21,030 matches
-
lor real și „descifrat”. Astfel, prevederea de a se interzice, de exemplu, fumatul în spații publice, trebuie făcută inteligibilă prin a se înțelege ce este un „spațiu public”, de aceea este necesar a se interzice fumatul etc. Managementul resurselor umane capătă o funcție specifică de asigurare a contactului cu salariații și publicul, pentru a realiza o corectă codificare și decodificare a mesajelor. Astfel, în comunicare avem de-a face cu un proces de codificare „elaborarea mesajului pe baza unor coduri de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
4) pune în evidență un caz extrem de diferit, creator al unor conflicte ce se pot acutiza pe măsură ce se desfășoară<footnote A se vedea și Nica, Elvira, op cit., pp. 214-216. footnote>. Am putea spune că relațiile publice (și cu publicul) capătă, în cazul administrației publice, caracterul unui „dialog social” specific. „Sub un aspect general, dialogul social merge mai departe în sectorul public (în raport cu sectorul privat), căci el asociază sindicatele”143 în realizarea diverselor activități (sindicatele salariaților administrației publice sau o serie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
etapa actuală, unul dintre cei mai importanți factori generatori de performanțe economice la nivel de organizație”<footnote Nica, Elvira, Managementul performanței. Perspectivă umană, Editura Economică, București, 2006, p. 11. footnote>. Elementele generale pe care le-am expus în paragraful precedent capătă o serie de particularități semnificative atunci când ne referim la managementul resurselor umane. Intenționalitatea strategiei managementului resurselor umane vizează, în primul rând, pregătirea resurselor umane pentru asigurarea performanțelor organizației și satisfacerea necesităților membrilor săi. Atribuțiile cuprinse în activitățile managementului resurselor umane
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o serie de particularități semnificative atunci când ne referim la managementul resurselor umane. Intenționalitatea strategiei managementului resurselor umane vizează, în primul rând, pregătirea resurselor umane pentru asigurarea performanțelor organizației și satisfacerea necesităților membrilor săi. Atribuțiile cuprinse în activitățile managementului resurselor umane capătă o ierarhizare, corelare, evaluare în cadrul strategiilor managementului resurselor umane. În primul rând, strategiile managementului resurselor umane stabilesc ceea ce se cheamă „statutul resurselor umane în cadrul organizației”. Am văzut că, din perspectiva managementului taylorist, resursele umane erau plasate pe ultimul loc ca
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
anticipat, a diferențelor dintre resursele umane ale întreprinderii (sub raportul efectivelor și al competențelor) și disponibilitățile ei la un moment dat”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 179. footnote>. Abordată sub aspectul politicilor de planificare, previziunea capătă o serie de atribuții foarte concrete legate de oferta de muncă, necesitățile de resurse umane sau prognozarea cererii de personal (cantitativă și calitativă)<footnote Ibidem, p. 184. footnote>, analiza impactului produs de resursele umane, modul de recrutare a necesarului de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
natura și funcția literaturii trebuie să fie corelative. Rostul poeziei decurge din natura ei : fiecare obiect sau clasă de obiecte se poate folosi în modul cel mai eficace și mai rațional doar potrivit naturii lui sau principalei lui însușiri. El capătă o utilizare secundară numai când funcția lui primară s-a perimat; vechea vârtelniță devine un ornament sau o piesă de muzeu; clavicordul, oare nu mai poate servi pentru muzică, este transformat într-o masă de scris utilă. De asemenea, natura
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
sentimentelor absolute menite eșecului. De mai mult succes se bucură Anotimpurile Mariei (1995), plasat în perioada de sfârșit a erei comuniste și narând dublul eșec - social și familial - al protagonistei. Încarcerată în urma înscenării unui flagrant, ea cunoaște experiențele detenției, dar capătă și câteva certitudini, cea mai marcantă fiind generată de destrămarea iluziei că onorabilitatea în spațiul casnic sau în cel public ar trebui menținută cu prețul oricărei umilințe. Drept urmare, Maria refuză compromisul de a accepta să emigreze la ieșirea din închisoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
