21,844 matches
-
dintre ei famelici și încă necunoscuți. A înlesnit debutul lui Ștefan Petică. Îl descoperă și îl susține pe Ștefan Luchian; i-a încurajat pe Th. Pallady, Camil Ressu, N. Dărăscu, Iosif Iser. Judecățile somptuosului libertin s-au bazat pe bun gust și pe o intuiție aproape impecabilă. Opera lui înseamnă mai ales climatul de elevație pe care a știut să-l creeze. Împreună cu alții, a pus la cale prima expoziție a artiștilor independenți (1896) și, peste doi ani, expoziția internațională a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
am fost pe punctul, de două ori, să distrug, exasperat, acest dosar. Un obscur instinct arhivistic m-a împiedicat totuși. Ca să nu mai fiu tentat, am donat întregul dosar Academiei. Dar întreaga experiență și aventură Eliade mi-a lăsat un gust amar. Foarte amar. Despre Hermeneutica lui Mircea Eliade, am, sincer spus, cele mai proaste amintiri. Mai proaste chiar decât despre Viața lui Alexandru Macedonski, scrisă în 1945-1946 și apărută abia după două decenii (1965). Povestea acestei cărți, la fel de neplăcută, poate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vedere, unele accepții și afirmații pot părea chiar scandaloase. Iată doar câteva exemple. într-un loc din Jurnalul de idei 8 se reproduce o confesiune făcută tot cu prilejul primei călătorii în Occident: Le spun că fericirea are mai multe gusturi și comunismul mi l-a dat pe cel mai bun. Să înțelegem de aici că... comunismul are gustul cel mai bun? Ceea ce ar fi o aberație. Sau că, dimpotrivă, prin contrast, prin confruntare, prin experiența directă a comunismului, Noica a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de idei 8 se reproduce o confesiune făcută tot cu prilejul primei călătorii în Occident: Le spun că fericirea are mai multe gusturi și comunismul mi l-a dat pe cel mai bun. Să înțelegem de aici că... comunismul are gustul cel mai bun? Ceea ce ar fi o aberație. Sau că, dimpotrivă, prin contrast, prin confruntare, prin experiența directă a comunismului, Noica a aflat sensul adevăratei fericiri? Undeva la antipod? Este, credem, interpretarea cea justă. Dar cine stă să facă astfel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de penumbră, discretă, voit marginală, în ton de umilitate-modestie: ...Putem face lăturiș câte ceva/și putem pregăti o Carte a Faceri (ceea ce este foarte adevărat). Dar mărturisirea și argumentarea capitulării în stil resemnat, ușor lăcrimat, în genunchi, sincer spus, n-o gust. Deloc. Apusul ne-ar cere doar o îndârjire goală, o biată libertate (calificativ cu totul inacceptabil), spectacolul zbuciumului nostru gol și alte asemenea noicisme. N-ar mai fi, după Noica, absolut nimic de făcut. Mai mult: desolidarizare totală și pe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de analiză. După 1989, un număr de critici literari remarcabili, îndeosebi din ultima generație, au devenit și comentatori politici. Evoluție firească. Spiritul critic refulat de regimul totalitar simțea nevoia unei destinderi și recuperări integrale a exercițiului său. Deprinderea analizei și gustul ideilor generale, libertatea de spirit și vocația latent sau declarat pro-occidentală a multor critici literari i-a împins, firesc, spre atitudine independentă și de aici spre opoziție. Că partidele politice n-au știut (sau n-au intenționat) să recupereze aceste
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
negative. Din dorința de a le cultiva, în spirit festivist și de un populism ieftin, de operetă politică, gen Cântarea României, se ajunge la falsificarea, mai totdeauna grosolană, a folclorului autentic. De unde o invazie de kitsch folcloric, de un prost gust strident și penibil. Nu trebuie omise, în sfârșit, nici urmările masivului transfer de populație rurală la orașe, prin politica de industrializare forțată, ceaușistă. Ea a produs dezrădăcinați și dezadaptați social. La fel, numărul, de fapt enorm, majoritar, al intelectualilor la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturale, care nu cunoaște încă nici continuitate, nici marele efort constructiv, sunt dublate de un dezechilibru profund, de substanță, care explică foarte multe alte aspecte negative ale culturii actuale. Este vorba, în esență, de predominarea sentimentelor asupra ideilor, intuiției și gustului asupra analizei raționale, adeziunilor pur sentimentale asupra deciziilor reci, lucide, argumentate logic și obiectiv. Ni se va răspunde, desigur, cu un formidabil aparat de referințe și citate din moraliști celebri, că omul, în genere, nu este o ființă rațională, că
