21,186 matches
-
tratează tema creatorului de geniu, văzut ca o „pendulare dramatică” între aspirație și eșec, împlinire și ratare. Acest roman merită o atenție specială, nu doar pentru stilul clar, lipsit de înflorituri metaforice, dar și pentru problematica gravă pe care o abordează: geniul și condiția geniului în societate; apoi pentru narațiunea alertă sau excursul eseistic pe teme filosofice, în special cea a genialității. În centru se află două personaje. Primul este un tânăr de 22 de ani, Puiu Dinescu, boem și cam
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
1997), autorul își continuă investigația gen studiu micromonografic (de pildă, cel despre Al. Davila), dar se concentrează și asupra temelor rămase încă deschise ale unor creații, mai ales dramaturgice (B. P. Hasdeu, G. M. Zamfirescu) sau în proză: Mihail Sadoveanu, abordat din unghiul componentei lui dramatice, într-un amplu studiu-eseu despre, între altele, retorica naratorilor. Maniera critică, mărturisită, e o combinație de „rigoare ținută în frâu” și „slobod impresionism”, urmărind „nuanța ca o pradă”. Nu mult diferită e abordarea în Pluta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
cu o serie de eseuri, cronici literare, comentarii teoretice. Semnează astfel un lung eseu despre poezia concretă, Concretism poetic („Carpații”, 22-23/1957) sau vorbește într-un comentariu interesant despre polemică și funcția ei socială modelatoare („Dacia”, 15/1954); altă dată, abordează într-o dezbatere nu lipsită de sugestii fecunde Tendința actuală a nuvelei („Carpații”, 34-35/1959-1960) sau caută să determine un misionarism critic contemporan (Funcția criticii literare, „Carpații”, 1959, 26-27). Ca literatură propriu-zisă, publică volumul de nuvele Ram Kalu Adi (1957
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
să acționeze liber și să utilizeze o critică de tip constructiv. Acest tip de învățare nu numai că duce la formarea unui stil creativ de rezolvare a problemelor, dar are efecte și asupra dezvoltării personalității elevilor. Elevul se obișnuiește să abordeze fără teamă problemele, să le analizeze și să le rezolve. Este stimulat să devină curios și deschis, să îndeplinească cu plăcere sarcinile. Nu mai puțin important este și impactul în planul relațiilor interpersonale. Elevii învață să-și cunoască propriile capacități
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
contemporani și a unor traduceri din opera sa (de pildă cele în franceză, aparținând lui Romulus Vulpescu și lui Emanoil Marcu), înființarea unor rubrici speciale („Bacoviana”, „Bacovia după Bacovia”, „Teme bacoviene”), unde sunt găzduite aproape număr de număr comentarii ce abordează din multiple unghiuri creația scriitorului. Căutând să fie o publicație cât mai completă, A. dă o mare atenție nu doar literaturii autohtone, ci și celei universale, așa cum o atestă numeroasele rubrici de recenzii și comentarii critice („Cronica traducerilor” de Laurențiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții de pregătire pentru emiterea altor foneme consonantice cum ar fi “r”,“z”, “j”; prin implementarea fonemelor în silabe,logatomi, cuvinte monosilabice și bisilabice; - -dezvoltarea vocabularului și îmbogățirea cu cuvinte uzuale folosite în viață coditiana, abordând teme precum Familia, În casă, Alimente, Jucării, Primăvara, Mijloace de transport. VI. Concluzii: Subiectul necesită continuarea terapiilor specifice de reabilitare auditiv-verbală și anume antrenament auditiv pentru diferențierea cuvintelor trisilabice și pentru receptarea propozițiilor din trei cuvinte; dezvoltarea limbajului și comunicării
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
ciclică. (b) Cel de-al doilea exemplu, prezentat în Sen (1983), este cazul alegerii cantității de muncă<footnote Sen nu își numește, explicit, exemplul în acest mod. În articolul din 1983 și în cele ce urmează acestuia, și care au abordat problema, se folosește denumirea de work case. Am tradus prin cazul „alegerii cantității de muncă”. footnote>: presupunem că avem doi muncitori care trebuie să aleagă între patru alternative în ceea ce privește angajarea lor. Alternativele sunt: 1 :a 1m este angajat part-time și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a oricărei comunități ontologice nealineate în pseudo” ar fi „anarhia convergentă” sau, mai bine spus, „auto(teo)arhia, bineînțeles convergentă (din cauza lui «teo» care o surplombează)”. Cu dezbaterea asupra celui de-al patrulea fel al lui a avea: „avutul-lucru”, colocvialul abordează socialul. Cum ar putea fi proporționat a avea „în funcție de nevoile ireductibil individuale (ba chiar punctuale) caracteristice fiecărui a fi singular”? Amplă și complexă, analiza structurii instituționale a „întreitei lumi contemporane”, cu insistență asupra sistemului socialist, stabilește că instituțiile „își propun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Sorescu publică poemul Călătoarea (3/1984). După 1989, revista apare sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din cadrul Academiei Române. În numărul 7 din 1992, se precizează că revista „a ieșit din perimetrul unui regionalism cultural - altădată programatic afișat -, abordând nu numai probleme de interes local, specifice zonei, ci și aspecte de o largă deschidere națională și universală”. În colegiul redacțional figurează Gh. Popilian, Ovidiu Ghidirmic, Em. Burețea, Gh. Iordache, revista fiind publicată de Editura Academiei Române și beneficiind de apariție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
