22,633 matches
-
de o serie de meserii transistorice, În locuri transistorice, vieți care de cele mai multe ori sfîrșesc tragic. Tragicul apare Însă atenuat de mecanismul diegetic, acționat artificial, care funcționează dintr-o formidabilă inerție: personajele fiecărei schițe au numele monosilabice și paronime (de pildă: Lam, Lem, Leg), ca și cum n-ar fi decît infime declinări ale aceluiași din unica necesitate a individuării și a producerii limbajului - conform ideii care afirmă adevărul structural al limbajului. Marie Redonnet operează o mică revoluție În noua poetică a literaturii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de nume proprii. De la titluri (Splendid Hotel, 1986, Forever Valley, 1987, Rose Melie Rose, 1987, Tir et Lir, 1988, Mobie-Diq, 1989, Silsie, 1990, Seaside, 1992, Candy Story, 1992; influența beckettiană nu are cum să nu frapeze: ajunge să comparăm, de pildă, Mobie-Diq și Whoroscope-ul irlandezului), la marea Sise, la fortul Rore, la City Sise: utopiile redonnetiene Își găsesc cu greu un nume, iar acesta are o existență atît de fragilă Încît, departe de a identifica o referință, o aruncă În insignifianță
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este cotidianul, cu toată banalitatea lui ostentativă și stranietatea lui „de adîncime”. Din gigantomahia de odinioară a rămas un război surd de gherilă, derulat cu Încetinitorul, În tranșeele căruia observatorul are timp să fumeze, să stea la taclale sau, de pildă, să observe comportamentul circumspecților combatanți, să-i ironizeze Într-o sintaxă voit savantă (Oster), ori În descrieri oximoronice la mai multe nivele (Echenoz). Eroii minimali sînt, precum În existențele lor anterioare, bolnavi. Ceea ce era diagnosticat În anii 1930-50 ca boală
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ei o Întreagă literatură se reorientase spre reprezentări - abrupte, anamnezice, comerciale, fantastice - ale corpului. Pe de o parte, literatura feminină, marcată dintotdeauna de obsesia trupului. I se adaugă Însă cel puțin alți doi „tovarăși de drum”: literatura alterității scrisă de pildă de homosexualii Tony Duvert și Hervé Guibert, dar și literatura foarte tînără a editurii Minuit: un nou vitalism, mai mult sau mai puțin reușit, la autori precum Tanguy Viel, Laurent Mauvignier, Eric Laurrent sau - deși mai În vîrstă - Christian Gailly
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Își alesese o muscă pentru a-i fi muză moare sacrificat de către ea și colegele ei.” Din pomelnicul muștelor l-am uitat pe Sartre, cu a sa piesă de teatru Muștele (1934). Numai că aici, ca și la Rimbaud, de pildă, În celebrissimul poem Voyelles, percepția la care este supusă musca o extrage din cotidian, conform esteticii romantice a extremelor, conform unei filozofii romantice a subiectului transcendental, pentru a fi investită cu o puternică Încărcătură simbolică. Musca, așa cum apare ea ca
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fi numită lehamite, dar apare mai degrabă ca o atitudine stoică. De altfel, Jean-Claude Lebrun numea scriitura lui toussaint „jansenistă”. Minimalismul francez practicat de scriitorii care publică la editura Minuit nu seamănă cu cel american, al unui Raymond Carver, de pildă. Nu Întîlnim la francezi umor senin sau sentimentalism suplu și fragil. și apoi, povestirea este una exclusiv interioară, a trăirilor și gesturilor unui personaj: În cazul lui Toussaint, al naratorului. Este vorba, la autorul Melancoliei lui Zidane de un minimalism
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unui dandy, căci așa l-a numit presa franceză - sexagenarul Echenoz Își convinge cititorul să-l urmeze făcându-i discret vânt Într-o narațiune ale cărei convenții le denunță ocazional, fără s-o deconstruiască, fără s-o amenințe. Iată de pildă debutul abrupt al romanului Cherokee: “Un jour, un homme sortit d’un hangar. C’était un hangar vide, dans la banlieue est. C’était un homme grand, large, fort, avec une grosse tête inexpressive. C’était la fin du jour
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Își reprezintă literatura - după Întreaga experiență modernă a avangardei și apoi a Noului roman francez. Literaturii nu i se mai cere să reprezinte metonimic lumea de unde izvorăște, ca În realism - nici măcar cu derogarea distorsionării codurilor, ca În cubismul figurativ, de pildă. Nu i se mai cere să reprezinte nici „subiectul modern”, cum fac de pildă Musil, Kafka sau, recent, Michel Houellebecq. Personajul rămîne carnea romanului, dar construcția lui nu se mai realizează neapărat pentru a activa funcția identificatorie a diegezei, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
