21,030 matches
-
cu aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme, În timp ce neologismele apar foarte rar. Particularitatea izbitoare a scrisului lui Creangă rămâne Însă exprimarea locuțională, un relief unic al frazei românesti. Ca și În „Amintiri din copilărie”, autorul se implică În poveste ; limbajul capătă o puternică tentă afectivă prin folosirea interjecțiilor, exclamațiilor, dar și a dativului etic. De asemenea, metaforele lipsesc cu desăvârșire, lăsând locul comparațiilor (de fapt, figurii de stil generalizate, devenind expresii consacrate de uz). Sintaxa frazei este orală, deoarece cuvintele curg
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cunoștea despre satul transilvănean. Venit la București, a simțit nevoia să se documenteze la fața locului, acolo unde răscoalele au cunoscut o manifestare mai violentă. Așa a putut ajunge la redarea obiectivă a acestui eveniment social de mari proporții. Experiența căpătată În timpul scrierii romanului „Ion”, ia servit scriitorului În chip remarcabil și pentru romanul „Răscoala”, mai ales În privința scenelor În care este prezentă masa țăranilor, deși În cadrul unor evenimente pașnice. Vom Întâlni și aici un epos țărănesc, dar de data aceasta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
provoacă certuri violente. Se Întreprinde un atac asupra moșiei Nadinei. Încercarea țăranilor de a-și rezolva necazurile prin cumpărarea moșiei Nadinei este sortită eșecului, deoarece Miron Iuga Îi concurează. Mânia țăranilor ajunge la culme. Își dau seama că pentru a căpăta pământ, trebuie să plece În răscoală. Incendiază conacele, pătulele, hambarele, taie firele de telegraf, alungă autoritățile, omoară pe boierul Miron Iuga etc. Când ajung la Împărțirea pământului, nu se mai Înțeleg, de aici caracterul neorganizat, spontan și ahotic al mișcării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o unitate compozițională de larga viziune structurala, doua părti ale unui subiect complex, alăturate cronologic. Legătura dintre ele nu este o simplă juxtapunere, ci o unitate organică realizată prin prezența aceluiaș persomnaj; problema conținutului primei părți se rezolvă prin experiența căpătată În cea de a doua carte, ca un triumf moral al personajului principal. Și titlul romanului sugerează unitatea compozitionala a narațiunii; acesta subliniaza că „ultima noapte de dragoste” este În același timp „Întâia noapte de război”. Această unitate este realizată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poate pe la aniversări și comemorări, iar cât privește editarea operei unui mare scriitor din trecutul mai apropiat sau mai Îndepărtat, cei Îndreptățiți să facă un asemenea pas ar trebui să ia acțiunea În serios și s-o ducă la final, capătă alergie, pentru că Întotdeauna la noi au existat „alte priorități”. Un profesor universitar de la Timișoara, critic și istoric literar, Într-un interviu dat ziarului Cotidianul, făcea o afirmația: care nu ne onorează: „Am devenit o țară de analfabeți. Ar trebui să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aducerii cailor la locul tăierii copacului. Asistăm În același timp la un monolog interior al eroului, el Își pune probleme, gândește, ceea ce nu face Nilă. El așteaptă doar să se producă fapta, indiferent cum. Ironia lui legată de acest subiect capătă dimensiune În momentul În care toți cei din jur Îi cer socoteală: „De ce ai tăiat, bă, salcâmul?” și pentru ca să nu se mai ostenească el cu răspunsul, Îi dă lui Nilă sugestia ca săl citeze. Bine Înțeles că de data aceasta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cum afirmă Mihai Eminescu, față de care Caragiale are o atitudine comică. Ca În cazul oricărei opere dramatice, și „O scrisoare pierdută” prezintă o structură În care se așază subiectul: expozițiunea; intriga; conflictul; desfășurarea acțiunii; punctul culminant; deznodământul... În structură ele capătă distincție În comedie. În expozițiune scriitorul fixează acțiunea În „capitala unui județ de munte” (spațiul), „În anul de grație”, 1883 (timpul), precizat de către un personaj În actul al III-lea, Nae Cațavencu: „dacă nu mă-nșel, Îmi pare că suntem
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai dacă o dă anonimă, că „e prea tare”. Din dispoziția verbală a lui Tipătescu, Pristanda Îl arestează pe Cațavencu. Acesta protestează „În numele constituțiunii”, dar Pristanda zice: „curată violare de domiciliu, dar umflați-l!” Trimis la „hârdăul lui Petrache”, Cațavencu capătă un ascendent moral asupra lui Tipătescu. Eliberat de Zoe, Cațavencu obține În final, de la Tipătescu și Zoe, sprijinul de care are nevoie, pentru a fi desemnat candidat și apoi ales deputat și este Încredințat că nimic nu-i mai poate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Încheie cu huiduieli. Conflictul se stinge Într-un anumit fel, dar Zoe și Tipătescu sunt neliniștiți În actul al IV-lea. Nimeni nu știe unde este Cațavencu. Între timp, spectatorul află adevărata identitate a lui Dandanache, care a reușit să