21,673 matches
-
eroului care se sacrifică pentru salvarea celorlalți - descrierea eforturilor pompierilor de a salva vieți după atentatul din 9 septembrie 2001 (E. Rothenbuhler, 2005). Mit și mitologie româneascătc "Mit și mitologie românească" Dacă aplicăm diferitele criterii folosite În definirea conceptului de mit și În identificarea, În diverse manifestări culturale, a atributelor mitului, constatăm că, În spațiul culturii populare românești, nu există mituri. Altfel spus, În folclorul românesc nu pot fi izolate forme culturale capabile să Îndeplinească toate atributele presupuse de o definiție
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de a salva vieți după atentatul din 9 septembrie 2001 (E. Rothenbuhler, 2005). Mit și mitologie româneascătc "Mit și mitologie românească" Dacă aplicăm diferitele criterii folosite În definirea conceptului de mit și În identificarea, În diverse manifestări culturale, a atributelor mitului, constatăm că, În spațiul culturii populare românești, nu există mituri. Altfel spus, În folclorul românesc nu pot fi izolate forme culturale capabile să Îndeplinească toate atributele presupuse de o definiție cumulativă a mitului. În plus, În limbajul membrilor comunităților rurale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
E. Rothenbuhler, 2005). Mit și mitologie româneascătc "Mit și mitologie românească" Dacă aplicăm diferitele criterii folosite În definirea conceptului de mit și În identificarea, În diverse manifestări culturale, a atributelor mitului, constatăm că, În spațiul culturii populare românești, nu există mituri. Altfel spus, În folclorul românesc nu pot fi izolate forme culturale capabile să Îndeplinească toate atributele presupuse de o definiție cumulativă a mitului. În plus, În limbajul membrilor comunităților rurale nu există niciun termen specific pentru a desemna manifestări culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
identificarea, În diverse manifestări culturale, a atributelor mitului, constatăm că, În spațiul culturii populare românești, nu există mituri. Altfel spus, În folclorul românesc nu pot fi izolate forme culturale capabile să Îndeplinească toate atributele presupuse de o definiție cumulativă a mitului. În plus, În limbajul membrilor comunităților rurale nu există niciun termen specific pentru a desemna manifestări culturale similare sau antagonice mitului (așa cum grecii au creat cuplul „mythos-logos, cu echivalente structurale În alte civilizații: itan-alo la populația Yoruba din Nigeria, elume-so
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
folclorul românesc nu pot fi izolate forme culturale capabile să Îndeplinească toate atributele presupuse de o definiție cumulativă a mitului. În plus, În limbajul membrilor comunităților rurale nu există niciun termen specific pentru a desemna manifestări culturale similare sau antagonice mitului (așa cum grecii au creat cuplul „mythos-logos, cu echivalente structurale În alte civilizații: itan-alo la populația Yoruba din Nigeria, elume-so la dogonii din Sudan ori adaox-malesk la indienii Tsimshian din America de Nord). Cultura populară românească nu ne oferă mituri, evidente prin ele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
similare sau antagonice mitului (așa cum grecii au creat cuplul „mythos-logos, cu echivalente structurale În alte civilizații: itan-alo la populația Yoruba din Nigeria, elume-so la dogonii din Sudan ori adaox-malesk la indienii Tsimshian din America de Nord). Cultura populară românească nu ne oferă mituri, evidente prin ele Însele, ci texte și manifestări simbolice care cuprind segmente sau trimit la structuri cu atribute mitice. Așa cum observă C. Eretescu, ...informația mitologică este distribuită inegal În diferite clase de texte. Lirica În ansamblu, snoavele, teatrul popular, așa-
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
zisa literatură gnomică, folclorul copiilor, unele subclase ale cântecului epic (jurnalele orale, baladele familiare) sunt neesențiale sub raportul conținutului mitologic, alte clase de texte (legendele, povestirile și cântecele epice fantastice, descântecele, colindele sau cântecele ceremoniale de moarte) sunt saturate de mit și, deci, relevante pentru o cercetare din această perspectivă (C. Eretescu, 1976, p. 123). Drept urmare, este greu să susținem că În folclorul românesc se pot identifica mituri autohtone cu existență de sine stătătoare. Mult mai corect este să afirmăm că
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cântecele epice fantastice, descântecele, colindele sau cântecele ceremoniale de moarte) sunt saturate de mit și, deci, relevante pentru o cercetare din această perspectivă (C. Eretescu, 1976, p. 123). Drept urmare, este greu să susținem că În folclorul românesc se pot identifica mituri autohtone cu existență de sine stătătoare. Mult mai corect este să afirmăm că În aceste texte, dotate cu funcții diverse și nu o dată circumstanțiale, cercetarea poate releva secvențe de mit (personaje, locuri, scheme de acțiune, obiecte, animale și plante) topite