francez. Literaturii nu i se mai cere să reprezinte metonimic lumea de unde izvorăște, ca În realism - nici măcar cu derogarea distorsionării codurilor, ca În cubismul figurativ, de pildă. Nu i se mai cere să reprezinte nici „subiectul modern”, cum fac de pildă Musil, Kafka sau, recent, Michel Houellebecq. Personajul rămîne carnea romanului, dar construcția lui nu se mai realizează neapărat pentru a activa funcția identificatorie a diegezei, În acul validării mimesis-ului de către cititor, sau a semnării, tot de către el, a pactului autobiografic
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și cîștigă la un moment dat un milion de franci. Își cumpără o mașină sport, alimente scumpe și modificate genetic din supermarket, muzică la modă pe care, Însă, n-o ascultă niciodată. Nu e cu totul transformat. Nu acceptă, de pildă, să-și găsească o iubită prin intermediul agenției matrimoniale la care e trimis și refuză cu superbie ideea că astfel de relații se pot produce numai după ce ființei fiecăruia le sînt inventariate caracteristicile cuantificabile (fizice, dar mai ales profesionale). În sfîrșit
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai Încurajată Într-un moment În care răspîndirea limbii franceze În lume se află În declin. N-am vorbit Însă despre mulți autori importanți - aducînd Însă În prim-plan unii mai puțin cunoscuți, dar traduși În limba română, ca de pildă Emmanuel Adely. Lipsesc Pierre Michon și Pierre Bergounioux, doi dintre cei mai prizați romancieri În spațiul academic. Pentru a Încheia totuși această carte care vorbește despre vîrsta de aur - sau mai degrabă despre crepusculul vîrstei de aur - a literaturii franceze
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
povestea ultimului Împărat roman, Syagrius, ucis de Clovis În 486 d.Hr. Cele 55 de capitole - de dimensiuni voit variabile, de la zece rînduri la zece pagini - brodează În jurul relatărilor, fidel istoriografice sau ficționalizate, despre sfîrșitul Romei. Dincolo de poveste, de lapidarele pilde, de limpezimea clasică a stilului (În ciuda plăcerii baroce a oximoronului), cartea lui Quignard constituie o intervenție politică, Înscrisă Într-un militantism surd, puțin discutat Încă la noi, al Europeanului față cu Americanul. Cartea aceasta, scrisă frumos, scrisă muzical, autarhic, armonic
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
grijă, excelentul romanist care este Pascal Quignard decupează un cronotop misterios, În umbră, arheologic, al primelor secole creștine (În alte cărți el nu făcea altfel, de-a lungul excursiilor care Încep puțin Înainte de Hristos și se termină În Renaștere: de pildă, Albucius, alt fragmentarium despre viața scriitorului roman Caius Albucius Silus). În felul acesta, cronologia devine axiologie: Istoria este timpul uitat al unor vechi esențial diferiți de moderni. Acolo unde Foucault Începe să sape spre Cuvintele și lucrurile, se oprește Quignard
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
XVIII, cu Luminile, cu Aufklärung. De-atunci, oamenii Își pierd memoria, Își pierd mințile, Își pierd, spun eu facînd aluzie la cineva, măsura. Dar nu pe pierderea măsurii insistă scriitorul francez. Pentru că nemăsura poate deveni la un moment dat o pildă - cu condiția ca, pentru a se putea constitui ca atare, să se origineze Într-o decizie individuală de natură, mai degrabă decît umorală sau strategică, estetică. Așa, de pildă, cu moartea lui Syagrius, ultimul rex Romanorum. Acesta, ras În cap
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scriitorul francez. Pentru că nemăsura poate deveni la un moment dat o pildă - cu condiția ca, pentru a se putea constitui ca atare, să se origineze Într-o decizie individuală de natură, mai degrabă decît umorală sau strategică, estetică. Așa, de pildă, cu moartea lui Syagrius, ultimul rex Romanorum. Acesta, ras În cap cu sabia de Clovis, este ținut prizonier cîtăva vreme, apoi ucis. În secundele care preced contactul fatal dintre sabia lui Clovis și beregata sa, Syagrius, disperat, invocă zeii Întrebînd
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
atîta vreme vinovăției. Antiamerican și antipuritan este acest fragmentarium și pentru că face ecou la ceea ce se numea În anii ’70 gîndirea absenței (asimilată antiumanismului de Luc Ferry și Alain Renaut, și chiar de promotorii ei: Gilles Deleuze, În 1972 de pildă, numește structuralismul ateu și antiumanist). Umbra Înseamnă uitarea Ființei, dacă vreți, umbra Înseamnă promiscuitate, nici noapte nici zi, tertium datur. Umbra ascunde cu atît mai mult cu cît se află Între noapte și zi - un alt fel de spațiu, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
