21,455 matches
-
o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă ( Decizia nr. 307 din 28 martie
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
a Curții este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri - autorități și instituții de rang constituțional -, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. 26. În aplicarea
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri - autorități și instituții de rang constituțional -, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. 26. În aplicarea acestor considerente, a
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri - autorități și instituții de rang constituțional -, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. 26. În aplicarea acestor considerente, a căror putere de
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
urmare, sovieticii au zdrobit revolta maghiară și l-au instalat pe János Kádár în locul lui Nagy. În 1957, Jukov l-a sprijinit pe Hrușciov împotriva inamicilor conservatori, așa numitul "Grupul antipartinic" condus de Viaceslav Molotov. Discursul lui Jukov ținut în plenul Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a fost cel mai agresiv, denunțându-i pe neostaliniști pentru complicitate la crimele dictatorului. În iunie 1957, Jukov a devenit membru plin al Prezidiumului CC al PCUS. A fost în dezacord cu
Gheorghi Jukov () [Corola-website/Science/300115_a_301444]
-
Alexandru Moșanu, prim-vicepreședintele Parlamentului Ion Hadârcă, președintele Comisiei pentru relațiile externe a Parlamentului Vasile Nedelciuc și președintele Comisiei pentru publicitate și mijloacele de informare în masă a Parlamentului Valeriu Matei și-au prezentat demisia în bloc, demisie acceptată de către plenul legislativului. Această demisie a fost cauzată în condițiile luptei politice cu Partidul Democrat Agrar din Moldova. În calitate de Președinte al Congresului Intelectualității, a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994). A fost vicepreședinte al Partidului Forțelor Democratice (PFD), iar după fuziunea
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
mandatului membrilor CSM este de 6 ani, iar președintele este ales dintre cei 14 membri, pentru un mandat de un an ce nu poate fi înnoit. Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile se iau în plen sau în secții, potrivit atribuțiilor ce revin acestora. Membrii CSM desfășoară activitate permanentă. Președintele, vicepreședintele și ceilalți membri ai Consiliului își suspendă - pe durata mandatului din cadrul CSM - activitatea de judecător, respectiv de procuror. Mai exact, judecătorii și procurorii membri ai
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
organul competent sa decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii. Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a magistraților. Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și ale secțiilor acestuia, referitoare la cariera magistraților, se exercită cu respectarea dispozițiilor Legii privind statutul magistraților nr. 303/2004 si ale Legii privind organizarea judiciară nr. 304/2004. Consiliul Superior al Magistraturii întocmește și păstrează
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
al Magistraturii întocmește și păstrează dosarele profesionale ale magistraților, înființează o bază de date referitoare la activitatea lor și asigură actualizarea acesteia. Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii și a Scolii Naționale de Grefieri. 1. Atribuții plen Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are atribuții referitoare la cariera magistraților, la recrutarea, evaluarea, formarea și examenele magistraților, precum și la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor. În acest sens, plenul CSM: Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește săptămânal și, la
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
Magistraturii întocmește și păstrează dosarele profesionale ale magistraților, înființează o bază de date referitoare la activitatea lor și asigură actualizarea acesteia. Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii și a Scolii Naționale de Grefieri. 1. Atribuții plen Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are atribuții referitoare la cariera magistraților, la recrutarea, evaluarea, formarea și examenele magistraților, precum și la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor. În acest sens, plenul CSM: Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește săptămânal și, la nevoie
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
al Magistraturii și a Scolii Naționale de Grefieri. 1. Atribuții plen Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are atribuții referitoare la cariera magistraților, la recrutarea, evaluarea, formarea și examenele magistraților, precum și la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor. În acest sens, plenul CSM: Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește săptămânal și, la nevoie, de mai multe ori pe săptămână, în cadrul celor două secții de procurori, respectiv judecători. În ședințele pe secții, CSM își exercită atribuții privind cariera judecătorilor și a procurorilor, precum și
Consiliul Superior al Magistraturii (România) () [Corola-website/Science/299646_a_300975]
-
ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii Alecsandri, Bariț, Hașdeu, Quintescu și Maiorescu. Această comisie reușise în 1880 să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
și: Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii I. Bianu, Ovid Densusianu și Titu Maiorescu, aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul "î" se scrie cu â în corpul cuvintelor
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
Densusianu și Titu Maiorescu, aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul "î" se scrie cu â în corpul cuvintelor ("cânt", "vând", "român", etc.) și cu î la începutul lor ("înger", "îndoit", "însă", etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
