20,983 matches
-
Prezidiu" (funcțiile sale semănând cu cele ale unui președinte de republică). Puterea executivă aparține Consiliului de Miniștri (guvernul), care are în frunte un președinte (primul-ministru). Cât privește comunitățile locale (comune, plăși, județe și regiuni), ele sunt conduse de consilii populare alese (cu un segment executiv numit "comitet executiv"), dar despre care se spune că sunt "organe locale ale puterii de stat". A doua constituție comunistă, din 24 septembrie 1952, face din România o posibilă republică sovietică, în care drepturile și îndatoririle
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
început pe 25 mai 1787, odată întrunit cvorumul de 7 state americane membre ale Confederației, s-au înregistrat trei proiecte. Primul proiect supus atenției a fost Planul Virginia, elaborat de James Madison, care propunea două camere ale legislativului: cea inferioară, aleasă direct de popor, proporțional cu populația fiecărui stat, și cea superioară, aleasă la propunerea Camerei Inferioare, în urma desemnării de către statele membre a delegaților. Legislativul desemna executivul. Acest proiect, bazat pe separația celor trei puteri în stat, a fost la originea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
necesară o majoritate de voturi în Camera Reprezentanților și două treimi în Senat. Creatorii Constituției și-au dat seama că puterea executivă nu-și poate îndeplini menirea dacă nu beneficiază de stabilitate și legitimitate. De aceea, Președintele este un magistrat ales, devine singurul și unicul reprezentant al puterii executive a uniunii statelor. Chiar dacă pierde sprijinul majorității în Congres, el nu abandonează și nu poate fi demis pentru că este ales de popor, prin votul electorilor. El nu poate împiedica aplicarea legilor și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fond, caracteristica oricărei democrații neconsolidate, unde instituții "virtuoase" coexistă cu institutii "perverse". Ea s-a manifestat în practică prin existența unor puteri tutelare neclar definite; a unor domenii de autoritate și influență care nu s-au aflat sub controlul reprezentanților aleși ai poporului; a unor disfuncționalități majore și practice discriminatorii în cadrul regimului electoral (care au facut posibile fraude electorale); a unor servicii secrete care nu s-au aflat sub controlul parlamentului și ale caror bugete au fost excesive în raport cu alte activități
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
urbane față de cea rurală și asigurarea independenței comunelor 3. A doua lege organiza metodic administrația județelor prin instituirea consiliilor județene (organe deliberative alese), a prefecturilor (prefecții fiind reprezentanți ai guvernului în teritoriu) și a consiliilor permanente (formate din 6 membrii aleși ai Consiliului județean). Spre deosebire de legea din 1 aprilie, cea din 2 aprilie nu conținea nicio referire expresă la calitatea juridică a județului 4, dar aceasta se putea deduce din postularea existenței unui patrimoniu. Unul dintre principiile călăuzitoare ale legilor din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
județului 4, dar aceasta se putea deduce din postularea existenței unui patrimoniu. Unul dintre principiile călăuzitoare ale legilor din 1864 a fost acela al descentralizării administrative, descris de elemente precum: 1. dreptul comunităților locale de a dispune de organe proprii alese liber prin vot (direct sau indirect): Consiliul județean, comitetul permanent, Consiliul comunal, primar; 2. personalitatea juridică, patrimoniu, buget de venituri și cheltuieli (ceea ce le asigura autonomia față de centru); 3. existența unui număr de atribuții în stabilirea propriilor organizații (consiliile județene
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
abandonată. Ținuturile au fost desființate iar județele și-au recăpătat personalitatea juridică. Dar măsura a fost una șchioapă, din punctul de vedere al descentralizării administrative, deoarece actul desființării consiliilor ținutale nu era urmat de înființarea celor județene, ca organisme deliberative alese, iar primarul era în continuare numit. Tutela administrativă nu numai că nu a dispărut, dar s-a intensificat în mod considerabil devenind din excepțională, potrivit prevederilor doctrinare, o regulă. În anul 1943, în urma rapturilor teritoriale, teritoriul României avea următoarele instituții
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și le readuc în atenție. 1. În ceea ce privește baza de recrutare, se sugera ca una dintre reguli să fie interdicția alegerii/numirii la Curtea Constituțională a celor care, în ultimii zece ani, deținuseră funcții cu caracter politic. Este vorba de reprezentanți aleși, miniștri, prefecți, președinți de consiliu județean. Scopul recomandării era evitarea creșterii riscului de partizanat politic evident. 2. Se poate decide ca un număr de membri ai Curții, în proporție de maxim 25%, să fie numiți/aleși dintre cei care dețin