pentru actuala tragedie din Balcani. Aceasta deoarece importanța vieții lui Iorga în zilele noastre constă în faptul că el a fost un istoric și politician naționalist cu rădăcini adînci în tradiția balcanică. Cel de al douăzeci și unulea secol trebuie abordat pe baza înțelegerii trecutului. NAȚIONALISMUL ȘI SCRIEREA ISTORIEI Istoricul este un fenomen social, el este atît produsul cît și purtătorul de cuvînt conștient sau inconștient al societății căreia îi aparține. Grație acestei capacități abordează el faptele istorice. E. H. Carr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al douăzeci și unulea secol trebuie abordat pe baza înțelegerii trecutului. NAȚIONALISMUL ȘI SCRIEREA ISTORIEI Istoricul este un fenomen social, el este atît produsul cît și purtătorul de cuvînt conștient sau inconștient al societății căreia îi aparține. Grație acestei capacități abordează el faptele istorice. E. H. Carr, Ce este istoria? "Au venit iar vremurile noi... ", comenta recent scriitorul sîrb A. Beljak, adăugînd: "Pur și simplu nu avem noroc". Din 1914 pînă în zilele noastre, Balcanii (și Europa) au străbătut un ciclu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost o importantă personalitate pe la 1400, un gînditor politic de mare valoare morală și autor al unor cărți care i-a fascinat pe prinții contemporani cu el. Putem identifica în studiul lui Iorga asupra lui Thomas III felul în care aborda el istoria. Studiul a fost scris într-un spirit științific rigid, plin de date și nume, Iorga a încercat să reconstituie viața și epoca lui Thomas III, făcînd toate acestea într-o formă literară 76. Dar un element tehnic a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
români erau atrași de Legiune. În 1935, Gheorghe Furdui, liderul studenților legionari, a fost ales președinte al corpului studențesc din București. În octombrie 1935, un alt legionar, Traian Cotigă, a devenit președintele tuturor studenților din România. Carol temporiza. El a abordat de mai multe ori Legiunea în vederea cooptării acesteia. Dar în lumea în alb-negru a Legiunii nu era loc pentru "cooperare". În aprilie 1933, Codreanu i-a trimis salutări lui Hitler, asigurîndu-l de solidaritatea Legiunii după reacția internațională față de începuturile exceselor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
carte de telefon cu nume, adrese și numere? Intuiția (sau, cum o numea Wesley, "lumina interioară") nu joacă nici un rol în scrierea istoriei? Iorga scria în lucrarea sa Generalități : "Aș vrea să fi avut talent politic mai mare ca să pot aborda mai îndeaproape și mai bine adevărul istoric"186. Acuzațiile Noii școli relativ la lipsa de documentație a lui Iorga pot fi respinse ca fiind nefondate. În ceea ce privește concluziile la care a ajuns el, sintezele sale avînd drept obiect trecutul și evocările sale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
astfel de discuții sunt un lucru bun sau rău. Este toată această rememorare publică un semn de sănătate politică? Sau uneori e mai prudent - cum a Înțeles foarte bine Charles de Gaulle, printre alții - să uiți? Această problemă va fi abordată În epilog. Aici vreau doar să remarc faptul că această ultimă rundă alarmantă de spasme ale memoriei nu trebuie Înțeleasă - cum se Întâmplă uneori (mai ales În Statele Unite), când este asociată cu răbufnirile contemporane de prejudecată etnică sau rasială - drept
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nenumăratele atacuri asupra femeilor din satele austriece, poloneze și germane aflate În calea forțelor sovietice. Comportamentul Armatei Roșii nu era un secret. Milovan Djilas, colaborator apropiat al lui Tito În armata iugoslavă de partizani și, pe atunci, comunist fervent, a abordat subiectul cu Însuși Stalin. Răspunsul dictatorului, consemnat de Djilas, e revelator: „Tu, care ești scriitor, nu poți să Înțelegi suferința din sufletul omului? Nu poți să-l Înțelegi pe soldatul care a trecut prin foc și pară că se distrează