capete un „colegiu” elecoral tot printrun șantaj, asemănător cu cel al lui Nae Cațavencu, atâta doar că el nu Înapoiază scrisoarea, cum ar fi făcut Cațavencu, ci o păstrează, „mai trebuie s-aldată...” Tipătescu realizează că șantajistul Cațavencu este răzbunat prin „onestul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cetațean turmentat, apoi, În sfârșit, o Înapoiază „andrisantului”, adică Zoei. Această situație comică este realizată cu măiestrie. Când se pare că unul din șantajele politice nu are șanse de izbandă, este trimis În scenă Agamiță Dandanache, el Învinge În alegeri, căpătând mult-râvnitul post de deputat, tot cu ajutorul unei scrisori de amor, cel de-al doilea șantaj; el Însă nu Înapoiază scrisoarea becherului, pentru că „mai trebuie s-aldata”, „cum era să fac o asemenea prostie?” Se sugerează astfel, că arma politică a șantajului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
George Topîrceanu, În descrierea universului mărunt, al viețuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea acestor viețuitoare, de la gâzele minuscule, la feluritele păsări (cocoși, rândunele, vrăbii, lăstuni, etc.) și patrupedelor casnice (vaci, măgari, iezi, purcei, căței, pisici, etc.) n-a căpătat un contur mai unitar și mai complex În cele mai felurite ipostaze, de la copil până la matur. Poetul coboară până la dimensiunea ludică a vieții. Din această poezie („Cântec de adormit Mițura”, „Versuri de seară”, „Buruieni”, „Mărțișoare”, „Cartea cu jucării”, „Copilărești”, „Prisaca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
între cele două mari forme de capital - cel occidental, dominant, și cel rusesc și asiatic în ascensiune -, ci în forma, mai puțin avantajoasă, de a fi fost neinteresantă și pentru unii, și pentru alții. Rezultatul a fost că România a căpătat un „grad de libertate” suplimenar și că l-a folosit pentru dezvoltarea unei clase naționale de capitaliști autohtoni. Capitaliștii români în ascensiune Pentru asta a avut însă nevoie de timp. Acest timp este acum tratat ca o „întârziere”, ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care se aflau în contact. Acest lucru le-a dat un sentiment de respectabilitate, lucru care a dus ulterior la formarea unui sindicat ce a negociat relațiile comunității cu poliția, dar și la unele acțiuni culturale. Prin aceasta, prostituatele au căpătat un management mai bun al stigmatului asociat acestei profesii. Rezultatul acestui mod de a organiza un proiect social este că, în timp ce în zona roșie din Calcutta rata îmbolnăvirii cu HIV este de 6%, ea e de 50% în rândul prostituatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bine plasați politic. Departe de a fi un proces simplu de replicare a situației de dinaintea colectivului, restituirea pământului a produs conflicte, aranjamente dubioase, tensiuni, violență, enervare, inovație și reconstituirea unor inegalități economice și politice. Elitele locale, în special primarii, au căpătat o putere aparte. Contrar imaginilor standard despre lumea rurală, între satele României există diferențe enorme care țin de ecologie, istoria regimurilor de proprietate, nivel de dezvoltare, istorie locală sau componență etnică. Din cauza acestor factori, restituirea nu a fost un proces
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost un proces uniform, ci unul care a depins de acțiunile primarilor, cu toate servituțile și privilegiile pe care aceștia le întrețin. Restituirea drepturilor de proprietate a produs conflicte în cadrul familiei și în rândul grupurilor de rudenie. Relațiile genealogice au căpătat o importanță aparte în acest context, deoarece dovedirea filiației a fost un proces-cheie. Pentru cei care proveneau din familii mai înstărite înainte de colectivizare, rudenia a devenit o resursă vitală; pentru cei ce proveneau din familii mai modeste, rudenia celor dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mult, din cauza îmbătrânirii populației rurale, a lipsei echipamentului agricol sau a rezidenței în mediul urban, marea majoritate a acestor proprietari formează un grup de minirentieri, prea puțin angajați direct în munca directă a pământului. În aceste condiții, asociațiile agricole au căpătat o importanță deosebită, ele fiind dominate fie de ingineri agricoli, fie de fostele elite ale CAP-urilor. Dacă înainte de colectivizare și de război posesia pământului reprezenta criteriul de diferențiere economică în mediul rural, după decolectivizare accesul la credit, subvenții, mașini
