20,856 matches
-
prin care cerea Departamentului Comerțului să interzică exportul oricăror mărfuri care, prin importanța lor economică, ar fi putut afecta securitatea națională americană. Mai mult decît atît, el voia să transforme sancțiunea prevăzută pentru încălcarea Legii controlului exportului din infracțiune în crimă 969. Congresul își vărsa mînia asupra Administrației și a altor elemente liberale care doreau dezvoltarea comerțului în ansamblu și timpul trecea pe măsură ce se înnoia legislația. Senatul aprobase trei amendamente, iar Camera Reprezentanților, patru. În ședințe nu s-au putut rezolva
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asemenea, să contracareze influența lui Valerian Trifa, episcopul și liderul Episcopatului Ortodox Român din America. După ani întregi de cercetări, Departamentul de Justiție al SUA hotărîse să-l aducă pe Trifa în instanță și să-i ridice cetățenia americană pentru crimele comise împotriva evreilor din România, în cel de-al doilea Război Mondial 1985. Carter a acceptat întrevederea, dată fiind relația strînsă dintre Biserica Ortodoxă și guvernul român. Această relație îi făcuse, însă, pe unii cetățeni americani de origine română să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noiembrie 1979, studenții iranieni au invadat Ambasada Americană din Teheran. Aceștia au capturat 50 de americani și au anunțat că vor elibera ostaticii numai dacă Statele Unite îl deferă pe șahul Mohammed Reza Pahlavi justiției iraniene, pentru a fi judecat pentru crimele comise împotriva poporului iranian. Șahul se afla în New York, sub îngrijire medicală. Perspectiva vizitelor lui Vance în Europa de Est a rămas pe plan secund, întrucît Casa Albă și-a îndreptat atenția, aproape exclusiv, asupra eliberării ostaticilor. Evenimentele din Iran au afectat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
religioase din România și practicile legate de drepturile omului. Congresmanul Larry McDonald a vorbit despre Biserica ilegală din România, un refugiu pentru credincioși. A vorbit, de asemenea, despre oamenii trimiși în "lagăre de muncă forțată", nu din cauza unor "așa-zise" crime, ci pentru că voiau să-L venereze pe Dumnezeu 2071. John Larwood, de la Sindicatul Conservatorilor Americani și pastorul Galdău, din Comitetul Românilor din America pentru întrajutorarea Refugiaților au întărit cele spuse de McDonald, pledînd pentru libertate religioasă în România 2072. Laszlo
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dovedește și scrisoarea din martie 1989. Și, în sfîrșit, Ceaușescu ajunsese să fie urît, și această ură a unit toate grupările disidente din România, în numele unei cauze comune. Oamenii înduraseră hărțuielile, arestul, încarcerarea, foametea și frigul, dar nu puteau tolera crima. Cînd Securitatea a deschis focul asupra românilor din Timișoara, ucigînd femei și copii, poporul nu a mai avut decît o singură soluție: să-l înlăture pe dictatorul pe care-l ura. Moartea lui Ceaușescu era, pentru cei mai mulți, necesară, întrucît era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de educație militantist-naționalistă. Întreaga istorie națională are ca principiu motor "tendința instinctivă de unire a Românilor" (p. 5). Această tendință instinctivă de unire este cea care explică și de ce istoria românilor este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni toțĭ în un singur stat" (ibidem). Ideea că românii au fost animați din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în intențiile unioniste și planurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestor provincii, "diversitatea etnică și culturală a unei țări este o bogăție care trebuie prețuită" (Mitu et al., 1999, p. 43). În mod sistematic, narațiunea istorică acordă atenție minorităților naționale. Inclusiv tăcerea cu privire la Holocaustul românesc este ruptă, cele mai multe manuale recunoscând crimele împotriva evreilor și țiganilor din timpul regimului Antonescu. Momentele unificării politice ale statului național român, departe de a fi împliniri ale unor necesități istorice, sunt prezentate ca realizări conjuncturale, dependente de contextul politic european și de balanța puterilor la nivel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin capitolul "Concluzii", în care este explicitată " Necesitatea analizei, repudierii și condamnării regimului comunist" (Raport, 2006, p. 628). De asemenea, documentul conține, în anexă, lista biografiilor nomenklaturiștilor, întocmind un gen de index infamis nominum al protagoniștilor umani găsiți responsabili de crimele regimului comunist. Concluzia sentențioasă a Raportului, trasă încă dinainte de demararea analizei 30, este că regimul comunist a fost "ilegitim și criminal" (Raport, 2006, p. 638). Verdictul ilegitimității și criminalității regimului comunist este ideea vector care străbate expunerea istorică pe toată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiind un document paradoxal: în primul rând, deși este anunțat ca cercetare științifică, argumentația dezvoltată pe întreaga lungime a analizei are mai degrabă intenții acuzatorii decât merite analitice. Natura sa incriminatorie și sistematicitatea cu care sunt identificați vinovații morali pentru crimele comunismului conferă Raportului calitatea de dosar juridic mai curând decât statutul de document științific. Deloc gratuit, M. Shafir (2007) califică Raportul în categoria memoriei, conținutul său manifest moral respingându-i pretenția de apartenență la categoria operelor istoriografice. Acest prim paradox
