25,546 matches
-
Hans Mokka, cântăreț de operă, actor, om de litere (sub pseudonimele Peter Anders și Adalbert Rantschek), devenind . Sub semnătură Grețe Gross a publicat, între altele, două texte într-un număr din revista Banater Schrifttum: "Mama lui Lenau în Banat" și povestirea "Barbara Bernath" în care condamnă unele atitudini ale minorității germane din România. Aproape întreaga să opera a fost publicată postum, în 1985; Volumul "Das Schlüsselwort" ("Cuvântul-cheie") cuprinde poezii, traduceri, piese teatrale într-un act, literatura pentru copii, proza și fragmente
Irene Mokka () [Corola-website/Science/312617_a_313946]
-
Advertising, Optimedia, Tempo Advertising, Danone și Omniasig S.A.. Pe genericul de final este trecut 2007 ca an al realizării filmului. Scenariul filmului, de Sergiu Nicolaescu și Adina Mutăr, „respiră [...] parfumul de plagiat”, prin faptul că preia identic elemente esențiale din povestirile "Ruletistul" de Mircea Cartarescu și "Zaraza", de Andrei Ruse. Filmul "Supraviețuitorul" a avut premiera la 11 aprilie 2008 la șase cinematografe. El a fost vizionat de 26.575 de spectatori și s-a clasat astfel pe primul loc în clasamentul
Supraviețuitorul (film din 2008) () [Corola-website/Science/312750_a_314079]
-
Cebotari, G. Enescu, Eugen Doga ș.a.) și ale celei universale (Dostoievski, K.-M. Ciurlionis, Lilli Promet, K. Paustovski, A. Camus, Ivo Andric, G. G. Marquez, alți zeci de scriitori-laureați ai Premiului Nobel). A tipărește în ziare și reviste din Chișinău povestiri și nuvele. Editorial, a debutat cu studiul Nume proprii din alte limbi în context moldovenesc (1988), urmat de alte lucrări ce au ca obiect de preocuparea corectitudinea limbii române: Să citim, să scriem cu litere latine (1989), Grafia latină pentru
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
și pref. de Vl. Pohilă. -Chișinău: Lit. Artistică, 1986. - 251 p. Grafica de carte moldovenească = Kniznaâ grafika Moldavii / alcăt. R. Akulova, trad. din rusă de Vl. Pohilă. - Chișinău: Lit. Artistică, 1986. - 180 p.; il. Milev, Iordan. Domnul Tine-mi Umbrela: povestiri despre Ghidușel: [roman pentru copii și adolescenți] / trad. din bulgară de Vl. Pohilă. - Chișinău: Lit. Artistică, 1987. - 252 p., il. Prokofiev, Serghei. Autobiografie / Serghei Prokofiev; trad. din rusă și comentarii de Vl. Pohilă. - Chișinău: Lit. Artistică, 1981. - 182 p. Sultanov
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
unei deportate în Siberia]. - Chișinău: [S.n.], 2006. - P. 9-14. Pohilă, Vlad. Pe bulevardul fără oameni; Doctor Fabius; Nu, el nu vroia să moară: [nuvele] / Vlad Pohilă // Basarabia. - 1997. - Nr. 9-10. - P. 86-95. Pohilă, Vlad. Așot, ce-ai făcut tu, Așot?: [povestire] / Vlad Pohilă // Viața Basarabiei. - 2002. - Nr. 3. - P. 213-220. Pohilă, Vlad. Un cumnat, doi cumnați: [povestire] / Vlad Pohilă // Viața Basarabiei. - 2003. - Nr 1. - P. 183-200. Koprowski, Jan. O istorie a literaturii polone: [poem] / Jan Koprowski; trad. din polonă și comentarii
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
Fabius; Nu, el nu vroia să moară: [nuvele] / Vlad Pohilă // Basarabia. - 1997. - Nr. 9-10. - P. 86-95. Pohilă, Vlad. Așot, ce-ai făcut tu, Așot?: [povestire] / Vlad Pohilă // Viața Basarabiei. - 2002. - Nr. 3. - P. 213-220. Pohilă, Vlad. Un cumnat, doi cumnați: [povestire] / Vlad Pohilă // Viața Basarabiei. - 2003. - Nr 1. - P. 183-200. Koprowski, Jan. O istorie a literaturii polone: [poem] / Jan Koprowski; trad. din polonă și comentarii de Vlad Pohilă // Mesagerul. - 1997. - 24 oct. - P. 6. Promet, Lilli. De ce iubim noi România: [eseu
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
