascist 28. Tot pentru urmărirea scopului de purificare etnică față de români a teritoriului ocupat, au fost înființate lagărele de muncă forțată în perioada 1940-194329. În ceea ce privește Lunca Bradului, trupele horthyste s-au așezat aici, în septembrie 1940, amplasându-și pentru început trupele în „Poiana Socului”. Perioada imediat următoare s-a dovedit nefastă pentru locuitorii comunei, generând acte de violență și persecuții ale românilor din partea maghiarilor. Și aici ca de altfel pe întreg teritoriul transilvan ocupat s-
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Orientali, pentru a trece în Transilvania. În Lunca Bradului, evenimentele care s-au petrecut în toamna anului 1944 au lăsat cele mai adânci urme în sufletele cetățenilor, moment în care teritoriile localității au devenit teatru de război. La începutul lui septembrie, trupele horthyste au evacuat cetățenii din localitate, deoarece trupele sovietice 7 de gardă ce au înaintat pe la Ghimeș- Palanca și Bicaz, spre Valea Mureșului Superior, se aflau la Toplița, localitate situată la intrarea în defileu la numai 20 km de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
1968-1969 pictorul Ion Anghel din Curtea de Argeș înlocuiește această pictură cu una în stil realist în ulei. Biserica a avut în inventarul său o serie de cărți de valoare istorică, artistică și documentară: Mineiul lunii Ianuarie (1774), Iunie și Iulie (1780), Septembrie și Octombrie (1776), Noiembrie (1778), etc...Toate aceste cărți au fost ridicate de către Departamentul de Stat și Culte și depuse la mânăstirea Bistrița din județul Vâlcea. Șirul slujitorilor acestei biserici este următorul: Pr. Ghe. Țurlescu, Pr. Ghe. Ghiordunescu, Pr. C-
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
Poienița este un sat în comuna Bălilești din județul Argeș, Muntenia, România. În 1864 era un sat ce făcea parte din comuna Golești, sediul primăriei fiind la Poienița. În septembrie 1908, la Poienița s-a construit prima școală care încă mai există și astăzi. În urmă săpăturilor întreprinse pe teritoriul fostei comune Golești, s-au găsit fragmente de lemn carbonizat, ceramică Gumelnița (ce datează de pește 2500 de ani), precum și
Poienița, Argeș () [Corola-website/Science/300639_a_301968]
-
Hădăreni (Hădărău), Chețani (Cheța), Gligorești (Sânmărtinul Sărat), Gura Arieșului (Vaidasig), Oprișani (Cristiș), Podeni (Hidiș) etc. Județul Turda, înființat la 24 iunie 1925, a fost unitatea administrativă succesoare a comitatului Turda-Arieș (1876-1925). Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950. Între 1918-1925 județul Turda a fost împărțit provizoriu în următoarele șase plăși: Prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 (promulgată prin Decretul Regal nr. 1972 din 13 iunie 1925) județul Turda a fost reorganizat în șase plăși
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
și 3. 21. NĂNDRAȘU, N., 1970. Ce spun documentele. În AMFION (revista studenților din I.C.B.), An 3, nr. 3, pp. 16. 22. OLĂRESCU, A. M., 2008. Argument pentru actul de cultură. În Șoptana, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, nr. 3 (9), septembrie, pp. 1 - 4. 23. OLĂRESCU, A.M., CIONCA, M., LEONĂCHESCU, N.P., 2008. Aspects regarding good practice of social - cultural activation of aged people in rural community life. In Proceedings of The 3rd International Symposium e CEL 3, Spiru Haret University Bucharest, Editura
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]