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un admirabil fenomen de autoreglare culturală spontană, de compensare și reechilibrare a unei mari absențe. Activitatea lor dovedește, în același timp, și o altă realitate esențială: o cultură care mizează doar pe imagini și lirisme, pe intuiții și reacții de gust, pe impresii și nu pe idei, care nu cunoaște măcar iluzia sau seducția construcției, operei de durată, ca să nu spunem și a sistemului, va rămâne veșnic minoră și iremediabil marginală. Insistența asupra acestei teme este necesară. Fiindcă dacă și o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se apropie cel mai mult de adevăr, atunci când face două observații emblematice despre enciclopedismul românesc: 1. în condițiile date, ale istoriei noastre recente și, am adăuga, încă de la începuturile modernizării iluministe deschiderea spre Europa echivalează, se confundă, stimulează efectiv un gust al enciclopediei 12. Este, de fapt, efectul deschiderii bruște a luminii după o lungă perioadă de întuneric. Lumina ne invadează dintr-o dată și total. Și, atunci, devenim consumatori culturali frenetici, la limita bulimiei. Eu am un soi de senzualitate pantagruelică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1875, Otopeni-București - 2.VIII.1949, București), poet și autor dramatic. Prieten și admirator al lui Al. Macedonski, C., fiul unui proprietar de moșii în Ilfov și Vlașca și fratele lui Aristide Cantilli, a fost atras în București de boema cu gustul inovației și al insolitului. Avea pasiuni tehnice și sportive: ciclism, automobilism, aviație. În 1894, împreună cu Al. Macedonski, întreprinde prima cursă ciclistă la noi și scrie reportajul Pe velociped cursa între București și Brașov. Este animatorul societății „Unirea velocipedică română” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
neplăcute, dezagreabile (de carne în putrefacție, ouă clocite etc.) și mai rar agreabile (de fân proaspăt cosit, de flori, parfum etc.). Senzațiile oferite de simțul gustativ sunt de asemenea și în cele mai multe cazuri tot dezagreabile și uneori greu de definit (gust metalic, coclit etc.). Bolnavul simte mirosurile ca venind fie din exterior, fiind atribuite unei acțiuni răuvoitoare, malefice, a dușmanilor, fie din interiorul propriului corp, despre care bolnavul crede că a "putrezit". Aceste două tipuri de halucinații se pot asocia de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
latura cea mai pregnantă a creativității sale. I. urmărește în primul rând traiectele poeziei, de la tradiționalismul începuturilor, trecând prin impactul fertilizator al modernismului, spre viziunea clasică a senectuții. Din publicistica politică și pamfletară, Zaharia Stancu ar fi păstrat în romane gustul senzaționalului și grotescului, culorile violente și subiectivizarea imaginii. Punând accentul pe ciclul „Darie” și pe romanul Șatra, comentariul se orientează către componentele naratologice (spațiu, timp, tramă epică, organizare internă etc.) și conturează o biografie fabuloasă, proiectată pe un fundal epopeic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
dramaturgului englez. Traducerea fragmentelor incluse în argumentație îi aparține eseistului (care a tălmăcit, în întregime, Furtuna, rămasă în manuscris). Polemic până la trufie cu „critica shakespeareană”, pretențios și alambicat câteodată, acut însă în multe dintre observațiile lui, A., acest excesiv cu gustul insolitului, își probează și în Shakespeare posibilitățile de reflecție modernă asupra teatrului. SCRIERI: Agonia, Craiova, 1929; Urmare, [București], 1936; Gordon Craig și ideea în teatru, București, 1936; Pretexte pentru o dramaturgie românească, pref. Edward Gordon Craig, București, 1936; După un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
cu mici violențe repede stăpânite, în general simpatice, pentru cine nu era obiectul lor imediat. Ora de franceză era o desfătare spirituală...."92. Pentru un alt absolvent, Ion Sân-Giorgiu, Iacobeanu apare ca singura figură de dascăl model: "e drept, că gustul literaturii nu l-am prins de la profesorii mei. Un singur profesor se ridica deasupra celorlalți și aducea întotdeauna în mijlocul nostru o atmosferă mai prietenoasă și, aș putea zice, chiar mai occidentală. Acesta era prietenul meu de azi, Iacobeanu"93. Animator
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
revistelor din provincie, considerându-le o "penibilă mediocritate", paginile revistei Provincia literară deveneau, în acest context, vocea apărării pentru toate publicațiile de acest gen din țară. Paul I. Papadopol consemna că există, într-adevăr, și reviste "de suburbie" care strică "gustul literar", dar că generalizarea e "o condamnabilă eroare de optică". Continuând argumentarea, Papadopol enumera reviste "demne" care "au pornit mai bucuros din sufletul - uneori - mai sănătos al provinciei": la Bârlad - Gheorghe Lazăr, Paloda literară, Făt-Frumos, Ion Creangă, Miron Costin, Florile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
