21,846 matches
-
masivului de sare, domnia a acordat șavgăilor ce lucrau la ocnă numeroase privilegii - „locuri de casă, de hrană, de imaș, scutiri de toate birurile, scutirea de recrutare la oaste și, după apariția târgului, monopolul vânzării vinului, cărnii și pâinii în târg”. Toate acestea au generat o viguroasă creștere demografică - în anul 1774, după criteriul numărului total de locuitori, orașul Târgu Ocna era, după Iași, al doilea ca mărime din Moldova - și un ritm al expansiunii teritoriale de 1.150%, la fel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Evoluția localității Piatra Neamț este un alt exemplu de declic urbanistic pe baza hrisoavelor domnești. Imboldul principal a fost oferit pe data de 8 mai 1797, atunci când domnul Moldovei Alexandru Callimachi i-a miluit pe nemțeni „cu tot locul Domnesc de la Târgul Pietrei, atât acel cât este cu dugheni și case pe dânsul, cât și tot locul slobod ce mai este afară de Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă ocină și moșie, (...) semnele și hotarele lui ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de 8 mai 1797, atunci când domnul Moldovei Alexandru Callimachi i-a miluit pe nemțeni „cu tot locul Domnesc de la Târgul Pietrei, atât acel cât este cu dugheni și case pe dânsul, cât și tot locul slobod ce mai este afară de Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă ocină și moșie, (...) semnele și hotarele lui ce sunt deosebitoare între această moșie și alte locuri ce sunt date mai înainte”. Orașul înceta, astfel, să mai fie târg domnesc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
afară de Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă ocină și moșie, (...) semnele și hotarele lui ce sunt deosebitoare între această moșie și alte locuri ce sunt date mai înainte”. Orașul înceta, astfel, să mai fie târg domnesc, toate obligațiile locuitorilor față de puterea centrală fiind suspendate. Treburile administrative ale așezării au fost trecute în grija Epitropiei bisericii Sfântul Ioan și a fruntașilor locali. Din acest moment și până în decembrie 1867, orașul a cunoscut o dezvoltare administrativ teritorială
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lada de gunoi>> a orașului”; amenajarea abatoarelor și a piețelor centrale (Hala de carne); ridicarea edificiilor publice: Gările, Tribunalele, Liceele - de băieți și de fete -, Teatrele comunale, Garnizoanele diferitelor Regimente militare și, nu în ultimul rând, Palatele Administrative (Bacău - 1886-1889, Târgu Ocna - 1909-1912, Piatra Neamț - 1912, Roman - 1936-1938); introducerea curentului electric și înființarea Uzinelor electrice - Piatra Neamț - 1894/1908, Iași - 1897, Bacău - 1902, Roman - 1899/1905, Botoșani - 1911-1912, Târgu Ocna - 1914/1916; construirea Castelelor sau a Rezervoarelor de apă - Botoșani - 1897-1902, Piatra Neamț - 1909
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
funcțiunea clădirilor ea este extrem de variată, reflectând condițiile geografice și particularitățile etno-istorice. În intervalul de timp studiat de noi, în orașele moldovenești au fost construite următoarele tipuri de clădiri private: „1. locuințe cu specific meșteșugăresc și comercial - case de tip târg, erau case de tip parter, cu dezvoltare în adâncime, cu o cameră la stradă și 2-3 în continuare, urmate de o curte îngustă, cu acoperiș în dou) ape și câteva atenanse mici (anexe); mai târziu au apărut ca o variantă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
modernă a adus orașelor moldovenești cu funcția de reședință de județ un ritm al creșterii demografice nemaiîntâlnit până atunci. În cazul Bacăului, creșterea numărului de locuitori a fost favorizată, în special, de recunoaștera dreptului de proprietate pentru cei prezenți în târg (1823), de politica de încurajare a extinderii teritoriale a orașului, prin punerea terenurilor libere la dispoziția obștei, cât și de înființarea primelor unități industriale. Ținem să precizăm că această evoluție pozitivă a demografiei urbane moldovenești s-a manifestat pe fondul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
