21,846 matches
-
cei 12 pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile dovedite la fața locului -, puteau să amendeze (globească) pe cei găsiți vinovați, împărțeau, prin tragere la sorți, terenurile din hotarul târgului, participau la hotărnicii ș.a. Însă, competențele juridice ale sfaturilor orășenești au devenit inoperante în mult prea multe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile dovedite la fața locului -, puteau să amendeze (globească) pe cei găsiți vinovați, împărțeau, prin tragere la sorți, terenurile din hotarul târgului, participau la hotărnicii ș.a. Însă, competențele juridice ale sfaturilor orășenești au devenit inoperante în mult prea multe cazuri, fapt ce ne indică, o dată în plus, un nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
asistați, uneori, de preoți și slugi domnești, (...) rezolvarea pricinilor de drept civil, a problemelor de drept fiscal” ș.a. În cazul orașelor moldovenești, după cum precizează Alexandru I. Gonța, „teoria despre existența unei comunități urbane privilegiate și a unei autonomii locale a târgurilor în secolul al XV lea nu are nicio justificare”. Pe de altă parte, regimul proprietății a fost același pentru toate târgurile moldovenești, fapt ce decurge din calitatea lor de așezări întemeiate pe pământ domnesc. Astfel, chiar dacă locuitorii s-au bucurat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moldovenești, după cum precizează Alexandru I. Gonța, „teoria despre existența unei comunități urbane privilegiate și a unei autonomii locale a târgurilor în secolul al XV lea nu are nicio justificare”. Pe de altă parte, regimul proprietății a fost același pentru toate târgurile moldovenești, fapt ce decurge din calitatea lor de așezări întemeiate pe pământ domnesc. Astfel, chiar dacă locuitorii s-au bucurat de drepturile specifice oamenilor liberi, singurul proprietar asupra locurilor din interiorul târgurilor era domnul. Târgoveții, fie că vorbim de meșteșugari sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
altă parte, regimul proprietății a fost același pentru toate târgurile moldovenești, fapt ce decurge din calitatea lor de așezări întemeiate pe pământ domnesc. Astfel, chiar dacă locuitorii s-au bucurat de drepturile specifice oamenilor liberi, singurul proprietar asupra locurilor din interiorul târgurilor era domnul. Târgoveții, fie că vorbim de meșteșugari sau de negustori, dispuneau de locuințele și prăvăliile lor numai în calitate de embaticari - pentru folosința lor plăteau o dare către domnie (camenă sau bezmăn). În aceste condiții, este de presupus faptul că Bacăul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de viață al așezării era dat tocmai de aceste așezăminte ale puterii centrale și nu de localnici. Totul se rezumă la practica încasării dărilor, la posibilitatea de rezolvare a litigiilor din ținut, la întreținerea unei infrastructuri comerciale specifice locurilor „de târg și de popas” și la pulsația meșteșugărească ce deservea nevoile trecătorilor sau ale micii garnizoane militare. Odată cu trecerea în secolul al XVI-lea, Bacăul, la fel ca majoritatea localităților moldovenești, a intrat pe o pantă descendentă a evoluției sale, fenomenul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în privința construcției de locuințe (interdicția folosirii pietrei ca material de construcție) ș.a. au anihilat, practic, orice posibilitate a dezvoltării. Scăderea dramatică a numărului de locuitori este reflectată atât de „portretizarea” făcută de Dimitrie Cantemir, ce găsește Bacăul drept un simplu „târg situat într-o insulă a râului Bistrița”, cât și de decizia de strămutare a centrului parohial catolic de la Bacău în satul Călugăra, la mijlocul secolului al XVIII lea. Ulterior, ocupațiile militare și războaiele ruso-turce au desăvârșit acesta trend, creând, pentru multe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
așezări. Pentru a exemplifica, vom reda mai jos un pasaj dintr-o descriere a orașului Iași, realizată în anul 1793 de unul dintre numeroșii călători străini: „(...) ulițe neregulate, fără alinieri, case joase, tupilate în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul cu un pârjol neîncetat, dugheni aflate la marginea străzilor, (...) ulițe podite cu scânduri masive, sprijinite la margine pe căpătâie, cu torente întunecate de noroi, ascuns sub podeală, și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de bani