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu rapiditate și sprijină reacția rapidă la schimbările din mediul social, accelerând dezvoltarea. O comunitate în care oamenii discută des între ei este una în care problemele comunității sunt adresate de toți membrii, iar soluțiile sunt dezvoltate prin consens și capătă legitimitatea dată de participarea la structurarea lor. Solidaritatea, toleranța și incluziunea socială sunt determinate laolaltă de existența unor stocuri de capital social, cu precădere a celui de tip bridging. Toate acestea trebuie însă considerate cu precauție, ca elemente complementare în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lor. Deși neplauzibilă, o astfel de interpretare freudiană ar putea fi atașată datelor românești din studiul Re-ETGACE, în care, contrar așteptărilor, au fost remarcabile amintirile negative despre părinți ale unora dintre subiecți (Re-ETGACE, 2004). Mai recent, conceptul de mânie a căpătat o anumită notorietate în studiul mișcărilor, ca fiind principalul motiv din spatele implicării în mișcările de protest (Kemper, 1978; Ost, 2004). Mai apropiate de teoriile deprivării relative sunt teoriile care explică implicarea în mișcările sociale prin nemulțumirea de status (Lipset, Raab
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
informații și know-how, pe transferul și managementul informației și al cunoașterii. Concepte cum ar fi dezvoltarea rurală extensivă (rural extension development) sau extensia agriculturii (agricultural extension) implică dezvoltarea infrastructurii de comunicare, informare și inovare în mediul rural. „Viața la țară” capătă valențe deosebite. Toate documentele internaționale subliniază necesitatea prezervării diversității rurale în vederea păstrării patrimoniului cultural și natural. Acest fapt prezintă, din perspectiva acestor documente, un interes deosebit nu doar pentru mediul rural, ci pentru societate în ansamblu. Ruralul, ca tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și că pentru cel puțin două destinații importante (Italia și Spania) legislația a permis regularizarea unui număr consistent de migranți români, este probabil ca, odată cu trecerea de la statutul de clandestin la migrant legal, tipul acesta de deplasări să fi (re)căpătat consistență în migrația românească. Lipsa „șanselor” de migrație este posibil să fi creat o „masă critică” de indivizi cu o capacitate ridicată de asumare a riscului, capabili să joace rolul de „pionieri” în inițierea unei migrații. Migrație de oportunitate s-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Italia și Spania devin la începutul mileniului destinațiile cele mai active pentru migrația de acest tip. Important rămâne faptul că acesta este contexul în care se dezvoltă treptat tipul de migrație ce ajunge dominant probabil către mijlocul anilor ’90 și capătă vizibilitate în România spre sfârșitul acelorași ani. O migrație pentru muncă, alternând secvențe de clandestinitate și legalitate, orientată spre specularea oportunităților și investiția în strategii confirmate de succes. Migrația definitivă către state tradițional de emigrație apare în mod firesc în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
va declara scopuri turistice. Șederea lui în Spania, în primele trei luni, va fi legală (Spania este o țară a Spațiului Schengen). Dacă în cele trei luni se va implica într-o activitate aducătoare de venit, atunci situația sa va căpăta o dimensiune de clandestinitate (nu are dreptul să muncească în cele trei luni). Dacă, după cele trei luni, continuă să rămână în Spania, atunci și șederea sa pe teritoriul statului spaniol devine clandestină. Munca sa în acest caz continuă să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de apă, planul Uzinei Electrice, arme, muniții, mitraliere și steaguri roșii. Este imperios necesar deci, să se ia urgente măsuri pentru a se preveni o situație mai gravă. Căci aceste elemente, încurajate prin lipsa de autoritate și energie din partea autorităților, capătă mai mult îndrăzneală și vor continua să se pregătească mai bine. De altfel, în rândurile populației românești, domnește o stare de spirit încordată. Majoritatea românilor sunt indignați de felul cum autoritățile își execută îndatoririle în timpuri așa de critice ca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
2 arată cine sunt socotiți evrei în înțelesul acestui Decret și că art. 3-6 împarte evreii în trei categorii: categoria I-a alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918; categoria II-a, compusă din cei ce au căpătat naturalizarea prin lege individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei ce au dobândit naturalizarea în mod efectiv în baza art. 7 § 2 lit. e din Constituția modificată la 1879539, servind țara sub drapel, în timpul războiului pentru Independență, cei ce locuind în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Septembrie 1940. La 6 Septembrie 1940 are loc revoluția națională, suspendarea Constituției din 1938 și investirea Domnului General Ion Antonescu, Președintele Consiliului de Miniștri cu depline puteri pentru conducerea Statului Român 545. Eliberată din limitările constituționale, legislația privitoare pe evrei capătă de aci înainte un caracter radical și un ritm precipitat, pentru punerea națiunii române în drepturile ei și scoaterea evreilor din toate activitățile vieții naționale românești. Rând pe rând, o serie de Decrete-Legi, scot pe evrei din diverse sectoare de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]