21,293 matches
-
Dezvoltare - în treapta ce urmează, individul își sistematizează gîndirea, formîdu-și un reflex parasimpatic, căruia îi revine rolul de "degajare" a experienței. În timpul dezvoltării, se shimbă în totalitate uneori întregul proces de existență a personalității, aceasta cautandu-ți perfecțunea în domeniul ales, fie el de oricare tip, individul caută să se perfecționeze, acest proces avîndu-și durata pe întreaga viața a omului. Modernizare - această treaptă face parte din "feedback"-ul pe care-l primește individul, acesta compară reflecțiile sale cu cele exterioare, în
Personalitate () [Corola-website/Science/326852_a_328181]
-
apele libere din mijlocul „potcoavei”. Escadra lui Codrington trebuia să ia poziție cu fața către centrul liniei otomane. Escadrele fraceză și rusă trebuiau să se plaseze cu fețele spre aripile stângă, respectiv dreaptă ale otomanilor. Pozițiile franceze a fost special aleasă astfel încât să fie față în față cu vasele otomane ale căror echipaje fuseseră instruite de ofițeri francezi și care ar fi fost dornici să deschidă focul împotriva celor mai apropiați aliați europeni ai Egiptului. Planul lui Codrington ar fi putut
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
realizată de Nicolae Dașcovici și publicată în vol. "Povestiri Extraordinare", editat în 1911 de Editura Cartea Românească din București, în Biblioteca „Minerva”, nr. 118. Povestirea a fost tradusă apoi de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas și publicată în vol. "Scrieri alese", editat în 1979 de Editura Univers din București. Traduceri noi au fost realizate de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub
Portretul oval () [Corola-website/Science/325598_a_326927]
-
24) și „Cei opt orangutani” (în "Gazeta Transilvaniei", anul LXXVIII (1915), nr. 263, p. 1; nr. 264, pp. 1-2). O nouă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți” în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București; traducerea lui Ion Vinea a fost reeditată ulterior și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău și publicată sub titlul „Hopa-Broscuță” în volumul "Misterul
Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți () [Corola-website/Science/325636_a_326965]
-
și poate fi utilizată folosind gesturi swype asupra tastelor: pentru tastarea unui cuvânt anume, utilizatorul mișcă degetul asupra literelor ce îl compun, în ordine. Printr-un swype din stânga sau dreapta pe suprafața tastaturii, se poate comuta între afișările specifice limbilor alese de utilizator în setările tastaturii. În mod implicit, când telefonul este blocat și ecranul este stins, acesta afișează totuși pe ecran la o intensitate luminoasă scăzută ora, precum și iconițe corespunzătoare notificărilor curente (dacă acestea există). De asemenea, din acest mod
Nokia N9 () [Corola-website/Science/325651_a_326980]
-
cel mai bun lucru pe care ea l-a făcut vreodată, nicidecum exceptând Roger Ackroyd". În numărul revistei The Observer din 5 ianuarie 1936, ,Torquemada"(Edward Powys Mathers) spune:,Ingeniozitatea...este un termen delicat ce exprimă talentul Agathei Christie. În , aleasă corect de către Crime Club ca fiind cartea lunii, scriitoarea și-a îmbunătățit complet metodele de a ataca cititorul, iar acum, adevărul din spatele fantasticii serii de crime este la fel de nedescris precum orice adevăr pe care Poirot ni l-a dezvăluit. Cititorul
Ucigașul ABC () [Corola-website/Science/325650_a_326979]
-
E. R. Punshon evaluă romanul în numărul ce datează din 6 februarie 1936 Al revistei The Guardias, spunând:,Unii cititori sunt atrași de acest roman polițist datorită unui interes urmărit cu atenție, sau datorită unei anticipări logice a desfășurării temei alese. Alții citesc captivați succesiunea rapidă a evenimentelor. Iar cei mai mulți urmăresc reacția psihologică în urma unei crime; aceasta se limitează la rutina unei vieți ordinare. Autorul versat și fericit de talentul său împletește dintr-o singură mișcare un fir al acțiunii. În
Ucigașul ABC () [Corola-website/Science/325650_a_326979]
-
asemenea, a fost publicată în numărul din septembrie 1844 al revistei "Godey's Magazine and Lady's Book", editată tot de Hale. Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Vinea și a fost publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
în Biblioteca Populară Socec, nr. 101-103. Alte traduceri au fost realizate de M. Carp (publicată în culegerea "Povestiri fantastice", editată în 1921 de Editura Viața Românească din Iași) și ulterior de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas (publicată în vol. "Scrieri alese", editat în 1979 de Editura Univers din București). O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Deși neafirmat în mod
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat în 1897 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova) și de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas (publicată în vol. "Scrieri alese", editat în 1969 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri). Alte traduceri mai noi au fost realizate de Ioana Ionașek (publicată în volumul "Masca Morții Roșii și alte povestiri", editat în 2008 de Editura
Pisica neagră (povestire) () [Corola-website/Science/325685_a_327014]
-
fost publicată anonim într-o broșură de 30 de pagini, tipărită de Tip. Coop. Poporul din București, în cadrul Bibliotecii Facla, nr. 5 (1911). Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Vinea, a cărui traducere a fost publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în
Îngropat de viu (povestire) () [Corola-website/Science/325704_a_327033]
-
Scurtu și publicată sub titlul „Amontillado” în revista "Universul literar-septemînal" din București, anul XXVIII (1911), nr. 38, pp. 3-5. O nouă traducere a fost realizată de Ion Vinea și a fost publicată sub titlul „Balerca de Amontillado” în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „Butoiul de Amontillado” în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
Printre alți traducători s-au numărat și Utu, Ion Achimescu, Pompiliu Păltănea, C. Cioflec, D. Larungu și Sofia Nădejde. O variantă modernă a traducerii a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Umbră - O parabolă” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind republicată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în