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
într-o lipsă a efectelor acestui referendum. Nici nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voința populară, exprimată cu o largă majoritate (în cazul de față, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), să fie ignorată de reprezentanții aleși ai poporului". Astfel, la admiterea obiecției de neconstituționalitate a propunerii de modificare a legii electorale, Curtea a statuat că există o obligație de respectare a voinței populare exercitate prin referendum, chiar dacă acesta este unul consultativ. Neexistând, însă, o procedură de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
constituirea unui astfel de organism acolo unde el nu există încă. În toate cazurile, consiliul ar trebui să aibă o componență pluralistă, unde judecătorii să reprezinte o parte importantă, dacă nu chiar majoritară. Cu excepția membrilor de drept, acești judecători trebuie aleși sau numiți de către colegii lor. [...] 6. Consiliile judiciare sau autoritățile disciplinare trebuie să aibă o influență decisivă în procedurile disciplinare. Împotriva unei decizii a organismelor disciplinare trebuie asigurată și posibilitatea exercitării unei căi de atac în fața unei instanțe judecătorești". Raport
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de gândire, expresie și acțiune, astfel încât să-și exercite mandatul în mod eficient. El nu poate fi expus unor eventuale presiuni, afectând independența, libertatea și siguranța în exercitarea drepturilor și a obligațiilor care îi revin potrivit Constituției și legilor. Membrii aleși ai CSM își exercită atribuțiile constituționale în baza unui mandat reprezentativ, și nu a unui mandat imperativ, acesta din urmă fiind incompatibil cu rolul și atribuțiile conferite de art. 133 și 134 coroborate cu art. 124 și 125 din Constituție
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
exercitate cu privire la judecători și procurori). Curtea Constituțională a stabilit recent că îndeplinirea tuturor atribuțiilor prevăzute de capitolul IV din Legea nr. 317/2004 presupune întrunirea Plenului CSM sau a secțiilor acestuia, deci nu o activitate separată a membrilor Consiliului. Membrii aleși ai CSM au o serie de drepturi și îndatoriri stabilite atât prin Constituție, cât și prin legea organică. Adunările generale ale instanțelor reprezentate de membrul ales al CSM nu pot pretinde acestuia îndeplinirea altor atribuții decât cele stabilite prin lege
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
CSM sau a secțiilor acestuia, deci nu o activitate separată a membrilor Consiliului. Membrii aleși ai CSM au o serie de drepturi și îndatoriri stabilite atât prin Constituție, cât și prin legea organică. Adunările generale ale instanțelor reprezentate de membrul ales al CSM nu pot pretinde acestuia îndeplinirea altor atribuții decât cele stabilite prin lege (Dec. CCR nr. 196/2013). 4.4. Membrii CSM componență și durata mandatului Potrivit art. 133 alin. 2 din Constituție, CSM este alcătuit din 19 membri
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cărei aplicare produce un asemenea efect (Dec. CCR nr. 375/2005). Aceeași Curte a stabilit că este constituțională modificarea legii organice prin care s-a stabilit că membrii CSM nu pot fi reînvestiți în funcție, reținând că unicitatea mandatului membrilor aleși ai CSM constituie o garanție a independenței acestora, fără de care rolul Consiliului ar fi grav afectat (Dec. CCR nr. 22/2012). Curtea a mai reținut că această interdicție se aplică inclusiv membrilor aflați în exercitarea mandatului la data apariției legii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
CCR nr. 196/2013). 4.5. Conducerea CSM a. Conform art. 133 alin. 5 din Constituție, Președintele CSM este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre cei 14 membri care sunt judecători și procurori aleși. Dispozița constituțională corespunde cu poziția Curții Constituționale exprimată înainte de apariția acestei prevederi, potrivit căreia ar trebui instituită o incompatibilitate între funcțiile de ministru al justiției, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție și procuror general al României și funcția
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
la conducerea Ministerului Public aceasta dacă se mai păstrează actualul mecanism, cu care însă nu suntem de acord, după cum vom arăta mai jos. Dacă se va accepta eliminarea ministrului din CSM, locul său va putea fi ocupat de un judecător ales. Aceasta ar genera o componență care, în sfârșit, ar respecta întru totul standardele în materie: potrivit acestora, fie că CSM e alcătuit doar din judecători, fie că este unul mixt judecători-procurori, el trebuie să aibă în componența sa judecători aleși
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