schimbat radical dinamica demografiei urbane din Moldova. Noile coordonate ale relațiilor comerciale dintre regiunile țării, ce au favorizat un flux economic concentrat spre/dinspre București - proces accelerat și de dezvoltarea rețelei de cale ferată - au condus la declinul/stagnarea unor târguri și orașe ce aveau o poziționare geografică defavorabilă. Au existat, însă, și centre urbane care au profitat de pe urma noii strategii de dezvoltare a României. Printre acestea s-a numărat și orașul Bacău. Scopul prezentului capitol este acela de a aduce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acordarea cetățeniei unui număr de 95 de evrei. Coroborând datele rezultate din recenzarea după criteriul cetățeniei cu cele configurate după criteriul apartenenței etnice, putem afirma că, la nivelul anului 1899, evreii formau majoritatea locuitorilor în cea mai mare parte a târgurilor și orașelor moldovenești. Condensarea lor aici se explică prin faptul că au venit din regiunile limitrofe ale Rusiei și Austriei (Galiția), atrași de resursele economice ale Moldovei sau alungați de mișcările antisemite din țările din care au imigrat. Privind datele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
membrilor comunității evreiești din Bacău s-a menținut, de-a lungul secolului al XVIII-lea, la cote scăzute. Pentru finalul acestui secol, cele mai optimiste estimări sunt plasate în jurul cifrei de 200 de persoane (condica liuzilor din 1803 menționa pentru târgul Bacău un număr de 58 de evrei liuzi - aproximativ 230 persoane). Sursele „pesimiste” - este vorba de recensămintele populației Moldovei, realizate în perioada 1772-1774 de către funcționari locali numiți de Divanul Moldovei - menționează pentru orașul Bacău existența unui număr de numai cinci
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului, toate acumulările demografice și arhitectonice, întreaga pulsație economică a așezării au gravitat în jurul acestui nucleu vital - oborul de vite. Aici, chiar în apropierea casei lui Morțun - probabil, locul în care se plăteau taxele comerciale - se adunau, cu ocazia tradiționalului târg săptămânal, locuitorii din satele aflate în imediata apropiere a Bacăului. De altfel, așezarea în spațiu a fostului târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de vite. Aici, chiar în apropierea casei lui Morțun - probabil, locul în care se plăteau taxele comerciale - se adunau, cu ocazia tradiționalului târg săptămânal, locuitorii din satele aflate în imediata apropiere a Bacăului. De altfel, așezarea în spațiu a fostului târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Citadinitatea se poticnea, din nou, de pietrele hotarnice. În perioada interbelică suprafața Bacăului a crescut tentacular fie prin parcelarea dirijată a terenurilor rezultate în urma exproprierii Țarinei orașului (cazul cartierului C.F.R., 1924), fie prin includerea în administrația urbană a localităților învecinate - târgul Podul de Fier, comunele Șerbănești, Letea Veche și Gherăești (ianuarie 1930). În cadrul administrațiilor comunale interbelice, Comisia Interimară condusă de averescanul Ioan Grigoriu avea să fie prima comisie ce a avut inițiativa întocmirii unor planuri ce vizau extinderea razei orașului. Dintre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ne vorbește unul din articolele ziarului „Bacăul” din octombrie 1929: „În sfârșit, barăcile de la hala de victualii s-au dărâmat. Au mai rămas <<câteva>>, de cari n-are să se mai lege nimeni, de frică să nu se piardă sămânța. Edilitatea târgului nostru nu suferă cine știe ce, că au mai rămas câteva sute de șandramale păduchioase, semănate pe ici pe colo. Slavă Domnului! Pentru strada noastră <<centrală>> - bat-o pustia - sunt deajuns așa cum sunt. Ce, adicătelea? Ați vrea să fie chiar din cărămidă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
10 Mai și pe calea Mărășești. Astfel, municipiul de pe malul drept al Bistriței intra, alături de București, în „clubul select” al primelor orașe asfaltate din România. În pofida acestor elemente de modernizare urbanistică, „spectacolul” străzii a continuat să fie unul specific vechiului târg. La sfârșitul anului 1937, pe străzile proaspăt asfaltate puteau fi văzuți „comercianți ce etalau în mod vulgar și inestetic toate felurile de fructe și zarzavaturi, până în mijlocul trotuarului, (...) negustori ce sparg ghiața chiar pe trotuarele din centrul orașului, aruncând cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