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
condamnarea comunismului pe care acesta a legitimat-o istoric semnalează succesul forțelor democratice anticomuniste de a impune în conștiința istorică românească grila de interpretare a comunismului ca ilegitim și criminal. Coroborate cu celelalte acțiuni concertate (înființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc [IICCMER] ca o "procuratură istorică" de cercetare a trecutului comunist cu scopul de a identifica autorii crimelor în timpul fostului regim și de a-i deferi justiției penale; crearea unui manual de istorie a comunismului [Dobrincu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de interpretare a comunismului ca ilegitim și criminal. Coroborate cu celelalte acțiuni concertate (înființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc [IICCMER] ca o "procuratură istorică" de cercetare a trecutului comunist cu scopul de a identifica autorii crimelor în timpul fostului regim și de a-i deferi justiției penale; crearea unui manual de istorie a comunismului [Dobrincu et al., 2009]; planurile pentru construirea unui muzeu al comunismului și de instituire a unei zile comemorative a victimelor regimului comunist etc.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu atât mai clar de propunerea Raportului de "a se interzice drept forme de negaționism, pedepsibile prin lege, tentativele deapologie a regimului comunist" (p. 642). Orice disidență hermeneutică exprimată prin devierea de la linia interpretativă a Raportului care condamnă nu doar crimele, ci întregul regim comunist ca "ilegitim și criminal" devine astfel posibil de incriminat ca act apologetic și negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului este prin criminalizarea sa, prin instituirea unei "justiții tranziționale". Prototipul justiției tranziționale este reprezentat de procesele de la Nürnberg organizate imediat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de către forțele aliate câștigătoare în care au fost judecați responsabilii pentru crimele de război comise de naziști. Cealaltă modalitate de luare în stăpânire a trecutului are o încărcătură mai degrabă spirituală decât juridică. Trecutul traumatic este demonizat, considerat a fi posedat de forțe oculte, iar ororile asociate acestui trecut sunt considerate a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoric, moral, ideologic etc. de către Raportul Comisiei Prezidențiale, fiind de asemenea portretizat mai mult sau mai puțin alegoric în tușe demonice ca încarnare a diavolului. În același timp, IICCMER lucrează la condamnarea juridică a protagoniștilor umani găsiți responsabili pentru comiterea crimelor regimului comunist. Tandemul Raport-IICCMER constituie așadar strategia pentru care societatea românească postcomunistă a optat să își regleze conturile cu trecutul comunist, luându-l în stăpânire prin intentarea unui proces de criminalizare în urma căruia a fost condamnat istoric și juridic. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin ispășire; în sfârșit, d) vinovăția metafizică derivă din ceea ce pentru Jaspers este o fundamentală și primordială "solidaritate umană". Aceasta o face pe fiecare ființă umană "co- responsabilă pentru fiecare rău și fiecare nedreptate comise în lume, în special pentru crimele comise în prezența sau cu știința acesteia" (p. 26). Pasivitatea și non-intervenția pentru prevenirea sau împiedicarea acestor fărădelegi îl fac pe individ să poarte povara vinovăției metafizice. Pentru Jaspers, jurisdicția pentru stabilitea vinovăției metafizice îi revine lui Dumnezeu și numai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii ai lui Pol-Pot în Cambodgia, dezastrele umane însumând zeci de milioane de victime din China maoistă, și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Raportul Comisiei Tismăneanu: analiză istoriografică. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.). Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 7-42), Chișinău: Cartier. Adler, P.A. și Adler, P. (1998). Moving Backwards în Ethnography at the Edge: Crime, Deviance, and Field Research. Evanston, IL: Northwestern University Press. Administrația Prezidențială, Comunicat de presă, 20 Aprilie 2006, disponibil online la adresa http://presidency.ro/? RID=det&tb=date&id=7386& PRID=ag, accesat în 3 iulie 2013. Adorno, T.W. (1986
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reputației lui Stalin a fost declanșat în anul 1956 de către Nikita Hrușciov, în cadrul celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S.; în raportul citit, Hrușciov a condamnat cultul personalității și dictatura stalinistă, greșelile din politica externă, a expus în detaliu crimele comise de către Stalin; mulți au interpretat destalinizarea ca un semn spre toleranță și libertate, dar s au înșelat; nu s-a intenționat ca destalinizarea să fie o liberalizare reală a societății sovietice, deși mulți prizonieri politici au fost eliberați din
