20,864 matches
-
cereri) nu rezultă dacă boierul și-a primit sau nu suma de bani, rămâne important acum să reținem numărul mare de robi țigani ce se aflau pe moșia Torcești. Putem aprecia că țiganii de aici nu au fost mulțumiți de stăpânul lor din moment ce, la numai patru ani după eliberare, în 1858, o parte din ei îi sparg casele și-i fură anumite valori, inclusiv bani. Nu am aflat nici o informație referitoare la modul cum au fost puși în libertate robii țigani
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie. Faptul că în toate satele de pe teritoriul umbrăreștean s-au menținut numeroase familii de țigani demonstrează că ei au rămas locului, în modestele lor căsuțe (cocioabe) de la marginea satelor, în apropierea pădurii. Sunt indicii să se poată considera că stăpânii moșiei Umbrărești au dat dovadă de un plus de bunăvoință față de robii lor, situație care va fi devenit obicei, astfel că, vrând-nevrând, înnoirile de stăpâni trebuia să urmeze linia comportamentală a înaintașilor. Noi credem că primii stăpâni, ce au manifestat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căsuțe (cocioabe) de la marginea satelor, în apropierea pădurii. Sunt indicii să se poată considera că stăpânii moșiei Umbrărești au dat dovadă de un plus de bunăvoință față de robii lor, situație care va fi devenit obicei, astfel că, vrând-nevrând, înnoirile de stăpâni trebuia să urmeze linia comportamentală a înaintașilor. Noi credem că primii stăpâni, ce au manifestat înțelegere umană față de supușii lor de aici, au fost boierii Costăchești, urmați de Gavril Conachi și de nora sa, Elinco Manu. Din această situație nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
poată considera că stăpânii moșiei Umbrărești au dat dovadă de un plus de bunăvoință față de robii lor, situație care va fi devenit obicei, astfel că, vrând-nevrând, înnoirile de stăpâni trebuia să urmeze linia comportamentală a înaintașilor. Noi credem că primii stăpâni, ce au manifestat înțelegere umană față de supușii lor de aici, au fost boierii Costăchești, urmați de Gavril Conachi și de nora sa, Elinco Manu. Din această situație nu trebuie să se înțeleagă cumva că țiganii umbrăreșteni s-au ridicat, din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și o exigență adecvată ar fi de natură să îndrepte lucrurile pe făgașul normal. A fost și mobilul care m-a determinat să le fac știute. 3. Vecinii și clăcașii Categoria aceasta de țărani dependenți prin aservirea către un anume stăpân a fost diferit prezentată în lucrări anterioare de specialitate, urmare a interpretării din acte diverse și cu situații disparate ca loc și ca timp. Mulți istorici, mai ales cei care s-au conformat teoriilor marxist-leniniste, au identificat instituția veciniei și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
individuală înainte ca el să fi intrat sub ascultarea hatmanului Isac Balica, poate moștenire de la socrul său, marele vornic al Țării de Jos, Nestor Ureche. Apoi, atât în actul din 31 martie 1640, prin care Vasile Lupu, ca domn și stăpân al satului, trece prin danie stăpânirea lui Grigore postelnic „jumătatea satului Boziești, din ținutul Tecuciului”, cât și în documentul din 4 aprilie 1645, prin care dădea cealaltă jumătate lui Iorga vistiernic, cu toate că în act specifică ce dă, „un sat numit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
observau, cercetau în ce stare se află gospodăria și avutul rămas. Există documente din care se constată că anumiți consăteni ai refugiaților s-au folosit de împrejurare și au sustras bunuri materiale ale consătenilor. Este adevărată și situația că anumiți stăpâni de moșie chemau oameni străini și de sat, și de neam, numeroase documente atestă fenomenul, dar situația consemnării documentare a cazurilor din speța dată derivă din faptul că nu puteau fi așezați locuitori străini pe o anumită vatră fără aprobarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dependente. Singura unitate fiscală de pe teritoriul de azi al comunei Umbrărești, cu numele de Slobozia-Umbrărești, înregistrată ca atare în Condica liuzilor din 1803, alcătuită din sate cu vetre diferite, dar depinzând de același perimetru de moșie și de un singur stăpân la timpul dat, îngloba satele Siliștea (adică Umbrăreștii partea de nord), Tămășenii și Bozieștii. Dar, nici despre locuitorii din respectivele sate nu avem știri că au venit de aiurea, nici că au avut statutul