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ajungând să afecteze până și vetrele orășenești. Exemplele de mai jos ilustrează cât se poate de bine acest aspect: prin hrisovul din 27 noiembrie 1756, Constantin Mihai Racoviță întărea mănăstirii Precista din Roman „tot locul cât au fost domnescu, la târgul la Hârlău, câmpul și vatra târgului cât rămăsese nedat nimănui de alți domni mai denainte”; hotarul târgului Bacău dispare aproape în totalitate încă din martie 1641, „când Vasile Lupu și divanul său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orășenești. Exemplele de mai jos ilustrează cât se poate de bine acest aspect: prin hrisovul din 27 noiembrie 1756, Constantin Mihai Racoviță întărea mănăstirii Precista din Roman „tot locul cât au fost domnescu, la târgul la Hârlău, câmpul și vatra târgului cât rămăsese nedat nimănui de alți domni mai denainte”; hotarul târgului Bacău dispare aproape în totalitate încă din martie 1641, „când Vasile Lupu și divanul său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acest aspect: prin hrisovul din 27 noiembrie 1756, Constantin Mihai Racoviță întărea mănăstirii Precista din Roman „tot locul cât au fost domnescu, la târgul la Hârlău, câmpul și vatra târgului cât rămăsese nedat nimănui de alți domni mai denainte”; hotarul târgului Bacău dispare aproape în totalitate încă din martie 1641, „când Vasile Lupu și divanul său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
când Vasile Lupu și divanul său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh al acesteia” (în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă Barnovschi pe la 1630 vinde hatmanului D. Buhuș o bucată din hotarul localității Târgu Frumos pe patru cai, (...) iar Constantin Racoviță dăruiește vatra târgului Roman Episcopiei de acolo; Suceava a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă Barnovschi pe la 1630 vinde hatmanului D. Buhuș o bucată din hotarul localității Târgu Frumos pe patru cai, (...) iar Constantin Racoviță dăruiește vatra târgului Roman Episcopiei de acolo; Suceava a fost dăruită Mitropoliei; în anul 1795, domnul Mihai Șuțu dăruiește Vasluiul lui Costache Ghica hatmanul”ș.a. Efectele negative ale acestor practici vor fi resimțite pe parcursul întregii perioade moderne. Astfel, locuitorii orașului Roman au reușit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
numeroase procese, să răscumpere vatra orașului de la Episcopie abia pe 10 decembrie 1848, iar târgoveții din localitatea Adjudul Nou (înființată în anul 1795) au finalizat acest demers tocmai în anul 1911, „când s-a făcut act de cumpărare a vetrei târgului și imașului de către comuna Adjud de la moșia lui E. Lahovari”. Pe acest grafic al evoluției localităților moldovenești din „secolele obscure” (secolele XVI-XVIII) putem înțelege ușor de ce, la începutul secolului al XIX-lea, în regiunea dintre Carpații Orientali și Nistru nu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
obscure” (secolele XVI-XVIII) putem înțelege ușor de ce, la începutul secolului al XIX-lea, în regiunea dintre Carpații Orientali și Nistru nu existau orașe de tip occidental, iar marea majoritate a așezărilor - cu excepția orașelor Iași și Galați - „nu erau decât niște târguri, mai mult sau mai puțin mărunte”. De-a lungul acestei perioade, singura „instituție” românească ce s-a păstrat nealterată a fost tradiționalul târg (în România, iarmaroacele din apropierea orașelor au fost desființate de autoritățile comuniste în anii ’60-70 ai secolului al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de tip occidental, iar marea majoritate a așezărilor - cu excepția orașelor Iași și Galați - „nu erau decât niște târguri, mai mult sau mai puțin mărunte”. De-a lungul acestei perioade, singura „instituție” românească ce s-a păstrat nealterată a fost tradiționalul târg (în România, iarmaroacele din apropierea orașelor au fost desființate de autoritățile comuniste în anii ’60-70 ai secolului al XX-lea). Practica întâlnirilor periodice cu mediul rural - sub forma târgurilor săptămânale sau a iarmaroacelor anuale - a dat un rost negustorilor și meșteșugarilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perioade, singura „instituție” românească ce s-a păstrat nealterată a fost tradiționalul târg (în România, iarmaroacele din apropierea orașelor au fost desființate de autoritățile comuniste în anii ’60-70 ai secolului al XX-lea). Practica întâlnirilor periodice cu mediul rural - sub forma târgurilor săptămânale sau a iarmaroacelor anuale - a dat un rost negustorilor și meșteșugarilor din interiorul centrelor administrative, reușind să salveze peste timp firavele comunități urbane. Începutul secolului al XIX-lea va găsi aceste comunități lipsite de autonomie, vlăguite economic sub povara