organele olfactive periferice prezintă semne evidente de reducere (regiunea nazală cartilaginoasă). Organul lui Jacobson este, de asemenea, aproape complet involuat. Simțul mirosului este dezvoltat la unele specii, având rol în recunoașterea puilor de către mamă și invers sau în localizarea prăzii. Gustul este dezvoltat, dacă prada are gust neprielnic va fi evitată a doua oară de către lilieci. Simțul stato-acustic are un deosebit rol în viața chiropterelor. Mușchii urechii medii -tensorul timpanului și al scăriței foarte bine dezvoltați, sunt responsabili de tensiunea lanțului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de reducere (regiunea nazală cartilaginoasă). Organul lui Jacobson este, de asemenea, aproape complet involuat. Simțul mirosului este dezvoltat la unele specii, având rol în recunoașterea puilor de către mamă și invers sau în localizarea prăzii. Gustul este dezvoltat, dacă prada are gust neprielnic va fi evitată a doua oară de către lilieci. Simțul stato-acustic are un deosebit rol în viața chiropterelor. Mușchii urechii medii -tensorul timpanului și al scăriței foarte bine dezvoltați, sunt responsabili de tensiunea lanțului de oscioare care conduce sunetul de la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
lilieci, reacționând prin manevre variate. Unii zboară în zig-zag, alții își strâng brusc aripile și se lasă să cadă pe sol sau, dacă se află pe frunze, rămân nemișcați până când atacatorul se îndepărtează. Fluturii din familia Arctiidae se apără prin gustul lor neplăcut. Există specii de fluturi, în special Noctuidae, capabile să emită la rândul lor ultrasunete care, interferând cu cele ale liliecilor, îl dezorientează complet (Fullard, 1984). Molia-tigru (Cycnia tenera), de exemplu, produce ultrasunete foarte asemănătoare ca frecvență și volum
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
se pensionează. Colaborând și la unele dintre publicațiile vremii - „Amicul familiei”, „Telegraful”, „Ghimpele”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Columna lui Traian”, „Vatra”, „Revista literară”, „România ilustrată” ș. a. -, P. produce industrios un gen de proză ieftină, destinată cititorului naiv, fără gust și pretenții. De altfel, timp de peste patru decenii, începând din 1866, el a scos o mulțime de calendare populare, forma cea mai adecvată de difuzare a acestei literaturi de colportaj: „Calendarul pentru toți”, „Calendarul istoric și popular”, „Calendarul basmelor”, „Calendarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
m. d.), editate și reeditate neistovit până târziu, după 1900. Ținând de traseul comercial al scrisului, aceste broșuri respectau un tipar: întruparea simplistă a conflictului dintre bine și rău, idealizarea „bunilor”, exploatarea excesivă a senzaționalului, aglomerarea, previzibilă și de rău gust, a scenelor tari, tenebroase, cu violențe, omoruri etc. P., care a fost comparat cu Ponson du Terrail și a avut la rându-i numeroși imitatori autohtoni (Panait Macri, Ilie Ighel-Deleanu ș.a.), fusese citit cu interes, în zorii formării lor, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Uriașul material adunat aici e folosit pentru alcătuirea altor masive dicționare, eleno-român și româno-elen. G. este și în folcloristică un precursor, prin culegerea Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești (terminată prin 1845), apreciată și de M. Eminescu. Moralistul, cu gustul observației tipologice, și amatorul de subtilități ale limbajului, savurând înțelepciunea și umorul dintr-o vorbă de duh, se regăsesc aici. Temperament vindicativ, încercat poate și de un sentiment de vinovăție de clasă pentru starea de lucruri din țară, G. abordează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
în echilibru și luciditate, spiritul critic al lui C. dobândește rigoare și disciplină. De altfel, el se străduie să-și limpezească ideologia (secțiunea Probleme, din volumul Basoreliefuri), pledând pentru o critică normativă, de orientare a scriitorului și de formare a gustului public. Propunând o înțelegere a literaturii axată pe un așa-zis „bun-simț comun”, acceptă cu rezerve curentele și manifestările moderniste, iar pe cele de avangardă le respinge vehement, negăsindu-le justificare estetică. A comentat inteligent și aplicat scriitori și opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
o sensibilitate redusă la acid, iar alții cu aspect endoscopic normal, prezintă pirozis sever. Explicația acestor discordanțe este sensibilitatea diferită a mucoasei esofagiene de la un bolnav la altul. 2. Regurgitația conținutului gastric în esofag este simțită de către bolnav ca un gust acru (acid) sau amar (alcalin) în faringe. 3. Eructația, sialoreea, odinofagia sunt alte simptome care apar cu frecvență variabilă. II. Simptomele atipice (extraesofagiene), digestive și extradigestive, se întâlnesc la aproximativ 1/3 dintre bolnavii cu BRGE și sunt extrem de variate
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
1. Sucralfatul este o sare de Al cu sucroză, polimerizată sub formă de gel. Acționează prin crearea unui strat cu efect citoprotector la suprafața epiteliului, leagă pepsina și acizii biliari inactivându-i, stimulează producerea de prostaglandine; efectele adverse sunt minime: constipație, gust metalic, uscăciunea gurii. Este indicat mai ales în condițiile asociate cu reflux biliar, doza de 1gx4/zi producând o rată de vindecare între 75-90%. 2 Produși de bismut coloidal (subcitrat -Denol, tb = 120mg, doză 120 mgx4/zi) acționează prin formarea
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]