puritane concrete, cu absorbția spațiului terestru de către piața de capital În procesul globalizării. Umbra Înseamnă stropul de sînge căzut În paharul cu apă periculos de limpede servit nouă astăzi de democrație - iar demos, constată Quignard, este sinonim cu vulgus. Dincolo de pilde, de textura de cleștar, de sentențiozitate, de pete de cruzime, de refren, de nostalgie, de erudiție - calități nu la Îndemîna oricui - cred că Pascal Quignard se Înșală cînd crede că el este stăpînul literaturii din umbră. Polemica lui cu lumea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În cel mai Înalt grad cultura modernă: texte la Înțelegerea cărora nu ai nevoie de parcurgerea unei tradiții - și nici de cunoștințe lingvistice foarte vaste - și care nu se adresează unei facultăți umane care are nevoie de antrenament (intelectul, de pildă, așa cum se Întîmplă cu filozofia) ci sensibilității și imaginației, adică exact facultăților de relaționare cu lumea pe care gîndirea secolelor 18 și 19 le-a exaltat cel mai mult: sensibilitatea, de către materialismul senzualist al Luminilor, imaginația, de către romantismul nordic paneuropean
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
posibilitatea canonizării? Dimpreună cu celelalte arte, literatura a ieșit de decenii bune din paradigma constitutivă a unei discipline de studiu. Pentru a studia literatura modernă, ai nevoie de alte norme decît cele care stau la baza studiului istoriei religiilor, de pildă. În cazul ultimei, există: un corpus de texte recunoscute care dau identitatea fiecărei religii și o sumă de autori canonici; o suită de texte care fac autoritate În ceea ce privește domeniul istoriei religiilor și, probabil, al istoriei fiecărei religii În parte. Studiul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
estetic aflat Într-o competiție globală sau, dintr-o perspectivă genealogică, un obiect-origine a unei direcții de reprezentare care ajunge să caracterizeze la un moment dat discursul literaturii. De ce ar trebui să Îl Învățăm la școală pe Camil Petrescu, de pildă, atîta vreme cît, În matematici, de pildă, nimeni nu-ți cere să știi spațiile barbiliene? Sigur, Patul lui Procust sau Ultima noapte de dragoste... sunt romane ok, nimeni nu ne Împiedcă să le citim. Îmi amintesc Însă că, În liceu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dintr-o perspectivă genealogică, un obiect-origine a unei direcții de reprezentare care ajunge să caracterizeze la un moment dat discursul literaturii. De ce ar trebui să Îl Învățăm la școală pe Camil Petrescu, de pildă, atîta vreme cît, În matematici, de pildă, nimeni nu-ți cere să știi spațiile barbiliene? Sigur, Patul lui Procust sau Ultima noapte de dragoste... sunt romane ok, nimeni nu ne Împiedcă să le citim. Îmi amintesc Însă că, În liceu, prin Camil Petrescu am ajuns la teoria
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Nu era mai normal să fi ajuns aici pe altă filieră, prin Proust? (Unde mai pui că Husserl e una, Bergson, alta, că, dacă tot conectăm literatura la gîndirea epocii, de ce n-am conecta-o la tipuri de discursuri, de pildă pozitivismul sau obiectivismul fenomenologic, de regăsit În alte domenii intelectuale?) Există așadar o mare cantitate de aleatoriu În studiul literaturii moderne. Într-o ordine ea Însăși oarecare, avem două mari convenții care-l regizează: arbitrariul limbii și arbitrariul estetic. Ce
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
format poche. Tzvetan Todorov, La littérature en péril, Flammarion, 2007. Minuit, 2005 Le Débat, no 110, mai-août 2000, p. 136. Galilée, 1998 Jacques Rancière, Politique de la littérature, Galilée, 2007, Lionel Ruffel, Le Dénouement, Verdier, 2005. Lor li se opune, de pildă, Michel Onfray, În Journal hédoniste, vol. III, „Construire une diversion fabuleuse. Lettre à Philippe Lejeune sur le roman autobiograhique”, disponibil pe internet la http://www.edition-grasset.fr/chapitres/ch onfray 2.htm. Jacques Rancière, La Parole muette. Essai sur les contradictions
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vorba despre The Betweenness of Place: Towards a Geography of Modernity, Baltimore, John Hopkins University Press, 1991. Marc Augé, Non-lieux. Introduction à une anthropologie de la surmodernité, Paris, Seuil, 1992. și, după cum s-a dovedit, nici a vreunui instrument politic, de pildă drepturile omului. Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană, București, Univers, 2000, vol.2, p. 307. Idem, p. 308. Charles Taylor, op. cit., p. 75. Lionel Ruffel, Le Dénouement, Verdier, 2005. Harry Blake, „Le Post-modernisme américain”, Tel Quel nr. 71, 1977. Antoine
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
practică, ca travaliu. » (apud Magazine littéraire, no cit., p. 52. ) Michel Foucault, L’Herméneutique du sujet. Cours au Collège de France, 1981/1982, Paris, Seuil, Gallimard, 2001. Volum tradus În românește la Polirom de către Bogdan Ghiu, În 2003. Vezi de pildă La Chair fraîche, miniromanul publicat În colecția Folio de 2 euro (Gallimard 1994, 2002) Marin de Viry, « Sur la fiction romanesque franșaise contemporaine », Commentaire nr. 102, vara 2003. Camille Laurens, Dans ces bras-là, Paris, Editions P.O.L., 2000 Emmanuelle
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]