Umbră – O parabolă () [Corola-website/Science/325725_a_327054]
-
pp. 1-2), de Nicolae Dașcovici (publicată sub titlul „Tăcere” în vol. "Povestiri Extraordinare", editat în 1911 de Editura Cartea Românească din București, în Biblioteca „Minerva”, nr. 118) și de Ion Vinea (publicată sub titlul „Tăcere - O fabulă” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București). Alte traduceri au fost realizate de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași) și de
Tăcere – O fabulă () [Corola-website/Science/325726_a_327055]
-
chiar și titlurile de capitole intercalate de poetul francez. O altă traducere anonimă a fost publicată în anul 1942 (sau anterior) sub titlul "Aventurile lui Gordon Pym" de către Editura Institutului de Arte Grafice „Eminescu” S.A. din București, în Colecția „Romanele alese”. Romanul a mai fost tradus de Mircea Alexandrescu și Marius Măgureanu; traducerea a fost publicată în 1958 sub titlul "Aventurile lui Gordon Pym" de Editura Tineretului din București, cu un cuvânt înainte semnat de Mihu Dragomir, și retipărită în 2004
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
universități, unități militare, artiști, sau pentru membri cu pasiuni comune. În unele loji, fondarea și numele acestora poate avea doar un interes istoric, în timp membrii evoluând și depășind obiectivele inițiale. Există de asemenea loje specializate în cercetare, cu membrii aleși exclusiv dintre masonii Masteri, interesați în studiile masonice (istorie, filozofie, etc.). Lojile de Cercetare sunt autorizate dar, în general, nu inițiază noi candidați. Lojile de Instrucție în Marea Lojă Unită a Angliei pot fi autorizate de oricare lojă obișnuită pentru
Lojă masonică () [Corola-website/Science/325732_a_327061]
-
au fost realizate de Nicolae Dașcovici (publicată sub titlul „Masca morții roșii” în vol. "Povestiri Extraordinare", editat în 1911 de Editura Cartea Românească din București, în Biblioteca „Minerva”, nr. 118), de Ion Achimescu (publicată sub titlul „Masca” în vol. "Nuvele alese", Tipografia Dor P. Cucu, București, 1912, pp. 62-70) și de Mih. St. Băișoiu (sub titlul „”, nedatată). Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Vinea și publicată sub titlul „Masca Morții Roșii” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963
Masca Morții Roșii () [Corola-website/Science/325731_a_327060]
-
titlul „Masca” în vol. "Nuvele alese", Tipografia Dor P. Cucu, București, 1912, pp. 62-70) și de Mih. St. Băișoiu (sub titlul „”, nedatată). Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Vinea și publicată sub titlul „Masca Morții Roșii” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București; traducerea lui Ion Vinea a fost reeditată și de alte edituri. Alte traduceri au fost realizate de Alina Luca (publicată sub titlul „Masca morții roșii” în volumul "Nouă
Masca Morții Roșii () [Corola-website/Science/325731_a_327060]
-
Virginia. Numărul din decembrie 1835 al Southern Literary Messenger conținea o copie a povestirii „Manuscris găsit într-o sticlă” (vezi imaginea din dreapta). Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Vinea și a fost publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în
Manuscris găsit într-o sticlă () [Corola-website/Science/325770_a_327099]
-
pentru suma de 300.000 de dolari la o licitație organizată la 27 iulie 2013 în orașul Marion din statul american Massachusetts. Prima traducere în limba română a fost realizată de Dan Botta și publicată în 1963 în volumele "Scrieri alese", editate de Editura pentru Literatură Universală din București, în colecția „Clasicii literaturii universale”. În 1935, compozitorul Franz Bornschein (născut în Baltimore) a scris un cor în trei părți pentru femei, cu orchestră sau acompaniament de pian, inspirat din „Viermele biruitor
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
text (ca un poem compus de Ligeia) în versiunea publicată în "New York World". Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Achimescu și publicată în revista "Adevărul ilustrat", anul III, 1897, nr. 15-19, fiind reeditată în volumul "Nuvele alese", tipărit de Tipografia Dor. P. Cucu, 1912, pp. 28-52. Povestirea a fost tradusă apoi de Barbu Constantinescu (inclusă în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1910 de Edit. Librăriei Socec & Co. din București, în Biblioteca Populară Socec, nr. 101-103, pp. 236-238
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
fost tradusă apoi de Barbu Constantinescu (inclusă în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1910 de Edit. Librăriei Socec & Co. din București, în Biblioteca Populară Socec, nr. 101-103, pp. 236-238) și de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas (inclusă în vol. "Scrieri alese", editat în 1969 de Editura pentru Literatură Universală din București și reeditat ulterior și de alte edituri). O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
doctorului Gudron și al profesorului Pană” într-o broșură de 30 de pagini editată anii 1930 de ziarul "Curentul", în colecția „Lectura pentru toți”, anul II. O nouă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată de mai multe ori. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]
-
limba română a fost publicată anonim sub titlul „În Maelström” în ziarul "Țara", anul II, 1904, nr. 346, 347 și 348. Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Vinea și publicată sub titlul „O pogorâre în Maelström” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, apoi în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, 1965), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”, fiind reeditată ulterior și de alte edituri. Alte traduceri
O pogorâre în Maelström () [Corola-website/Science/325827_a_327156]
-
19) și de un anonim (publicată sub titlul „Puțul și pendula” în ziarul "Lectura", anul I, 1907, nr. 7, pp. 431-441). O altă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Hruba și pendulul” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău și publicată sub titlul „Puțul și pendulul” în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]