22,856 matches
-
școala cultivă cu precădere atitudinea de subordonare a tinerilor față de adulți; lipsește, totodată, preocuparea pentru dezvoltarea raporturilor de colaborare interumană raporturi pe care Dewey le punea la baza societății democratice. În procesul de instrucție continua pedagogul american critica sa se separă activitatea intelectuală de cea fizică, ceea ce trebuie știut de ceea ce trebuie făcut, nesocotindu-se atît legile cunoașterii umane, cît și cerințele societății industriale. În sfîrșit, urmărind atingerea unui scop al educației, școala tradițională nega principiul evoluționismului, impunînd întreruperea procesului de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de experiența lor anterioară, punîndu-i în contact cu un mediu artificial, știința. Se nesocotește faptul că în evoluția speței umane știința a fost precedată de experiență. Chiar copilul, în viața familială, cunoaște prin experiență. Rupînd cunoașterea de experiență, școala a separat activitatea teoretică de cea practică. Această separare a activității minții de cea a corpului a condus la un învățămînt mecanic care n-a putut oferi înțelegerea sensului a ceea ce se învață. În școala sa experimentală de la Chicago, copiii continuau, în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ale copilului, sau cu o expresie a lui Claparède, ce ne amintește de J. Dewey dacă facem din instinctele copilului aliați. Un astfel de instinct este curiozitatea. Ca și J. Dewey, pedagogul elvețian și-a manifestat insatisfacția față de o instrucție separată de acțiune. Însăși natura copilului cere ca instrucția să se realizeze prin activitatea manuală. Calea educației funcționale o arată copilul; de aici necesitatea unei cît mai bune cunoașteri a lui. Această cerință era exprimată de însăși deviza Institutului "J.-J
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
statelor față de religie, în general și față de biserica romano-catolică în special. Astfel, datorită dezvoltării științelor, ca și a răspîndirii științei de carte, se constată o sensibilă scădere a religiozității oamenilor; tot mai puternic era afirmată cererea ca biserica să fie separată de stat; în timpul Comunei din Paris (1871) s-a și realizat separarea școlii de biserică și s-a organizat un învățămînt laic. Statele înseși cele europene au trecut la preluarea unei părți însemnate din fabuloasa avere a Bisericii. În fața acestei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
29. Contribuția lui Lupasco la dezvoltarea gîn-dirii sistemice (chiar dacă el preferă termenul de sistemologie celui de sistemică) este consi-derabilă30. CELE TREI MATERII Structura ternară a sistematizărilor energetice se traduce prin structurarea a trei tipuri de materie, care nu sunt izolate, separate: "... materia nu pleacă de la "neînsuflețit"... pentru a se ridica, prin biologic, din complexitate în complexitate, pînă la psihic și chiar dincolo: cele trei aspecte constituie... trei orientări divergente, dintre care una, de tip microfizic... nu este o sinteză a celor
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
calculatoare și-ar putea face apariția în viața noastră cotidiană în deceniile care urmează. Fenomenul intricării stărilor cuantice permite transmisia unui mesaj cuantic la distanță. Intricare cuantică înseamnă că starea cuantică a două obiecte trebuie descrisă global, fără a putea separa un obiect de celălalt, deși ele pot fi separate spațial. Se obțin astfel corelații între proprietățile fizice observate ale celor două obiecte, care nu ar fi prezente dacă am putea atribui proprietăți individuale fiecăruia din aceste două obiecte. Chiar dacă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cotidiană în deceniile care urmează. Fenomenul intricării stărilor cuantice permite transmisia unui mesaj cuantic la distanță. Intricare cuantică înseamnă că starea cuantică a două obiecte trebuie descrisă global, fără a putea separa un obiect de celălalt, deși ele pot fi separate spațial. Se obțin astfel corelații între proprietățile fizice observate ale celor două obiecte, care nu ar fi prezente dacă am putea atribui proprietăți individuale fiecăruia din aceste două obiecte. Chiar dacă sunt separate de mari distanțe spațiale, cele două obiecte nu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un obiect de celălalt, deși ele pot fi separate spațial. Se obțin astfel corelații între proprietățile fizice observate ale celor două obiecte, care nu ar fi prezente dacă am putea atribui proprietăți individuale fiecăruia din aceste două obiecte. Chiar dacă sunt separate de mari distanțe spațiale, cele două obiecte nu sunt independente și trebuie considerate ca un sistem unic. Prin urmare, nu este vorba de teleportarea vreunui obiect, a vreunei persoane sau a vreunui suflet, ci de proprietăți cuantice. Suntem departe de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