Dacă am aplica la domeniul istoriei artei categorii ale analizei plastice precum Nahsicht și Fernsicht, privirea de aproape și privirea de departe, am zice că, privind mai de departe, Angelo Mitchievici cuprinde mai mult și, în acest sens, cercetarea lui capătă anvergură și captează o bogație nebănuită de semnificații, fără a ignora pentru aceasta punctele de vedere și contribuțiile istoricilor de artă. Simbolism, decadentism, naturalism, romantism, până la art nouveau și expresionism sunt concepte care se suprapun parțial sau se opun într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oniric și transfigurate la nivelul unei viziuni. "De Chavannes cugetă. Gândirea-i se face vis, visul se face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într'o poesie din trecut. Fantazia lui capătă o realitate nouă. Simplificate, frescele iau un caracter legendar, peisagiul slobod e înveluit ca într-un strai de eres, compoziția devine mitică, scenele se petrec pare-că sub bolțile unei imense catedrale"57. Vis-viziune-poezie, idee-imagine-fantezie, legendă-mit-misticism, Cioflec utilizează toate aceste izomorfisme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paciurea vizibil în liniile himerelor unind cerul cu pământul simțit la un Teișanu, la Mina Byk-Wepper de exemplu, chiar la un Victor Ion Popa în S-a stins viața falnicei Veneții se conturase la sfârșitul secolului în plastica simbolistică, va căpăta noi dimensiuni la curentele înnoitoare de după 1900, în epocă deci"287. Mina Byk-Wepper este una dintre ilustratoarele constante ale poeziei eminesciene, realizează Călin (file din poveste) (1923), Strigoii și Luceafărul (1924). În general, ilustrațiile sunt însoțite de câteva versuri, precum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
complet fumată, privirea sa are acum o intensitate aproape insuportabilă, semn al unor puternice combustii interioare. În Autoportretul din 1907 (desen) chipul său are un aspect abraziv, răvășit, străbătut de striații, zâmbetul este deja un arc încordat, iar privirea a căpătat o nouă tensiune. Avem un chip marcat de contrastul între o fragilitate maladivă și o rezistență încăpățânată, imprimată în toate celulele firii. Este chipul unui bolnav sau al unui mistic, chipul acesta care începe să capete contururi de tigvă. Pe măsură ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
încordat, iar privirea a căpătat o nouă tensiune. Avem un chip marcat de contrastul între o fragilitate maladivă și o rezistență încăpățânată, imprimată în toate celulele firii. Este chipul unui bolnav sau al unui mistic, chipul acesta care începe să capete contururi de tigvă. Pe măsură ce boala înaintează, pictorul este confruntat cu noi dificultăți legate de capacitatea de a picta. Autoportretul acuarelă din 1908 păstrează aceeași expresie, el nu-i furnizează pictorului ocazia unui exercițiu narcisic, ci a unei confruntări cu sine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
feminitatea sa este figurată de expunerea sânilor, însă chipul diferă mult ca expresie de cel al femeii din primul tablou. Dacă în pictura din 1901, Judith afișa expresia unui extaz erotic, în acest caz, figura ei expusă în profil a căpătat o expresie de o duritate teribilă care își are ecoul în contracția isterică a mâinilor. Chipul ei poartă amprenta unei androginii la care contribuie și un fel de anorexie de factură isterică, o anorexie mentală, pe care Rodolphe Rapetti o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
S. Maur înfățișează o lume demonic-ensoriană a măștilor, diferența dintre grimasă și mască se estompează, totul se întâmplă la o petrecere orgiastică, de salon, cu bărbați în frac și femei îmbrăcate conform ultimei mode de la Paris. Câteva măști detașate au căpătat o stranie autonomie și răspund prin grimase măștilor atașate pe chip. Carnavalul sugerează infernul monden al convențiilor și ipocriziei, ca o reprezentație cu măști care s-au subtituit chipurilor adevărate, fără ca din acest spectacol să fie complet extrasă nota de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Introducere Lucrarea se Înscrie În perimetrul psihologiei sociale manageriale deoarece aduce În atenție o perspectivă psihosocială complexă de analiză a comportamentului consumatorului. Într-o societate În continuă schimbare și adaptare la provocările globalizării comportamentul individului uman capătă noi accente, iar schimbarea atitudinală este din ce În ce mai frecventă și cu un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului acoperă o arie socio-economică majoră a procesului globalizării și integrării europene. Studierea unei astfel de teme este importantă din cel puțin trei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manageriale și a utiliza eficient capacitățile de producție. Era globalizării Înseamnă și emergența economiei virtuale. Se dezvoltă „web11 Întreprinderile”, „Întreprinderi digitale”, „Întreprinderi virtuale”. Această nouă Întreprindere valorizează informația ca cea mai importantă resursă, facilitează dezvoltarea unor noi modalități de comunicare, capătă o nouă configurație spațială. Referindu-se la multitudinea consecințelor pe care fenomenul globalizării le produce la nivelul organizațiilor, Întreprinderilor, societății În ansamblu, A. Giddens și W. Hutton (2000) precizează: „Nu există nici un cotlon sau ungher al economiei În care schimbarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