judecători, fie că este unul mixt judecători-procurori, el trebuie să aibă în componența sa judecători aleși într-un număr de jumătate plus unul din membri. Or, în actualul CSM, din cei 19 membri un număr de doar 9 sunt judecători aleși. Credem că locul rămas vacant în urma eliminării ministrului s-ar cuveni tribunalelor: astfel, în componența Consiliului, aleșii din partea tribunalelor sunt în număr de doi, deși reprezintă 47 de tribunale, adică un număr inferior celor trei aleși de la nivelul curților de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fi substituiți de înlocuitorii lor legali Cei trei membri de drept sunt prevăzuți ca membri ai CSM în virtutea calității lor de conducători ai unor instituții direct implicate sau interesate de mersul justiției (ICCJ, Parchetul de pe lângă ICCJ, Ministerul Justiției). Spre deosebire de magistrații aleși membri în CSM care au activitate permanentă, cei trei membri de drept nu pot fi prezenți oricând la ședințele CSM. În timp, s-au înregistrat amânări ale acestor ședințe ca urmare a neasigurării cvorumului necesar, ca urmare a lipsei membrilor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
vicepreședintele pentru ICCJ, prim-procurorul general adjunct sau procurorul general adjunct pentru PICCJ, secretarul de stat pentru Ministerul Justiției acesta din urmă dacă nu se acceptă propunerea de eliminare a ministrului ca membru de drept din Consiliu). c. Toți membrii aleși ai CSM să fie schimbați odată, la 6 ani Actuala reglementare din Constituție a generat interpretarea cum că membrii aleși ai CSM (magistrați și societate civilă) nu ar avea un mandat comun de 6 ani, ci fiecare membru ar avea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din urmă dacă nu se acceptă propunerea de eliminare a ministrului ca membru de drept din Consiliu). c. Toți membrii aleși ai CSM să fie schimbați odată, la 6 ani Actuala reglementare din Constituție a generat interpretarea cum că membrii aleși ai CSM (magistrați și societate civilă) nu ar avea un mandat comun de 6 ani, ci fiecare membru ar avea un mandat individual de 6 ani. Aceasta a creat sincope în alcătuirea Consiliului: în caz de încetarea a mandatului unui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
un an, pe când doi procurori și un judecător care au fost aleși în cazul unor colegi pensionați sau demisionați au început fiecare un mandat de 6 ani ca urmare, în componența CSM din mandatul 2011-2017 au intrat și membri noi aleși, și membri din vechiul CSM care încă nu își terminaseră mandatul vechi. Opinia recentă a Senatului României este că toți membrii aleși în CSM din mandatul 2011-2017 ocupă această funcție până la 6 ianuarie 2017, indiferent că și-au început mandatul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
târziu. Însă cei care și-au început mandatul în CSM în cursul anului 2011 și 2012 au contestat acest lucru în justiție. De aceea, pentru a elimina orice dubiu, acest lucru trebuie lămurit chiar la nivel constituțional 19. d. Magistraților aleși ca membri ai CSM să le înceteze de drept funcția de conducere Atunci când un magistrat ocupând o funcție de conducere la o instanță/ parchet este ales în CSM, el își păstreză funcția de conducere al cărei exercițiu urmează a fi reluat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
membrul CSM își menține în mod nejustificat o autoritate asupra instanței/parchetului de unde provine și pe care o va conduce, fiind dese situațiile când apar conflicte de interese. În actualul Consiliul, cu mandat pentru perioada 2011-2017, din cei 14 magistrați aleși majoritatea ocupă funcții de conducere ale instanțelor/parchetelor și numai un număr de trei au optat pentru demisie din acestea. Curtea Constituțională a declarat că pe durata exercitării funcției de conducere magistratul este inamovibil, astfel că prin lege nu se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
dintre persoanele propuse de societatea civilă. Aceasta va permite ca, ulterior, să existe un adevărat mecanism de consultare și dialog între cei doi membri ne-magistrați din CSM și cei pe care îi reprezintă, ceea ce astăzi lipsește. f. Mandatul membrilor aleși ai CSM să nu poată fi reînnoit imediat Modificările din anul 2005 aduse Legii nr. 317/2004 au eliminat posibilitatea reînvestirii în funcție pentru membrii aleși ai CSM: prin urmare, acum un membru CSM nu mai poate recandida pentru un
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din CSM și cei pe care îi reprezintă, ceea ce astăzi lipsește. f. Mandatul membrilor aleși ai CSM să nu poată fi reînnoit imediat Modificările din anul 2005 aduse Legii nr. 317/2004 au eliminat posibilitatea reînvestirii în funcție pentru membrii aleși ai CSM: prin urmare, acum un membru CSM nu mai poate recandida pentru un nou mandat. Două sunt propunerile de îmbunătățire a acestei reglementări care trebuie aduse la nivel constituțional: f.1. Interdicția de a recandida nu ar trebui să
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]