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a devenit mai relaxată; destalinizarea a avut trei scopuri principale: să justifice introducerea unor măsuri economice progresiste; să ajute la instituirea coexistenței pașnice cu Occidentul; să-i absolve pe Hrușciov și pe alți lideri sovietici ai momentului de complicitate la crimele și greșelile lui Stalin; După cel de-al doilea război mondial, acest regim de „democrație populară” s-a instalat în: Europa (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, RDG, Iugoslavia, Albania); Asia (China, Coreea de Nord, Vietnam); America (Cuba). Anumite regimuri comuniste au avut
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
vieții politice din România după 1989. Manifestațiile au fost oprite în urma aducerii minerilor la București. Printre revendicările celor care au manifestat atunci, menționăm: aplicarea punctului 8 din Proclamația de la Tmișoara; epurarea guvernului de nomenclaturiști; amânarea alegerilor; judecarea celor vinovați de crimele din decembrie 1989; Sute de personalități s-au exprimat de la blocul Universității, numit „tribună a democrației”; Manifestațiile au fost denumite și „Golaniada”, titlu ce face referire la apelativul „golan”, folosit de Ion Iliescu. 6. Studiu de caz: Teme și dezbateri
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
echiparea polițiștilor după încetarea raporturilor de serviciu și punctul I "POLIȚIA RUTIERĂ" (inclusiv polițiștii care execută ocazional controlul și dirijarea circulației, personalul Serviciului trafic internațional de autoturisme furate și personalul Serviciului prinderi în flagrant din cadrul Direcției generale de combatere a crimei organizate și antidrog, personalul Serviciului furturi auto și compartimentele teritoriale de furturi auto din cadrul Direcției de Investigații Criminale, personalul de supraveghere operativă care actioneaza că agenți de poliție rutieră din cadrul Direcției Supravegheri Operative și compartimentele teritoriale) din Normă nr. 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175325_a_176654]
-
se înlocuiește cu sintagma "Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie"; ... s) sintagma "Agenția de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială" se înlocuiește cu sintagma "Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială"; ... ș) sintagma "Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului" se înlocuiește cu sintagma "Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc"; t) sintagma "Agenția Română pentru Investiții Străine" se înlocuiește cu sintagma "Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine". Articolul 58 Legea nr. 477/2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224701_a_226030]
-
în Zootehnie"; ... s) sintagma "Agenția de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială" se înlocuiește cu sintagma "Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială"; ... ș) sintagma "Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului" se înlocuiește cu sintagma "Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc"; t) sintagma "Agenția Română pentru Investiții Străine" se înlocuiește cu sintagma "Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine". Articolul 58 Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224701_a_226030]
-
deosebiri: - în loc de șapca de oraș se distribuie pălărie: a) Coifură b) Îmbrăcăminte d) Încălțăminte f) Cazarmament g) Accesorii ÎI. POLIȚIA DE ORDINE PUBLICĂ III. Personalul care participă la cercetări la fața locului faptei sau alte │ │evenimente similare, din formațiunile: judiciar, crimă organizată inclusiv │ │laboratoare foto, chimie și droguri, poliție economico-financiară, cercetări │ │penale, arme explozivi și substanțe toxice, criminalistic, pirotehnic, │ │poliția de ordine publică inclusiv instructori și conductori câini. Pentru formațiunile de poliție transporturi feroviare, navale, aeriene │ │ și metrou Ghete cu carâmb
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213396_a_214725]
-
8 pentru asigurarea uniformei la efectivele unităților de învățământ pentru formarea polițiștilor * Font 7* Cantitatea a) Coifură c) Lenjerie Cantitatea Poliția de ordine publică Personalul care participă la cercetări la fața locului faptei sau alte evenimente similare, din formațiunile: judiciar, │ │crimă organizată, inclusiv laboratoare foto, chimie și droguri, poliție economico-financiară, cercetări penale, arme │ │explozivi și substanțe toxice, criminalistic, pirotehnic, poliția de ordine publică, inclusiv instructori și conductori câini. │ ├────┬─────────────────────────────────┬─────────┬──────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1. │Costum de protecție pentru │ buc. │ 1 │ inventar Numai pentru cei care execută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213402_a_214731]