se desfășoare între acești poli ai subiectului și obiectului în așa fel încît la limita sa inferioară să se afle regiunile în care putem obiectiva complet. Apoi, ar trebui să vină regiunile în care stările lucrurilor nu pot fi complet separate de procesul de cunoaștere prin care ajungem să le formulăm. În fine, cel mai sus ar trebui să se afle nivelul de realitate în care stările lucrurilor nu sunt create decît în conexiune cu procesul de cunoaștere"28. Primul nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Și totuși, discontinuitatea este menționată de mai multe ori în Manuscrisul din 1942, dar numai în relație cu istoria: istoria reprezentărilor, istoria individului, istoria omenirii. Heisenberg insistă și asupra rolului intuiției: "Doar gîndirea intuitivă scrie Heisenberg poate trece prăpastia care separă sistemul conceptelor deja cunoscut și sistemul nou de concepte; deducția formală este neputincioasă în a arunca un pod asupra acestui abis"29. Dar Heisenberg nu trage concluzia logică care se impune plecînd de la neputința gîndirii formale: doar non-rezistența la experiențele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de necesar în demersul științific, și anti-reducționismul, atît de necesar în studiul sistemelor complexe. COINCIDENTIA OPPOSITORUM ȘI IRAȚIONALISMUL HERMETIC Vorbind despre renașterea gîndirii hermetice, Umberto Eco scrie: "Geneza acestei renașteri este complexă: istoriografia ne-a învățat că este imposibil să separi curentul hermetic de curentul științific, Paracelsus de Galilei. Cunoașterea hermetică îi va influența pe Bacon, Copernic, Kepler, Newton, iar știința cantitativă modernă se va naște, între altele, dintr-un schimb cu acea cunoaștere calitativă a hermetismului [...] Însă, această influență este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
al lui Dumnezeu. Această a treia etică religioasă este însăși etica iubirii"3. Orgasmul lui Dumnezeu... Să fim noi, oare, împreună cu universul nostru, rezultatul acestui orgasm al lui Dumnezeu? Fatalmente, orgasmul presupune contradicția. Dacă Dumnezeu decide să creeze lumea, se separă de el însuși, în dorința lui de a se cunoaște pe sine. Contradicția ar fi astfel un dat divin. Ea este constitutivă Ființei lumii. DIALOGUL JUBILATORIU A doua parte din Omul și cele trei etici ale sale este constituită din
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de identitate cu diavolul". Iar Fondane începe să se întrebe dacă Lupasco nu cedează aceleiași tentații. Acest "pact cu diavolul" este profund, căci, pentru Fondane, el înseamnă renunțarea la cunoașterea interioară în numele unei cunoașteri mentale, logice. Diavolul este cel care separă: el ne separă de noi înșine, catastrofă ontologică pe care doar un poet o poate percepe în adevăratele ei dimensiuni. Fondane prinde însă cu finețe impactul dialecticii lupasciene între identitate și alteritate în procesul actualizării: "Orice actualizare [...] dă naștere, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
diavolul". Iar Fondane începe să se întrebe dacă Lupasco nu cedează aceleiași tentații. Acest "pact cu diavolul" este profund, căci, pentru Fondane, el înseamnă renunțarea la cunoașterea interioară în numele unei cunoașteri mentale, logice. Diavolul este cel care separă: el ne separă de noi înșine, catastrofă ontologică pe care doar un poet o poate percepe în adevăratele ei dimensiuni. Fondane prinde însă cu finețe impactul dialecticii lupasciene între identitate și alteritate în procesul actualizării: "Orice actualizare [...] dă naștere, prin reacție, unei producții
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
doar de logica terțului inclus, căci această logică are o componentă ontologică fundamentală. Altfel, aș fi întru totul de acord cu tine. Este interesant să luăm în considerație, în contextul acestei întrevederi, opera ta monumentală, La Méthode (Metoda). Paisprezece ani separă primul volum, La Nature de la nature (Natura naturii), apărut în 1977, de ultimul, Les Idées leur habitat, leur vie, leurs moeurs, leur organisation ( Ideile habitatul, viața, moravurile, organizarea lor), apărut în 1991. Lupasco figurează la loc de frunte în bibliografia
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
două orașe, despărțite în cele din urmă de un zid. Într-un anumit sens, aceste două orașe n-au încetat niciodată să alcătuiască unul singur, cu aceiași oameni, aceleași familii, aceleași sentimente, aceleași idei. În același timp însă, două lumi separate în mod absolut de ani-lumină politici și sociali și-au modelat fiecare propriul oraș. Ele au prins rădăcini, s-au juxtapus, și se ignoră. Aici se afla locul simbolic crucial în care Europa se sfărîmase în două și în care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în cazul Africii, acest raport este de 1 km la 1 420 km2. În partea sudică, romanitatea antică s-a constituit în jurul Mediteranei, devenită lac interior, iar inima de astăzi a Europei nu era pe atunci decît o graniță ce separa Imperiul de