21,480 matches
-
a ține visul american În viață. Ideea de a locui Într-o casă separată, Înconjurată de grădini și pajiști, a fost și Încă este, rară În comunitățile residențiale urbane ale Europei. În epoca medievală, densitatea dădea un simțământ de securitate reciprocă. În secolul al XVIII-lea, olandezii Încă ridicau case În linie, așa cum rămăsese obiceiul În toată Europa din vremea Imperiului Roman. Chiar și În Statele Unite ale Americii, primii coloniști au favorizat modelul european de locuință. Peste 71% din populația capitalei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al Afacerilor Externe răspunzător pentru politica externă și de apărare. Constituția cere o politică externă și de securitate unică, iar statele membre sunt chemate să „suporte fără rezervă politică externă și de securitate a Uniunii În spiritul loialității și solidarității reciproce”30. Totuși statele membre au o portiță de scăpare. Pot fie să se abțină de la vot sau să voteze Împotrivă, lucru care le va permite blocarea unei propuneri În politica externă Înainte de a fi luată În considerație de consiliu 31
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
constă În edicte și reguli transmise de sus În jos, ci este un proces deliberativ deschis la care participă jucători egali Între ei, fiecare cu interese și aspirații proprii, dar toți interdependenți și, În cele din urmă, responsabili pentru bunăstarea reciprocă. O revoltă similară a apărut la nivelul statului la un deceniu după mișcările studențești. Filosofi precum ar fi Michel Foucault credeau că În lumea postmodernă cu o complexitate, densitate și interdependență sporite, acțiunile fiecărui jucător afectează natura, calitatea și distribuția
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ameliora situația comunității, bunăstarea personală va fi de asemenea servită. Într-o economie globalizată, În care acționează forțele impersonale ale pieței, societatea civilă a devenit un refugiu social important. Este locul În care oamenii Își formează un sentiment de Încredere reciprocă și intimitate, obiective comune și o identitate colectivă. Sectorul societății civile este antidotul pentru o lume definită Într-o măsură din ce În ce mai mare În termeni strict comerciali. Organizațiile societății civile au luat amploare peste tot În lume În ultimii douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
crezut că propagarea principiilor democrației Încurajează cooperarea În defavoarea conflictului și pune bazele unei ordini cosmopolite. Cu toate că europenii nu au adoptat Încă un guvern mondial, ei cred că aprofundarea democrației poate duce la un nou raport Între oameni - bazat pe respect reciproc, empatie și o recunoaștere a „celuilalt”. Acesta este motivul pentru care liderii europeni preferă negocierea În locul ultimatumurilor, reconcilierea În locul acuzației și cooperarea În locul competiției. Romano Prodi, președintele Comisiei Europene, spune ca țelul Uniunea Europeană este de stabili „o superputere pe continentul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
86. Pentru a da asigurări Statelor Unite ale Americii, semnatarii au subliniat faptul că „NATO rămâne fundamentul apărării colective a membrilor săi și va continua să aibă un rol important În administrarea crizelor... Pași adiționali vor fi Întreprinși pentru a asigura o consultare reciprocă deplină, cooperare și transparență Între Uniunea Europeană și NATO”87. Statele Unite ale Americii au văzut intențiile Uniunea Europeană ca pe o provocare deliberată, gândită să submineze Alianța Nord-Atlantică și au criticat În mod special folosirea termenului „autonom” În descrierea noii forțe europene
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt cu mult mai puțin inclinați să sesizeze legăturile dintre lucruri. Au tendința să privească lumea ca pe un grup de containere, fiecare izolat de Întreg și capabil să funcționeze autonom. Legăturile, pentru americani, se relaționează cu noțiunile de dependență reciprocă și vulnerabilitate, calități pe care nu le admirăm prea mult. Viziunea asupra individului și a lumii Îi fac discipoli ideali ai sistemului de referință iluminist, cu accentul pe folosirea și izolarea anumitor porțiuni din natură În scopul de a le
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
contestat modelul darwinian, care pune accentul pe competiția pentru resurse limitate Între creaturile individuale. În noul model ecologic, natura este constituită dintr-o multitudine de relații simbiotice și sinergice, În care soarta fiecărui organism este determinată atât de structura relațiilor reciproce, cât și de avantajul competitiv. Acolo unde biologia lui Darwin se concentra mai mult pe organismele și speciile individuale și considera mediul Înconjurător doar un fond de resurse, ecologia vede mediul ca pe suma relațiilor care Îl formează. Primii ecologiști
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