Kaye Styles, unul dintre interpreții ce a colaborat la coloana sonoră a serialului "Prison Break". Impresarul Celiei dorește să promoveze una dintre compozițiile cu Styles, înregistrare ce va fi lansată în peste șaizeci de țări. Solista a confirmat în emisiunea "Povestiri de noapte", de pe Acasă TV, faptul că va prezenta în curând noul său proiect, interpretând totodată și cântecul „My Story”. A colaborat cu Chris Thrace la piesă "Lalida", lansată pe data de 15 iulie 2011. și cu Shaggy la cântecul
Celia () [Corola-website/Science/312024_a_313353]
-
declarat că unele dintre jurnalele sale intime nu vor fi publicate decât la 30 de ani de la moartea sa. Întrebat de ce le-a sigilat, el a răspuns "„Păi, s-ar putea să conțină unele lucruri jenante.”" Clarke a avut puține povestiri publicate în fanzine între 1937 și 1945, prima sa vânzare profesionistă apărând în "Astounding Science Fiction" în 1946: "Loophole" a fost publicată în aprilie, în timp ce "Rescue Party" - prima povestire vândută - a fost publicată în mai. În paralel cu activitatea de
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
ar putea să conțină unele lucruri jenante.”" Clarke a avut puține povestiri publicate în fanzine între 1937 și 1945, prima sa vânzare profesionistă apărând în "Astounding Science Fiction" în 1946: "Loophole" a fost publicată în aprilie, în timp ce "Rescue Party" - prima povestire vândută - a fost publicată în mai. În paralel cu activitatea de scriitor, Clarke a lucrat pentru scurt timp ca editor asistent la "Science Abstracts" (1949), înainte de a se dedica în întregime scrisului începând cu anul 1951. Clarke a contribuit și
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
La moartea lui Lewis, Clarke i-a adus un omagiu deosebit, declarând că trilogia Ransom este una dintre puținele opere de science fiction care poate fi considerată literatură. În 1948 a scris "Sentinela" pentru un concurs lansat de BBC. Deși povestirea a fost respinsă, a schimbat cursul carierei lui Clarke. Nu numai că ea a stat la baza "", dar a introdus și o abordare comică în opera lui Clarke. Multe dintre operele ulterioare ale lui Clarke au prezentat o omenire avansată
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
episod, a cărui ultimă parte se referea la Steaua de la Betleem, a afirmat că teoria sa preferată era cea conform căreia ar fi fost vorba despre un pulsar. Ținând cont că pulsarii au fost descoperiți în intervalul scurs de la scrierea povestirii "Steaua" (1955) până la realizarea emisiunii "Mysterious World" (1980) și luând în considerare descoperirea recentă a pulsarului PSR B1913+16, a spus: "Ce romantic ar fi ca, chiar și acum, să auzim vocea muribundă a unei stele care a constituit stindardul
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
care știința va ajuta omenirea să exploreze sistemul solar și oceanele lumii. Imaginile pe care le evocă despre viitor prezintă deseori un cadru utopic cu o tehnologie, o ecologie și o societate avansate care au la bază idealurile autorului. Primele povestiri publicate de el conțin deseori extrapolări ale inovațiilor sau descoperirilor științifice de excepție care stau la baza propriei societăți decadente. O temă recurentă în opera lui Clarke o reprezintă ideea că evoluția unei specii inteligente îi va face pe membrii
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
2001", în regia lui Stanley Kubrick. Kubrick și Clarke se întâlniseră în New York City în 1964 pentru a discuta despre posibilitatea colaborării la un proiect în industria filmului. Pe măsură ce ideea a prins contur, ei s-au decis să plece de la povestirea lui Clarke "Sentinela", scrisă în 1948 pentru un concurs al celor de la BBC. Inițial, Clarke a fost desemnat să scrie scenariul filmului, dar în timpul uneia dintre ședințele lor, Kubrick a sugerat ca, înaintea începerii scenariului propriu-zis, să-și dea frâu