de vecini. Despre cei din Siliștea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vechile structuri economice și administrative din Umbrăreștii partea din jos, Condrea și Slobozia-Torceștii (Cătunașii și Salcia) până la sfârșitul secolului al XIX-lea; sătenii dependenți de o stăpânire individuală, obligați să achite dijmă și să efectueze anumite munci gratuite pentru nevoile stăpânului lor, în condițiile consemnate documentar ca fiind „după obicei”. În această situație au fost locuitorii din Siliștea (Umbrăreștii partea de sus), Bozieștii (numit mai apoi Slobozia), Tămășenii și Torceștii. Se poate spune că reforma lui Constantin Mavrocordat, din 1 iunie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Constantin Mavrocordat, din 1 iunie 1749, nu a produs în satele noastre o eliberare de vecinie, neexistând vecini. Asta nu înseamnă că actul mai sus amintit nu a produs schimbări importante în viața țăranilor dependenți de la noi, toate în favoarea stăpânilor de moșii. Actul în sine a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu înseamnă că actul mai sus amintit nu a produs schimbări importante în viața țăranilor dependenți de la noi, toate în favoarea stăpânilor de moșii. Actul în sine a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori a avea omul; iară partea femeiască nu slujește, nici au acea supunere ca robii. Că vecin va să zică sătean megiaș fără de moșie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fără de moșie, atâta numai că din sat nu este volnic să iasă”, fiind legat de moșie. Din pasajul de mai sus reiese clar în ce consta calitatea de vecin: om fără moșie și legat de sat, mai exact spus de stăpânul satului în care se afla. Nu aceeași era situația locuitorilor din Torcești, spre exemplu, după ce în 1683, cea mai mare parte dintre ei și-au înstrăinat nu pământul, ci dreptul de părtășie = răzeșia, participarea la împărțirea veniturilor din obște după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după ce în 1683, cea mai mare parte dintre ei și-au înstrăinat nu pământul, ci dreptul de părtășie = răzeșia, participarea la împărțirea veniturilor din obște după analogon, adică proporțional cu contribuția familiei la dobândirea veniturilor, acest drept fiind cedat noului stăpân al satului, Vasile Costachi, și urmașilor săi. Dar ei și-au păstrat dreptul de folosință din toate structurile teritoriului lor. Stăpânul avea datoria, ca, în schimbul dijmei și al efectuării unor munci reglementate prin obicei (legea nescrisă), să asigure locuitorilor pământul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împărțirea veniturilor din obște după analogon, adică proporțional cu contribuția familiei la dobândirea veniturilor, acest drept fiind cedat noului stăpân al satului, Vasile Costachi, și urmașilor săi. Dar ei și-au păstrat dreptul de folosință din toate structurile teritoriului lor. Stăpânul avea datoria, ca, în schimbul dijmei și al efectuării unor munci reglementate prin obicei (legea nescrisă), să asigure locuitorilor pământul necesar pentru arătură, imaș, fâneață, lemne din pădure etc., plus protecția sa față de eventuale oprimări. Și aceasta a fost situația majorității
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situații. Sunt cazuri când chiar dregători în funcție nu se pot sustrage de la obligația dijmei atunci când folosesc structuri aflate în stăpânire ce implică o anume dependență. De exemplu, pe 20 aprilie 1712, domnul Nicolae Mavrocordat împuternicește pe egumenul mănăstirii Neamțului, stăpân în satul Piscul din ținutul Tecuci, cu dreptul de „a lua a zecea din pâine și din fânață și din grădini și din cânepi și din prisăci de stupi și din bălți cu pește și din tot locul cu tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ele, satele, înstrăinindu-și dreptul lor de autoconducere prin obște în schimbul unei sume de bani sau altă înlesnire de la o autoritate, nu deveneau sate locuite de vecini, ci, pur și simplu, se îndatorau să dea a zecea = dijma și să efectueze stăpânului anumite munci gratuite, datorându-i și ascultarea corespunzătoare în tot ce-i va învăța, adică le va cere sau porunci, dar tot după reguli ancestrale adaptate pe parcursul timpului intereselor celor puternici. Deosebirea ce exista între țăranii cu statut de vecini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era (sic) într-acel sat la prețul cumpărăturii și nici erau volnici a se