aruncate în râuri. Comitetul Central a hotărât în noiembrie 1929 să înceapă un program național de colectivizare. Colectivizarea era un proces încurajat încă din timpul revoluției, dar numai 2% dintre gospodării erau cuprinse în acest sistem până în 1928. Situația raportată plenului de către Stalin și Molotov a fost denaturată, fiind prezentată în mod exagerat dorința țăranilor de a se organiza în colhozuri, până în noiembrie 1929 reușindu-se o colectivizare voluntară a aproximativ 7,6 % dintre gospodării. Stalin a declarat: "Țara noastră va
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
autoritățile administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală în cadrul comunei Rebra sunt Consiliul Local al comunei Rebra ca autoritate deliberativă și Primarul ca autoritate executivă. Consiliul Local are un număr de 13 consilieri și își desfășoară activitatea în plen și pe comisii. Pentru buna desfășurare a Consiliului Local s-au constituit un număr de 3 comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate: Mandatul Consiliului Local este de 4 ani. Consilierii își exercită mandatul de la data depunerii jurământului până la
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
fost colaborator al Securității, cunoscut cu numele de cod "Ionică". Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități a stabilit în ședința sa din 13 septembrie 2007 faptul că Andrei Andreicuț a făcut poliție politică. În data de 9 octombrie 2007 plenul CNSAS a respins contestația formulată de Andrei Andreicuț împotriva verdictului de colaborare. Cu ocazia respectivă, Laurențiu Tănase, membru al CNSAS la propunerea PSD, a declarat că notele furnizate de Andreicuț erau "total nevinovate". Fostul disident Gabriel Andreescu a publicat în
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
David Magradze (დავით მაღრაძე). Noul imn georgian a fost adoptat de Parlamentul Georgiei pe 20 mai 2004, la exact 5 luni după demisia Președintelui Eduard Șevardnadze în Revoluția Trandafirilor. Un proiect de lege a fost introdus în prima întâlnire în plen a celei de-a șasea convocație a Parlamentului Georgian pe 22 aprilie 2004. Proiectul de lege de a adopta "" ca imn național a fost prezentat de către Ministrul de Cultură Giorgi Gabașvili. Muzica a fost redată pentru deputați după aceea. Legea
Tavisupleba () [Corola-website/Science/299405_a_300734]
-
electoral. A fost ales în Parlamentul European la data de 7 iunie 2009 pe lista Partidului România Mare, alături de Corneliu Vadim Tudor. în cele nouă luni până în martie 2010 a participat la numai 10 din cele 37 de ședințe în plen, fiind reprezentantul României cu cea mai slabă prezență, de numai 27 %. Prin aceasta a contribuit, alături de Corneliu Vadim Tudor și Traian Ungureanu, la plasarea României pe ultimul loc între națiunile reprezentate în Parlamentul European, România având o prezență de numai
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
numai 27 %. Prin aceasta a contribuit, alături de Corneliu Vadim Tudor și Traian Ungureanu, la plasarea României pe ultimul loc între națiunile reprezentate în Parlamentul European, România având o prezență de numai 84,46 %. În perioada menționată el a vorbit în plenul Parlamentului European de cinci ori și a depus un singur amendament; nu a pus nici o întrebare, nu a făcut nici o propunere de rezoluție, nu a avut nici o declarație scrisă și nu a elaborat nici un raport.. Pe site-ul Parlamentului European
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
nu a avut nici o declarație scrisă și nu a elaborat nici un raport.. Pe site-ul Parlamentului European se găsește situația activității fiecărui europarlamentar, inclusiv a lui George Becali, care a avut un număr de 87 de luări de cuvînt în plenul Parlamentului, inclusiv cu problematica și textul acestora . La alegerile legislative din 2012 a candidat pentru un mandat de deputat în Colegiul 25 din București, pe din partea Uniunii Social-Liberale, ca membru al . El a fost ales cu majoritatea de voturi (65
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
-lea. Adunările de stări aveau nume și structuri diferite în diversele state. În Anglia, Parlamentul era structurat în două camere: Camera Lorzilor și Camera Comunelor, Seimul din Polonia era împărțit în camera Senatului și Camera Deputaților, care se reunea în plen, iar în Franța, Adunarea Statelor Generale era compusă din adunări diferite ale reprezentanților clerului, nobilimii, stării a treia, iar în Imperiul Romano-German era Reichstag-ul-dietă imperială, alcătuit din consiliul celor spate principi electori, un consiliu al principilor teritoriali și un consiliu
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
7 noiembrie 1936 și în 16 noiembrie 1936. "Combinațiile" lui Nicolae Titulescu vor face obiectul mai multor interpelări în parlament ale lui Gheorghe I. Brătianu, numit lider fascist de "Pravda" din 15 decembrie 1936. Gheorghe I. Brătianu va afirma în plenul parlamentului, în 16 iunie 1936 : Cu un an înainte, în 5 octombrie și 26 noiembrie 1935, Gheorghe I. Brătianu, în intervențiile sale în Parlament demonstrase pericolul pătrunderii trupelor sovietice pe teritoriul României, ca și imposibilitatea de a le impune plecarea
Gheorghe I. Brătianu () [Corola-website/Science/297964_a_299293]
-
Republicii Moldova. Pe 15 octombrie 2015, la prima ședință a parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, lui Vlad Filat i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 din totalul de 101 de deputați, după ce cu o solicitare în acest sens în plenul parlamentului venise procurorul general Corneliu Gurin, care a declarat că exită bănuieli și depoziția lui Ilan Shor cum că Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de corupție și trafic de influență. Înainte de a
Vlad Filat () [Corola-website/Science/306768_a_308097]
-
funcții de răspundere timp de trei ani”. La data de 19 ianuarie 2005, deputatul Nicolae Alexei a fost ales în funcția de președinte al Partidului Dreptății Social-Economice din Moldova (PDSEM), formațiune politică condusă anterior de Marina Livițchi. În februarie 2005, Plenul Curții Supreme de Justiție l-a grațiat pe general. Pe 3 martie 2007, sub conducerea lui Alexei, PDSEM și-a schimbat denumirea în Partidul Legii și Dreptății. La alegerile parlamentare de pe 5 aprilie 2009 din Republica Moldova Nicolae Alexei a participat
Nicolae Alexei () [Corola-website/Science/307782_a_309111]