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
stea la baza filmului. Astfel, spre sfârșit, romanul și scenariul au ajuns să fie scrise în paralel, ambele primind feedback. „Așa că am trăit adesea experiența neobișnuită de a revizui manuscrisul după ce vedeam filmările zilnice bazate pe o versiune anterioară a povestirii - un mod stimulativ, deși mai degrabă costisitor, de a scrie un roman." Romanul a fost publicat la câteva luni după lansarea filmului. Datorită programului impus de producerea filmului, lui Kubrick și lui Clarke le-a fost destul de dificil să colaboreze
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
care le prefațează. Altă culegere de eseuri, toate antologate anterior, este și "By Space Possessed" (1993). Textele tehnice ale lui Clarke, împreună cu câteva eseuri și un material autobiografic, sunt colectate în "Ascent to Orbit: A Scientific Autobiography" (1984). Aproape toate povestirile scurte pot fi găsite în cartea "The Collected Stories of Arthur C. Clarke" (2001). Altă culegere de eseuri din tinerețe a fost publicată în "The View from Serendip" (1977), care conține și un text de ficțiune "When the Twerms Came
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
în cartea "The Collected Stories of Arthur C. Clarke" (2001). Altă culegere de eseuri din tinerețe a fost publicată în "The View from Serendip" (1977), care conține și un text de ficțiune "When the Twerms Came". Clarke a mai scris povestiri folosind și pseudonimele E. G. O'Brien și Charles Willis. Clarke a contribuit la popularitatea ideii că sateliții geostaționari ar putea constitui excelente relee de telecomunicații. Prima dată a descris acest lucru într-o scrisoare către editorul revistei "Wireless World" din februarie
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
și "Oscarul spațiului". Fratele său a participat la ceremonia de decernare și a oferit un premiu ales special de Arthur (nu de membrii juriului, care au ales alte premii) Societății Interplanetare Britanice. Clarke a scris o serie de romane și povestiri SF, precum și lucrări de popularizare a științei, multe dintre operele sale fiind recompensate cu premii. În afara lor, el a realizat și două autobiografii: "Ascent to Orbit", care este o autobiografie științifică și "Astounding Days", care este una de science fiction
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
care liniile ce desenează hărți atât de diferite, se intersectează, nu sunt prea numeroase. Iată totuși câteva puncte de vedere ale unora dintre cei mai autorizați comentatori români ai fenomenului. În proză, postmodernismul presupune textualism, un mod de a organiza povestirea sau romanul; trecerea de la proza auctorială la proza autoreflexivă; predilecția pentru fragment și o nouă relație cu cititorul, afirmă Eugen Simion. Poezia postmodernă - consideră Nicolae Manolescu - își împrumută criteriul poeticului din aceea modernă, cu deosebire că se arată mult mai
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
fura din poamele vecinilor, deși nu ducea lipsă de ele acasă, și îi plăcea să înoate unde era apa mai primejdioasă. Dispărea, fără veste, asemeni lui Eminescu, zile întregi de acasă pe la rude sau petrecea nopți întregi la foc, ascultând povestiri, cu băieții ieșiți cu vitele la pășune. Cu toate acestea, tatăl său era incapabil să-l pedepsească, deoarece îl iubea mult, fiind singurul său urmaș în linie bărbătească. În schimb, mama sa, nu avea "slăbiciune" pentru el și-l ținea
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