barbarii neîmblînziți. Apoi, în ciuda faptului că devenise "barieră lichidă" după cucerirea islamică, Mediterana a facilitat aportul capital al culturii arabe în Europa medievală, înainte de a redeveni un mediu esențial pentru Veneția începînd cu secolul al XI-lea și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cîteva secole, a avut loc irigarea gîndirii medievale, pe calea Spaniei islamice, cu ajutorul traducerilor din greacă și al matematicii arabe, care au constituit vitamine indispensabile pentru dezvoltarea Epocii moderne. Însă această perioadă a lăsat moștenire o dublă închidere mentală ce separă Europa de lumea musulmană, care s-a reactivat în secolele al XV-lea și al XVI-lea în teama față de turci. Ulterior, în perioada contemporană, pornind de la vechea închidere, Europa laicizată și lumea islamică s-au închis din nou una
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
modelul inițial pe baza căruia popoarele risipite în mini-state sau aservite în cadrul Imperiilor (austriac, țarist, otoman) se vor organiza sau vor fi organizate în state-națiuni. Astfel, Serbia (1815), Grecia (1830) sau România (1857) se eliberează de sub dominația turcească, Belgia se separă de Olanda (1830), Italia și Germania mai ales își readuc laolaltă teritoriile în urma acțiunii energice a unei monarhii excentrice (1860-1870). Întreg sistemul "concertului" european, mai mult sau mai puțin regularizat în secolul al XVIII-lea, se dereglează în secolul al
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
americane sau asiatice, Europa se înfățișează acum ca un univers alcătuit din mici compartimente culturale locale, regionale, provinciale, naționale. Cu siguranță, în Statele Unite, California nu este Noua Anglie, după cum Georgia nu e Wisconsin, însă, în ciuda distanțelor geografice enorme care le separă, există în ele mai multă stofă culturală comună decît între Bretagne și Provence, decît între Flandra și Țara Bascilor, și, neîndoielnic, decît între Portugalia și Austria, Italia și Suedia. Să fie europeană doar această diversitate, această pluralitate? Nu există și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
celor cinci continente ale pămîntului la începuturile sale, devenirea culturală europeană modernă are loc prin dislocarea și deriva a ceea ce era strîns unit în gîndirea medievală. Continuînd să comunice și să interacționeze unele asupra altora, Credința, Rațiunea, Natura se vor separa. Natura se separă de Dumnezeu, apoi de Om. Omul se separă de Dumnezeu și de Natură. Filozofia se separă de Teologie, apoi Știința se separă de Filozofie. Politica se va disocia de sfera religioasă. Se vor opera noi combinații, precum
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ale pămîntului la începuturile sale, devenirea culturală europeană modernă are loc prin dislocarea și deriva a ceea ce era strîns unit în gîndirea medievală. Continuînd să comunice și să interacționeze unele asupra altora, Credința, Rațiunea, Natura se vor separa. Natura se separă de Dumnezeu, apoi de Om. Omul se separă de Dumnezeu și de Natură. Filozofia se separă de Teologie, apoi Știința se separă de Filozofie. Politica se va disocia de sfera religioasă. Se vor opera noi combinații, precum cea dintre Știință
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
modernă are loc prin dislocarea și deriva a ceea ce era strîns unit în gîndirea medievală. Continuînd să comunice și să interacționeze unele asupra altora, Credința, Rațiunea, Natura se vor separa. Natura se separă de Dumnezeu, apoi de Om. Omul se separă de Dumnezeu și de Natură. Filozofia se separă de Teologie, apoi Știința se separă de Filozofie. Politica se va disocia de sfera religioasă. Se vor opera noi combinații, precum cea dintre Știință și Tehnică, care se vor dezvolta reciproc. Se
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ceea ce era strîns unit în gîndirea medievală. Continuînd să comunice și să interacționeze unele asupra altora, Credința, Rațiunea, Natura se vor separa. Natura se separă de Dumnezeu, apoi de Om. Omul se separă de Dumnezeu și de Natură. Filozofia se separă de Teologie, apoi Știința se separă de Filozofie. Politica se va disocia de sfera religioasă. Se vor opera noi combinații, precum cea dintre Știință și Tehnică, care se vor dezvolta reciproc. Se va înnoda o alianță între Umanism și Știință
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
medievală. Continuînd să comunice și să interacționeze unele asupra altora, Credința, Rațiunea, Natura se vor separa. Natura se separă de Dumnezeu, apoi de Om. Omul se separă de Dumnezeu și de Natură. Filozofia se separă de Teologie, apoi Știința se separă de Filozofie. Politica se va disocia de sfera religioasă. Se vor opera noi combinații, precum cea dintre Știință și Tehnică, care se vor dezvolta reciproc. Se va înnoda o alianță între Umanism și Știință, însă ceea ce le unește (Omul care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]