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
excepții, alcătuite dintr-un număr foarte mic de locuitori. Iată de ce, având în vedere perspectiva de ansamblu a dezbaterii de până acum, în opinia noastră, marea majoritate a așezărilor moldovenești cu funcție administrativă au fost până în pragul Epocii Moderne simple târguri - aceasta reprezentând o primă fază în dezvoltarea urbanistică a localităților din Moldova (secolele XIV/XV-XVIIi). Peste acest nivel, în continuarea unor elemente de modernitate prefigurate încă din a doua jumătate a secolului al XVIIIlea, factorul politic intern va așterne în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înălțarea acestei biserici a stimulat apariția mai multor locuințe civile în această zonă. Însă, momentul esențial al acestui proces a avut loc pe data de 23 iulie 1823, atunci când Ioniță Sandu Sturdza a recunoscut băcăuanilor - în Așezarea de venit a târgului - dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare și posibilitatea întocmirii și gestionării bugetului comunal (cutia târgului). Pentru prima dată în istoria lor de peste patru secole, băcăuanii deveneau beneficiarii unor „privilegii” acordate de puterea politică. Pe fundalul dilu)rii progresive a dominației
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
esențial al acestui proces a avut loc pe data de 23 iulie 1823, atunci când Ioniță Sandu Sturdza a recunoscut băcăuanilor - în Așezarea de venit a târgului - dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare și posibilitatea întocmirii și gestionării bugetului comunal (cutia târgului). Pentru prima dată în istoria lor de peste patru secole, băcăuanii deveneau beneficiarii unor „privilegii” acordate de puterea politică. Pe fundalul dilu)rii progresive a dominației otomane în cele dou) Principate - restabilirea domniilor pământene (1822), adoptarea Regulamentelor Organice (1831) și, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aproximativ 680 locuitori), 1820 - 952 locuitori, 1832 - 2.881 locuitori, 1845 - 6.670 locuitori, 1859 - 8.972 locuitori. Catagrafia din anul 1845 surprinde Bacăul la stadiul unui orășel modest, ce ocupa doar locul 12 între cele 72 de orașe și târguri moldovenești. În ordine descrescătoare, Bacăul era depășit ca număr de locuitori de localități mai dinamice precum Iași, Botoșani (28.290), Galați, Bârlad (14.480), Huși (12.480), Roman, Focșani (9.680), Târgu Ocna, Piatra Neamț, Fălticeni și Târgu Neamț. După cum putem
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XIX-lea, numărul de morminte descoperite pe raza orașului este foarte scăzut - sub 100 de morminte. La acest capitol, „bilanțul” înregistrat de orașul Bacău nu se aseamănă nici măcar cu cel al Târgului Trotuș, acolo unde cercetările arheologice efectuate în anii ’70-80 ai secolului al XX-lea au dus, printre altele, la descoperirea unui număr de 214 morminte din necropola aflată în imediata vecinătate a vechii biserici ortodoxe - secolele XV-XVII. În mod logic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
construcției bisericii <<Sfânta Treime>>, a cărei sfințire a avut loc la 14 octombrie 1885”76. Odată cu darea în folosință a cimitirului comunal, comunitatea locală a abandonat practica înhumării persoanelor decedate în mica necropolă din apropierea bisericii Precista. Metamorfoza citadină a vechilor târguri pe baza acordării unor drepturi sau privilegii de către factorul de putere politică poate fi urmărită și în cazul altor orașe din Moldova - Târgu Ocna, Piatra Neamț, Botoșani ș.a. În Botoșani, de pildă, în absența unor venituri proprii, tentativele legislative de modernizare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
obștească, și a recunoscut locuitorilor - prin hrisovul din 15 decembrie 1820 - dreptul de a aveau un buget propriu, necesar dezvoltării proiectelor de modernizare. Veniturile, ce urmau să fie încasate din dările comunale - „dou) parale pentru carele intrate cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
XVIII-lea, din dorința de a intensifica exploatarea masivului de sare, domnia a acordat șavgăilor ce lucrau la ocnă numeroase privilegii - „locuri de casă, de hrană, de imaș, scutiri de toate birurile, scutirea de recrutare la oaste și, după apariția târgului, monopolul vânzării vinului, cărnii și pâinii în târg”. Toate acestea au generat o viguroasă creștere demografică - în anul 1774, după criteriul numărului total de locuitori, orașul Târgu Ocna era, după Iași, al doilea ca mărime din Moldova - și un ritm
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]