siguranța alimentară sporită, protecția de mediu, dezvoltarea rurală, conservarea peisajului și bunăstarea animalelor”78. Statele Unite ale Americii nu are ceva asemănător acestei abordări sistemice vaste care Încearcă să integreze toate aceste sfere de activitate Într-o singură rețea de interese reciproce. Extinderea empatiei umane până la considerarea integrității celorlalte creaturi marchează o schimbare radicălă În guvernarea umană. Dacă toate ființele sunt legate Într-o rețea indivizibilă a vieții, caer Își are lăcașul În Învelișul biosferei, atunci recunoașterea și protejarea acestor relații este
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nominalelor, corelarea cu indici actanțiali intra- sau paraverbali, jocul relatorilor (prin care Lazard înțelege afixe și adpoziții), topica. Criteriile secundare identificate de Lazard sunt, în linii mari, tot cele folosite de Dixon pentru definirea ergativității sintactice: jocul pronumelor reflexive și reciproce 54, elipsa prin coreferință în frază, construcția propozițiilor relative. Observația lui Dixon că există numeroase limbi care au ergativitate morfologică fără a avea și ergativitate sintactică este "tradusă" de Lazard (1994: 59) prin faptul că există limbi neutre din punctul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Lovitura reușește' L'aspirine passe le mal de tête/Le mal de tête passe avec l'aspirine ' Aspirina vindecă durerea de cap'/'Durerea de cap se vindecă cu aspirină'; (3) modificarea relațiilor sintactice, apariția formei pronominale (include aici și structurile reciproce): Il accompagnera sa réponse d'un sourire/Sa réponse s'accompagnera d'un sourire ' El și-a însoțit răspunsul cu un zâmbet'/' Răspunsul său a fost însoțit de un zâmbet' On y vend les fruits cher/Les fruits s'y
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că structura nominalizare infinitivală + subiect este complet nominală. Cornilescu (2001: 478) observă că verbele care acceptă supinul nominal + subiect nu sunt foarte numeroase: verbe tranzitive care acceptă obiecte prototipice (și au pereche inergativă) și verbe reflexive cu interpretare reflexivă sau reciprocă: Ion cântă (cântece) > Cântatul lui Ion în baie a scrie, a picta, a decora, a pescui, a ara, a culege, a traversa, a semăna, a fotografia, a cheltui, a mătura, a deretica, a împleti, a visa, a fura, a minți
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Alecsandri); (49) Nu știu, dacă ai la știință ori ba, dar eu slujesc la poarta raiului de multă vreme (Creangă). h. Eliptic: (50) Astă fată bine joacă, Numai are [defectul sau obiceiul] că-i cam șchioapă (Jarník-Bârseanu). Sunt rare (cu excepția reciprocului) cazurile de întrebuințare reflexivă a verbului a avea: (51) Să-i dau ce nu am acasă? Numai pe mine nu mă am acasă și cătanele mele (Reteganul); - în literatura veche, la scriitori moldoveni, uneori cu sensul de "a fi": (52
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Gabriela, 2008c [2005c], "Grupul verbal", în GALR, II, p. 47−73/47−72. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008d [2005d], "Construcții pasive și construcții impersonale", în GALR, II, p. 133−147/131−144. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008e [2005e], "Construcții reflexive și construcții reciproce", în GALR, II, p. 148−171/145−167. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008f [2005f], "Predicatul", în GALR, II, p. 241−266/238−262. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008g [2005g], "Numele predicativ", în GALR, II, p. 267−300/263−289. Pesetsky, David, 1995
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adaugă la noțiunea de ergativitate morfologică și precizarea intrapropozițională, tocmai pentru că unele dintre aspectele definitorii ale acestui tip de ergativitate sunt de natură sintactică, iar la noțiunea de ergativitate sintactică, precizarea interpropozițională. 54 Deși discută tangențial problema reflexivului și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49) arată că, pentru ca o relație să fie ergativă, reflexivul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
datorită invidiei față de preponderența politică a francilor. Dincolo de aceste relatări, opuse între ele, este evident că introducerea forțată a cântului roman în locul celui galic nu ar fi putut să se termine decât cu un produs hibrid, rod al unei contaminări reciproce. Amintim că suntem în epoca în care transmiterea muzicii era încredințată exclusiv memoriei orale a cântăreților și capacității lor de a asimila modele melodice tradiționale. Cum puteau, deci, cântăreții franci, obișnuiți cu repertoriul lor, pe care l-au învățat și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
mijlocul Peninsulei Balcanice, în Macedonia, în Albania și Grecia. S-ar fi realizat astfel „un stat factice și risipit”, cu o „constituțiune geografică” izvor de conflicte fără de sfârșit cu statele vecine, cu care România „dorește să trăiască întotdeauna în încredere reciprocă, în respectul drepturilor și în bune relații de pace”. Ilustrul om politic român plasa statul român în noul context regional și european, îndemnând la adoptarea unei atitudini constructive: „Dar România nu cere intrarea în unitatea română a tuturor acestor populații