asupra maghiarilor" a fost publicat în "Convorbiri literare" în numărul din 15 iulie 1871. La îndemnul lui Eminescu, deși Slavici credea mai mult în vocația sa de observator al vieții sociale și politice, începe să aștearnă pe hârtie amintirile și povestirile sale în graiul locurilor natale, astfel debutează în anul 1871, în "Convorbiri literare", cu comedia "Fata de birău". Eminescu îi copia și corecta manuscrisele trimițându-le, apoi, la "Convorbiri literare". Tot Eminescu l-ar fi îndemnat să scrie și prima
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
din București, gazetă înființată pentru a asigura continuitatea publicisticii militante a tribuniștilor. În anul 1894 înființează, împreună cu Caragiale și Coșbuc, revista "Vatra", unde publică romanul "Mara" cu care încheie perioada inspirației din realitățile transilvănene. În "Vatra" mai publică schițe și povestiri inspirate din viața nouă începută o dată cu stabilirea la București, precum, "Ceas rău", "Hanul ciorilor", "Mitocanul", "Gogu și Gogușor" . Revista "Vatra" reprezintă începutul semănătorismului și poporanismului în literatura noastră, dar simpatiile socialiste ale revistei nu au fost pe placul "Junimii", astfel
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Tatăl cel prudent si echitabil" (martie 1712). Urmează apoi romanul burlesc, dar și psihologic în cinci volume și în stil "prețios" " Aventurile lui *** sau Efectele surprinzătoare ale simpatiei " ( 1713 - 1714) , apoi romanul "Trăsura împotmolită" în 1714 și în acelaș an povestirea alegorică "Le Bilboquet" - considerată un exemplu al esteticii rococo. Sub impresia prieteniei cu La Motte și cu Fontenelle participă la reluarea polemicilor inițiate mai dinainte de către Charles Perrault între "modern" si "vechi" ,Marivaux situându-se de partea amicilor săi , partizani
Pierre de Marivaux () [Corola-website/Science/311521_a_312850]
-
a făcut mai mult prin străduința sa. Și-a tipărit primul volum de povești și snoave intitulat „La șezătoare” în editura „Minerva” în anul 1907, având în fruntea volumului o prefață semnată Nicolae Iorga. Au urmat apoi volumele: „Movila Roșie”(povestiri, schițe, amintiri); „La gura sobei” (povești și snoave), „Povești de pretutindeni” (traduceri din folclorul lumii); „Basme și legende streine”(traduceri din folclorul lumii); „Domnița Ilina” (povești); „O noapte de mai” - traducere din N.Gogol; Alte volume în bibliotecile de popularizare
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
Basme și legende streine”(traduceri din folclorul lumii); „Domnița Ilina” (povești); „O noapte de mai” - traducere din N.Gogol; Alte volume în bibliotecile de popularizare ca: Povești, snoave, Aliman Voinicul (poveste), Povești franceze (traduceri), Povești corsicane (traduceri), Bătălia de la Mărășești (povestire eroic-națională). În 1926 scoate revista „Răzeșul”, unică în felul ei, care după un an de existență a trebuit să-și înceteze apariția, cauzând mari pierderi materiale directorului ei. Acum scoate o revistă de specialitate istorică intitulată „Documente Răzășești”. Marea și
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
Culturală Libra, 2006. (Această carte, de 546 p., cuprinde studii consacrate vieții și operei lui I.L.Caragiale, multe întemeiate pe documente de arhivă reproduse în "Addenda", pe corespondența primită de clasicul literaturii române, texte critice privind dramaturgia, "Momentele", nuvelele și povestirile scriitorului ori traducerile din litereatura americană realizate de el. Acestui volum i- s-au consacrat cronici literare în revistele „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia”,”Axioma” (vezi „Referințe critice”) - Meridiane București, Fundația Culturală Libra, 2007. Studii de literatură universală și comparată
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]