duce aiurea”; în schimb, țăranii dijmași, „lăcuitori câți erau trăitori pe moșii stăpânești de se hrăneau, deși nu erau vecini, dar la toate trebuințele ce aveau stăpânii moșiei fără soroc lucrau”, adică oricând și oriunde stăpânul îi putea folosi, ceea ce nu era întru-totul adevărat deoarece muncile, sub termenul de slujbă, se făceau „după obicei” reglementat de practica necesităților și a activităților pe sezoane. Acum, tocmai această practică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nici erau volnici a se duce aiurea”; în schimb, țăranii dijmași, „lăcuitori câți erau trăitori pe moșii stăpânești de se hrăneau, deși nu erau vecini, dar la toate trebuințele ce aveau stăpânii moșiei fără soroc lucrau”, adică oricând și oriunde stăpânul îi putea folosi, ceea ce nu era întru-totul adevărat deoarece muncile, sub termenul de slujbă, se făceau „după obicei” reglementat de practica necesităților și a activităților pe sezoane. Acum, tocmai această practică străveche, devenită obicei, urma să fie eludată și încălcată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deoarece muncile, sub termenul de slujbă, se făceau „după obicei” reglementat de practica necesităților și a activităților pe sezoane. Acum, tocmai această practică străveche, devenită obicei, urma să fie eludată și încălcată prin noi reglementări cerute de interesele social-economice ale stăpânilor de moșii, în dorința lor de a acumula resurse economice cât mai substanțiale, în concordanță cu epoca pe care o parcurgeau. În această din urmă situație s-au aflat locuitorii satelor Boziești, Tămășeni, Torcești și Umbrăreștii-partea de sus (Siliștea) după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe care o parcurgeau. În această din urmă situație s-au aflat locuitorii satelor Boziești, Tămășeni, Torcești și Umbrăreștii-partea de sus (Siliștea) după înstrăinarea dreptului de autoconducere și până la reforma lui Constantin Mavrocordat din 1749, deci țărani dijmași în sluba stăpânului de care satul devenise ascultător. Transformarea esențială din anul 1749 nu a constat în dezrobirea vecinilor, cum s-a acreditat și s-a scris, cât în a fixa mai temeinic și mai precis obligațiile dijmașilor față de stăpânii satelor. Căci dacă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dijmași în sluba stăpânului de care satul devenise ascultător. Transformarea esențială din anul 1749 nu a constat în dezrobirea vecinilor, cum s-a acreditat și s-a scris, cât în a fixa mai temeinic și mai precis obligațiile dijmașilor față de stăpânii satelor. Căci dacă, în prima sa parte, actul pare a ameliora și a avantaja pe țăranii din categoria vecinilor, prin prevederile din final el face o asimilare a lor cu țărănii dijmași, înrăutățind și agravând situația social-economică a acestora. Accentul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a ameliora și a avantaja pe țăranii din categoria vecinilor, prin prevederile din final el face o asimilare a lor cu țărănii dijmași, înrăutățind și agravând situația social-economică a acestora. Accentul este pus în lege pe forța de muncă necesară stăpânilor de sate și moșii, aspect ce se desprinde și din prevederea următoare: „Și când s-a vinde moșia, oamenii să nu să vândă și în sat să rămâie”, cunoscut fiind faptul că valoarea unui sat și moșie nu rezulta din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
faptul că valoarea unui sat și moșie nu rezulta din mărimea sa ca suprafață, în primul rând, ci din numărul mai mare ori mai mic de oameni șezători acolo. Credem că cea mai agravantă stipulație a legii, prin consecințe, favorabilă stăpânilor și defavorabilă pentru săteni, a fost aceea ce documentul a legiferat sub termenul de slujbă obișnuită, dar care „slujbă să o facă cu nartu, 24 de zile de om într-un an, ori la ce lucru să va pune, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clasei boierești de a rezolva exclusiv în interes propriu problemele legate de activitatea de pe moșiile lor sub pretextul de „a așeza toate stările împregiur a acestei patrii după măsurile dreptății, într-o bună rânduială ce cade a /se/ păzi între stăpânii moșiilor și între lăcuitorii ce se hrănesc pe dânsa”. Boierii consideră că, după 1749, „din vreme în vreme ștergându-se de istov numele vecinătății și rămâind și aceia ce s-au numit vecini în rândul celorlalți lăcuitori, au început unii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]