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se poate spune despre colectivizare. Se pare că Stalin și-a dat seama cât de nepractic era să-i bage pe țăranii polonezi În colective (Însă acest argument nu l-ar fi oprit). Faptul că În relațiile cu Polonia sovieticii abordau un stil circumspect cu care ne vom mai Întâlni era exclusiv o mișcare calculată. Spre deosebire de ceilalți supuși din estul Europei, polonezii erau numeroși; capacitatea și predispoziția lor la răzvrătire Împotriva jugului străin erau cunoscute de generații Întregi de funcționari și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de Roberto Rossellini, A Foreign Affair (Scandalul internațional, 1948), o producție americană În regia lui Billy Wilder, emigrat din Austria, și Die Mörder sind unter uns (1946) de Wolfgang Staudte, remarcabil la vremea sa fiindcă era singurul film german ce aborda implicațiile morale ale atrocităților naziste (fără a pronunța Însă cuvântul „evreu”). Trei dintre aceste filme, Roma, città aperta, Paisa și Germania anno zero, Îi aparțin lui Roberto Rossellini. Filmele neorealiste realizate Între 1945 și 1952 i-au propulsat, pe el
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ulterioară a Statelor Unite au atenuat virulența conflictelor domestice. Probleme politice care Într-o altă eră ar fi generat cu siguranță violență și război - problema nerezolvată a Germaniei, conflictele teritoriale dintre Italia și Iugoslavia, viitorul Austriei ocupate - au fost stabilizate și abordate la timpul cuvenit, În contextul unor confruntări și negocieri Între marile puteri În care europenii nu aveau oricum prea mare greutate. Problema germană a rămas nesoluționată. Chiar după ce panica din 1950 s-a potolit, iar liderii din Vest au realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu excepția parțială a Scandinaviei) au exercitat un control ferm asupra opiniilor și vieții private a cetățenilor, cu precădere În sensul represiunii. Homosexualitatea era pretutindeni În afara legii și pasibilă de ani buni de Închisoare. În multe țări, subiectul nu putea fi abordat nici măcar În artă. Avortul era ilegal mai peste tot. Chiar și contracepția era tehnic Împotriva legii În anumite state catolice, Însă În practică era tolerată. Divorțul era pretutindeni dificil, iar În unele țări chiar imposibil. În multe state vest-europene (din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
culturali, În frunte cu Claude Lévi-Strauss, au propus o nouă explicație pentru diferențele sociale. Importante erau nu practicile sociale vizibile sau simptomele culturale, ci esența interioară, structura profundă a problemelor umane. Structuralismul, cum i s-a spus, era extrem de seducător. Abordând experiența umană Într-un mod ce amintea de școala de istorie a Analelor (al cărei exponent principal, Fernand Braudel, se evidențiase studiind la longue durée: perspectivă amplă asupra istoriei, descriind structuri sociale și geografice În evoluție lentă de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și au adoptat o cale din ce În ce mai independentă. Sub Dej și (din 1965) sub Ceaușescu, România a refuzat să se implice În disputele Moscovei cu China și chiar a refuzat manevrele Pactului de la Varșovia pe teritoriul național. Liderii români l-au abordat pe Tito (ale cărui relații cu Pactul erau mai mult formale decât amicale),iar Dej s-a adresat chiar Adunării Naționale Iugoslave În 1963. Ei au susținut industrializarea neostalinistă a României cu bani și aparatură obținute din Europa de Vest. Contactele României
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui Hrușciov. Deși, după lovitura de stat orchestrată de Brejnev, tonul se schimbase la Moscova, renașterea artistică În Cehoslovacia a continuat, stingherită doar de cenzură și presiuni sporadice. Pentru străini, simptomul cel mai cunoscut era puzderia de filme noi care abordau timid subiecte interzise până de curând - Ostre sledovane vlaky (Trenuri bine păzite, 1966) de Jiøí Menzel, care demonta delicat mitul comunist central al rezistenței antinaziste În timpul războiului, Îl avea drept coscenarist pe Josef Șkvorecký (autorul Lașilor, roman care, cu câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
faptul că viza ocupantul american, corporațiile multinaționale și ordinea capitalistă „internațională” - atingea o coardă sensibilă, ca și afirmația teroriștilor că germanii erau acum victimele manipulării și intereselor altora. Un val de filme, discursuri, cărți, programe TV și discuții publice au abordat În acei ani identitatea și istoria problematică a țării. Așa cum RAF pretindea că luptă Împotriva „fascismului” - „prin procură”, cum ar veni -, intelectualii vest-germani, la dreapta și la stânga, se băteau să controleze adevărata moștenire a Germaniei. Colegul lui Syberberg, Edgar Reitz
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mulți profesori și scriitori găseau de lucru doar ca fochiști și cazangii -, opozanții regimului nu se puteau angaja Într-o dezbatere politică cu opresorii lor. Abandonând vocabularul marxist și polemicile revizioniste din deceniile anterioare, ei s-au adaptat la situație, abordând deliberat teme „nepolitice”. Dintre acestea, grație Acordurilor de la Helsinki, „drepturile omului” erau, evident, cele mai la Îndemână. Toate Constituțiile din blocul sovietic acordau o atenție formală drepturilor și Îndatoririlor cetățeanului; pachetul de drepturi suplimentare și destul de precise asupra cărora se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]