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
greu să susținem că În folclorul românesc se pot identifica mituri autohtone cu existență de sine stătătoare. Mult mai corect este să afirmăm că În aceste texte, dotate cu funcții diverse și nu o dată circumstanțiale, cercetarea poate releva secvențe de mit (personaje, locuri, scheme de acțiune, obiecte, animale și plante) topite și parțial resemnificate. Aceasta Înseamnă că elementele mitice sunt extrase și tratate ca atare de către cercetător, mai mult pe baza unor analogii de conținut și mai puțin prin invocarea altor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
scheme de acțiune, obiecte, animale și plante) topite și parțial resemnificate. Aceasta Înseamnă că elementele mitice sunt extrase și tratate ca atare de către cercetător, mai mult pe baza unor analogii de conținut și mai puțin prin invocarea altor atribute specifice mitului (legătura cu ritul, statutul de poveste adevărată, exemplară, revelatoare, liminalitatea, funcțiile magice etc.). Altfel spus, aceste elemente sunt decontextualizate, eliberate de funcțiile actuale și proiectate către un posibil trecut În care ar fi putut avea funcții, sensuri și utilizări mitice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
decontextualizate, eliberate de funcțiile actuale și proiectate către un posibil trecut În care ar fi putut avea funcții, sensuri și utilizări mitice. În abordarea culturii populare românești s-au configurat două mari curente: a) un grup de cercetători consideră că „miturile” reprezintă un substrat, din care cresc și din care Își extrag o parte importantă a semnificațiilor diversele manifestări folclorice: M. Beza, 1928; O. Buhociu, 1979; M. Coman, 1980, 1983, 1986, 1988; N. Densusianu, 1986; M. Eliade, 1995; E. Niculiță-Voronca, 1908
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elementele cu valoare utilitară sau estetică, pentru a scoate la iveală grăuntele mitic, magic sau ritualic cu ajutorul căruia pot reconstitui o „mitologie” fie arhaică și pierdută, fie permanentă, dar „virtuală”, ascunsă În interstițiile culturii populare; b) un alt grup privește mitul ca o subspecie oarecare a folclorului: această linie de cercetare, inițiată de B.P. Hasdeu, este continuată de L. Șăineanu (1895, p. 61), a cărui formulă, „mitul este un basm individualizat”, a inspirat considerațiile unor folcloriști precum Al.I. Amzulescu (1986
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fie permanentă, dar „virtuală”, ascunsă În interstițiile culturii populare; b) un alt grup privește mitul ca o subspecie oarecare a folclorului: această linie de cercetare, inițiată de B.P. Hasdeu, este continuată de L. Șăineanu (1895, p. 61), a cărui formulă, „mitul este un basm individualizat”, a inspirat considerațiile unor folcloriști precum Al.I. Amzulescu (1986) sau O. Bârlea (1981). Acest grup consideră miturile ca motive folclorice (sau ca transformări ale unor motive folclorice). Identificarea fondului mitic autohton a fundamentat numeroase studii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
linie de cercetare, inițiată de B.P. Hasdeu, este continuată de L. Șăineanu (1895, p. 61), a cărui formulă, „mitul este un basm individualizat”, a inspirat considerațiile unor folcloriști precum Al.I. Amzulescu (1986) sau O. Bârlea (1981). Acest grup consideră miturile ca motive folclorice (sau ca transformări ale unor motive folclorice). Identificarea fondului mitic autohton a fundamentat numeroase studii și tot atât de multe polemici. Dincolo de diferențele de metodă, câmp teoretic și (chiar) filosofie, chestiunea cea mai spinoasă este aceea a nivelului de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale unor motive folclorice). Identificarea fondului mitic autohton a fundamentat numeroase studii și tot atât de multe polemici. Dincolo de diferențele de metodă, câmp teoretic și (chiar) filosofie, chestiunea cea mai spinoasă este aceea a nivelului de generalitate la care se plasează termenul mit. În planul cel mai larg, Mihai Pop (1998) poate identifica un mit al marii treceri (sau, În versiunea lui Vasile Crețu, 1980 un mit al drumului) În care sunt incluse genuri folclorice, teme, figuri eterogene. La fel, Mircea Eliade (1991
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și tot atât de multe polemici. Dincolo de diferențele de metodă, câmp teoretic și (chiar) filosofie, chestiunea cea mai spinoasă este aceea a nivelului de generalitate la care se plasează termenul mit. În planul cel mai larg, Mihai Pop (1998) poate identifica un mit al marii treceri (sau, În versiunea lui Vasile Crețu, 1980 un mit al drumului) În care sunt incluse genuri folclorice, teme, figuri eterogene. La fel, Mircea Eliade (1991, 1995) și apoi Ion Taloș (1978) vor vorbi despre un mit al
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