În consecință, nu este de mirare faptul că redacția ziarului „Bacăul” a întâmpinat vestea transformării comunei în municipiu cu un soi de insatisfacție, specifică evenimentelor fericite, dar nemeritate: „În această ridicare a noastră n-am avut boieri cu dragoste de târgul lor, care să stăruiască pentru noi sau să cheltuiască din avutul propriu pentru a înfrumuseța orașul cu palate, vile sau parcuri. (...) De aceea am rămas o așezare de barăci, cu ulițe desfundate și cu zidurile caselor egrasiate de urină”. II
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fost un orășel mărunt de provincie, fără atribute urbane bine conturate, care să-l înscrie între marile orașe moderne ale 199 țării. Conform aprecierilor lui Grigore Ilisei, Bacăul interbelic „lăsa impresia unui spațiu al golului, unde nevrozele înfloresc, un târg al cazărmilor, al prăvăliilor evreiești din casele-vagon, ce tiveau ulițele, al caldarâmelor glodoase”. III. Diviziunea „etnică” a muncii: evreul - motorul economiei, românul - slujbaș al statului și agricultor. Aspecte privind evoluția socio economică Beneficiind de un amplasament geografic fericit, în imediata
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comunitatea evreiască a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea citadină moldovenească. Pe de o parte, așa cum afirmă economistul Avram Rosen, „de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până în anii ’50 ai secolului al XIX-lea, evreii au întemeiat 82 de târguri și târgușoare, cum ar fi Târgu Frumos, Fălticeni, Podul Iloaiei, Pașcani, Moinești, Negrești, Ivești, Podul Turcului” și, pe de altă parte, locuitorii evrei au populat nucleele urbane deja existente, dinamizând capacitățile economice ale acestora în toate sectoarele importante - meșteșuguri, comerț
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
semnificativă la dezvoltarea citadină moldovenească. Pe de o parte, așa cum afirmă economistul Avram Rosen, „de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până în anii ’50 ai secolului al XIX-lea, evreii au întemeiat 82 de târguri și târgușoare, cum ar fi Târgu Frumos, Fălticeni, Podul Iloaiei, Pașcani, Moinești, Negrești, Ivești, Podul Turcului” și, pe de altă parte, locuitorii evrei au populat nucleele urbane deja existente, dinamizând capacitățile economice ale acestora în toate sectoarele importante - meșteșuguri, comerț, industrie. În acest sens, „cazul” orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lea, după cum ne indică sursele literare și documentele de arhivă, Bacăul avea o economie extrem de rudimentară, textura sa amintind, mai curând, de practicile specifice Evului Mediu. În acest sens, cea mai bună dovadă o constituie așezarea de venit pentru cutia târgului (bugetul locală, stabilită de Ioniță Sandu Sturdza pe 23 iulie 1823: impozit pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rudimentară, textura sa amintind, mai curând, de practicile specifice Evului Mediu. În acest sens, cea mai bună dovadă o constituie așezarea de venit pentru cutia târgului (bugetul locală, stabilită de Ioniță Sandu Sturdza pe 23 iulie 1823: impozit pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai curând, de practicile specifice Evului Mediu. În acest sens, cea mai bună dovadă o constituie așezarea de venit pentru cutia târgului (bugetul locală, stabilită de Ioniță Sandu Sturdza pe 23 iulie 1823: impozit pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dovadă o constituie așezarea de venit pentru cutia târgului (bugetul locală, stabilită de Ioniță Sandu Sturdza pe 23 iulie 1823: impozit pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele provenite din impozitarea sau arendarea altor activități: taxa pentru tăierea porcilor, închirierea podurilor de peste Bistrița, arendarea veniturilor provenite din aprovizionarea orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cele ale meșteșugarilor reprezentau 30%, iar cele ale negustorilor puțin peste 35%. Cu un total cumulat de 65,5%, ponderea pe care negustorii și meșteșugarii o aveau în economia locală era cea mai mare dintre cele 72 de orașe și târguri moldovenești catagrafiate în anul 1845. Pe locurile doi și trei se situau orașele Iași, cu o pondere de 62,4%, și, respectiv, Bârlad, cu 61,97%. Deși, per total, catagrafia din 1845 reliefează preponderența evreilor în comerțul moldovenesc - 3.901
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]