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
asumate. După ce a aderat la Pactul Briand-Kellogg (semnat la Paris, la 27 august 1928), prin care se condamna recurgerea la război în reglementarea diferendelor internaționale, iar părțile contractante se angajau să renunțe la război ca instrument de politică în relațiile reciproce, România a sprijinit inițiativa Uniunii Sovietice de intrare neîntârziată în vigoare a pactului. În acest sens, la 9 februarie 1929, a fost semnat Protocolul de la Moscova, prin care Uniunea Sovietică, România, Polonia, Lituania și Estonia consimțeau la aplicarea Pactului Briand-Kellogg
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
democratică a Ucrainei și în dorința constantă și sinceră a guvernului regal de a aplana toate dificultățile ce s-ar mai putea opune la stabilirea de relații cordiale și continue, cât mai curând posibil între cele două state vecine. Dorința reciprocă manifestată de a ajunge prin explicații loiale la o înțelegere completă a impus guvernului regal obligația de a examina cu o atenție scrupuloasă afirmațiile și argumentele de care guvernul Republicii a crezut că trebuie să facă uz în nota mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu numai un act firesc de justiție, în deplină corcondanță cu exigențele dreptului și moralei internaționale și ale noii gîndiri și conlucrări politice contemporane, dar și o contribuție de o deosebită importanță la crearea unui climat de încredere și înțelegere reciprocă, necesar pentru edificarea unei Europe noi cu un sistem viabil de securitate și cooperare pe continent. Ne exprimăm, totodată, încrederea că procesele complexe de profunde transformări pe care le cunosc în prezent popoatele din U.R.S.S. vor asigura posibilitatea deplinei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
neonorate, defavorizându-se practica sociologică propriu-zisă. Asimilarea „marilor teorii” în practica sociologică efectivă nu a fost mecanică, ci activă: au fost corectate stridențele șiunilateralitățile, pretențiile exagerate au fost ignorate; ele însele au fost supuse unui progres mai organic de integrare reciprocă, diminuându-se astfel distinctivitatea lor. Analizele de tip structural și funcțional, de exemplu, care pot fi găsite în practica actuală sunt semnificativ diferite de proiectele teoretice și metodologice clasice formulate de Parsons, Lévi-Strauss etc. Abordarea propusă aici este de alt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deci presupune în mod rezonabil că performanțele sunt cauza nivelului de satisfacție a muncii. Ambele modele explicative ale procesului de cauzare sunt înalt plauzibile încât, principial, trebuie să acceptăm existența ambelor sensuri de cauzare, într-o relație circulară de determinare reciprocă: satisfacția muncii este o sursă cauzală a performanței, dar totodată și performanța reprezintă o sursă cauzală a satisfacției. Putem însă presupune că, în anumite condiții care urmează a fi specificate, un sens este mai puternic decât celălalt. În știință apar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conducere la nivelurile superioare ale organizațiilor și stilul de conducere de la nivelurile inferioare. Presupunând că această corelație exprimă o relație cauzală despre ale cărei mecanisme nu putem face presupoziții rezonabile, putem totuși emite o ipoteză destul de sigură cu privire la independența/dependența reciprocă a celor două variabile. Stilul de conducere al direcției întreprinderii poate fi presupus a fi independent în raport cu stilul de conducere de la nivelurile inferioare. Și, pe această bază, putem accepta ca fiind mai plauzibilă ipoteza că primul este cauza celui din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a-l menține. Dansul ploii a fost creat și practicat pentru a ajuta colectivitatea arhaică să facă față unor momente dificile pentru ea, și nu pentru a oferi tinerilor oportunitatea unei manifestări estetice și nici pentru a stabili contacte reciproce. În timp, el poate să-și piardă funcția finală inițială, menținându-se numai prinfuncția de manifestare artistică și socială, care devine acum finală. Funcțiile laterale sau secundare se referă la acele consecințe ale unui element pentru sistemul din care face
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
are însă și consecințe funcționale laterale, unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent (relații interpersonale, organizare, constituirea sentimentului de apartenență la grupul delincvent, încurajarea reciprocă, se pun bazele diferitelor asocieri criminale); în plus, faptul de a fi deținut reprezintă o barieră importantă în calea reintegrării sociale; influențe negative asupra familiei și a integrării copiilor. Se întâmplă adesea ca unele funcții laterale să devină temporar, adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]