analiză a istoriei vestimentației și a valorilor sociale asociate acesteia. Se presupune că acum 200 000 de ani homo sapiens Își confecționa și folosea Îmbrăcămintea mai degrabă pentru a se proteja de intemperii decât din pudoare. Treptat Însă, Îmbrăcămintea a căpătat motivații și semnificații mult mai complexe. În funcție de epocă și civilizație vestimentația unei furnizează indicii cu privire la rolul și status-ul unei personae, apartenența la un anumit grup sau la o anumită arie geografică. Societățile tradiționale aveau roluri sociale relative fixe și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cunoscute grupurile care susțin anumite deziderate politice, sociale sau morale și se disting prin stilul vestimentar aparte: grupurile punk, hippie, sau adepții muzicii hip hop care fac cunoscute dificultățile afirmării sociale determinate de sărăcie și subcultură. În societatea contemporană vestimentația capătă accente din ce În ce mai originale și inedite. Industria de textile și confecții se adresează unei societăți diverse, flexibile, chiar turbulente fiind nevoită să genereze satisfacția consumatorului Între cei doi poli: al sărăciei și al excentricității. Firmele trebuie să-și dezvolte capacitatea de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe cele legate de literatură, ca disciplină cu virtuți expresive. În cadrul predării literaturii (poezie, proză, dramaturgie), școala inițiază pe elevi, odată cu receptarea mesajului operelor literare puse În dezbatere, cu elementele de teorie literară și poetică, absolut necesare pentru ca demersul să capete o dimensiune pe măsură. Un simplu inventar al tuturpr noțiunilor cu care se operează În condițiile predării-Învățării Limbii și literaturii române, Îl pune pe oricare Învățăcel Într-o stare interogativă și nu trebuie să mire pe nimeni o asemenea situație
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
izvorul În disponibilitățile practicii sociale. De aceea se consideră că teoria este o generalizare a practicii și Își atinge scopul și mijlocul de verificare, când rezultatele ei Își găsesc Împlinirea În practică. Dacă atunci când este vorba de literatură, tot ceea ce capătă dimensiunea unei teorii se numește știință sau nu, după opinia unora, este o altă problemă. Cele trei ramuri ale „științei literaturii”, teoria literară, critica literară și istoria literară, Își Îndeplinesc din cele mai vechi timpuri rolul cuvenit, așa Încât, oricare act
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
proveniență exterioară, din afara eu-lui. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate ariile planetei, Îndeosebi (după cum arată și denumirea mișcării, de la muntele Parnas) din Hellada. În spiritul parnasienilor, antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, Îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, Împrăștiind parfumuri, de liliac, levănțică, roze, Într-o muzică misterioasă a lirelor. Parnasienii abordează problema Îmbogățirii rimelor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
plecată de la concepția maioresciană exprimată În „critica formelor fără fond”, pentru a demonstra că „sincronismul” a funcționat plecând de la „teoria imitației” a lui Gabriel Tarde, iar asimilarea formelor fără fond este necesară, deoarece aceste forme goale de conținut inițial, Îl capătă ceva mai târziu. Explicația lui Lovinescu este În mare parte logică și adevărată, evoluția tuturor domeniilor are la bază tocmai această permanentă dorință de afirmare prin imitație. Dar acest concept avea o arie de cuprindere foarte largă și nu se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
au caracter cărturăresc, ori chiar gazetăresc, explicația constă În lipsa de experiența a scriitorului În compunerea unui roman, În calitatea sa de deschizător de drumuri În cadrul acestei specii. Compoziția romanului, cu excepția finalului, este limpede, acțiunea are o evoluție Închegată. Dramatismul compoziției capătă uneori un aspect melodramatic. Situația lui Gheorghe, alungat de la curte, pentru că a Încercat să spună adevărul stapânului său, situația când ajunge Andronache Tuzluc la sfârșitul romanului, sunt evidente În aceasta direcție. Melodramatic, romantic este și finalul romanului. Căruța ducând la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
notează fără nici un ecou sufletesc, rece: „Și au perit atunci 47 de boieri, fără altă curte, că nu s-au băgat În samă. Și așa după atâtă nedumnezeire, Îi pârâia că și-au răscumpărat inima”. În nuvela lui Negruzzi Întâmplarea căpăta proporții prin tehnica detaliului. Faptele și Întâmplările au dimensiuni apocaliptice. Întâlnirea de la Mitropolie, Închinatul pe la icoane, cuvântarea deșantată a lui Lăpușneanul, starea psihologică a personajului, disimularea, cinismul, contrastul dintre falsa cucernicie și gândul diavolesc pus la cale, desfășurarea ospățului, Încleștarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
final, este demscat si pedepsit, În numele dreptății și al demnității, aspirații etern umane. Cei cinci năzdrăvani, insoțitori ai lui Harap-Alb se Înscriu tot În sfera umanului, reprezentand portrete grotești, caricaturale. O trăsătura dominantă este Îngroșată, hiperbolizată până la limita absurdului și capătă astfel dimensiuni fantastice. Fiecare Îl ajută pe fiul Craiului cu „defectul” lui, trecând probele impuse de Împăratul Roș, drept răsplată pentru omenia sa. Prin ei, Harap Alb constată ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]