filosofie, chestiunea cea mai spinoasă este aceea a nivelului de generalitate la care se plasează termenul mit. În planul cel mai larg, Mihai Pop (1998) poate identifica un mit al marii treceri (sau, În versiunea lui Vasile Crețu, 1980 un mit al drumului) În care sunt incluse genuri folclorice, teme, figuri eterogene. La fel, Mircea Eliade (1991, 1995) și apoi Ion Taloș (1978) vor vorbi despre un mit al sacrificiului; O. Buhociu (1979), M. Coman (1980), I. Datcu (1999), Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un mit al marii treceri (sau, În versiunea lui Vasile Crețu, 1980 un mit al drumului) În care sunt incluse genuri folclorice, teme, figuri eterogene. La fel, Mircea Eliade (1991, 1995) și apoi Ion Taloș (1978) vor vorbi despre un mit al sacrificiului; O. Buhociu (1979), M. Coman (1980), I. Datcu (1999), Mircea Eliade (1995) și T. Herseni (1977) de mituri eroice și inițiatice; Romulus Vulcănescu (1986) de mituri antropogonice teogonice etc. În aceste cazuri, mitul devine clasa Înglobantă, clasă În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
genuri folclorice, teme, figuri eterogene. La fel, Mircea Eliade (1991, 1995) și apoi Ion Taloș (1978) vor vorbi despre un mit al sacrificiului; O. Buhociu (1979), M. Coman (1980), I. Datcu (1999), Mircea Eliade (1995) și T. Herseni (1977) de mituri eroice și inițiatice; Romulus Vulcănescu (1986) de mituri antropogonice teogonice etc. În aceste cazuri, mitul devine clasa Înglobantă, clasă În care sunt incluse narațiunile pe aceeași temă epică (indiferent de genul literar În care sunt plasate) și figurile diverse, toate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Eliade (1991, 1995) și apoi Ion Taloș (1978) vor vorbi despre un mit al sacrificiului; O. Buhociu (1979), M. Coman (1980), I. Datcu (1999), Mircea Eliade (1995) și T. Herseni (1977) de mituri eroice și inițiatice; Romulus Vulcănescu (1986) de mituri antropogonice teogonice etc. În aceste cazuri, mitul devine clasa Înglobantă, clasă În care sunt incluse narațiunile pe aceeași temă epică (indiferent de genul literar În care sunt plasate) și figurile diverse, toate risipite În texte provenind din contexte folclorice diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1978) vor vorbi despre un mit al sacrificiului; O. Buhociu (1979), M. Coman (1980), I. Datcu (1999), Mircea Eliade (1995) și T. Herseni (1977) de mituri eroice și inițiatice; Romulus Vulcănescu (1986) de mituri antropogonice teogonice etc. În aceste cazuri, mitul devine clasa Înglobantă, clasă În care sunt incluse narațiunile pe aceeași temă epică (indiferent de genul literar În care sunt plasate) și figurile diverse, toate risipite În texte provenind din contexte folclorice diferite, cu funcții și semnificații care, În contextele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plasate) și figurile diverse, toate risipite În texte provenind din contexte folclorice diferite, cu funcții și semnificații care, În contextele de origine sunt frecvent de tip non-mitic (estetice, ludice, morale, ceremoniale etc.). Dintr-o altă perspectivă, cercetătorii vor folosi termenul mit (sau temă mitică) pentru a se referi la o singură ocurență: mitul broaștei (cosmogonice), mitul vidrei (psihopompe), mitul țurcăi, mitul uriașilor (novacilor), mitul blajinilor, mitul Solomonarului, mitul Maicii Domnului etc. Mitul trimite acum la un singur personaj și la un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diferite, cu funcții și semnificații care, În contextele de origine sunt frecvent de tip non-mitic (estetice, ludice, morale, ceremoniale etc.). Dintr-o altă perspectivă, cercetătorii vor folosi termenul mit (sau temă mitică) pentru a se referi la o singură ocurență: mitul broaștei (cosmogonice), mitul vidrei (psihopompe), mitul țurcăi, mitul uriașilor (novacilor), mitul blajinilor, mitul Solomonarului, mitul Maicii Domnului etc. Mitul trimite acum la un singur personaj și la un număr relativ limitat de acțiuni (scheme epice), atribuite prin excelență acestui personaj
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și semnificații care, În contextele de origine sunt frecvent de tip non-mitic (estetice, ludice, morale, ceremoniale etc.). Dintr-o altă perspectivă, cercetătorii vor folosi termenul mit (sau temă mitică) pentru a se referi la o singură ocurență: mitul broaștei (cosmogonice), mitul vidrei (psihopompe), mitul țurcăi, mitul uriașilor (novacilor), mitul blajinilor, mitul Solomonarului, mitul Maicii Domnului etc. Mitul trimite acum la un singur personaj și la un număr relativ limitat de acțiuni (scheme epice), atribuite prin excelență acestui personaj. Mai multe asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În contextele de origine sunt frecvent de tip non-mitic (estetice, ludice, morale, ceremoniale etc.). Dintr-o altă perspectivă, cercetătorii vor folosi termenul mit (sau temă mitică) pentru a se referi la o singură ocurență: mitul broaștei (cosmogonice), mitul vidrei (psihopompe), mitul țurcăi, mitul uriașilor (novacilor), mitul blajinilor, mitul Solomonarului, mitul Maicii Domnului etc. Mitul trimite acum la un singur personaj și la un număr relativ limitat de acțiuni (scheme epice), atribuite prin excelență acestui personaj. Mai multe asemenea ocurențe pot conduce
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]