21,616 matches
-
acestuia tot de către Nicolae Gavrilean. La 1 octombrie 2000 s-au finalizat lucrările de construcție a clopotniței, a unei case de oaspeți cu două nivele având o capacitate de 50 de locuri, precum și de amenajare a altor două lăcașe de rugăciune din apropiere: Peștera „Sfânta Cruce“ și Peștera „Sfântul Antonie cel Mare“, aceasta din urmă fiind pictată în tempera și resfințită de către Arhiepiscopul Pimen la 20 iulie 2003. Stareți Locația oferă acces vizual spre Călimani, Rarău, Rodnei, Ceahlău și cei ai
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
se află astăzi sanctuarul musulman Haram ash Sharif). El este un vestigiu al zidului antic care înconjura curtea Templului iudeu din Ierusalim, și ,după distrugerea acestuia, este considerat principalul loc sacru al iudaismului. Vreme de secole este un loc de rugăciune și principalul loc de pelerinaj pentru evrei, cea mai veche menționare despre atașamentul evreilor față de zid datând din secolul al IV-lea. În secolul al XIV-lea, sub stăpânirea musulmană, s-a amenajat în preajma lui un loc de rugăciune pentru
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
de rugăciune și principalul loc de pelerinaj pentru evrei, cea mai veche menționare despre atașamentul evreilor față de zid datând din secolul al IV-lea. În secolul al XIV-lea, sub stăpânirea musulmană, s-a amenajat în preajma lui un loc de rugăciune pentru evrei, folosit până în zilele noastre. Vreme de sute de ani acesta era o uliță îngustă, având lățimea de circa 3,6 metri și o lungime de 28 metri, aparținând „Cartierului marocan” existent aici din secolul al XII-lea. Începând
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
folosit pentru revendicările evreiești asupra Muntelui Templului și a sanctuarului islamic construit pe el. În prima jumătate a secolului al XX-lea, mai ales după intensificarea emigrației evreiești spre Palestina, accesul la zid și mai ales condițiile de desfășurare a rugăciunilor evreilor au fost supuse la numeroase restricții din partea autorităților de cult musulmane, proprietare ale locului. Chestiunea Zidului a fost ridicată tot mai des de către liderii mișcării naționaliste arabe palestiniene, mai ales de către Muftiul Ierusalimului, Hadj Amin al Husseini, drept motiv
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
1967 Orașul Vechi a fost ocupat de armata israeliană și a intrat în controlul Israelului. Imediat după ocuparea locului, autoritățile militare israeliene au dispus dărâmarea cartierului marocan aflat în preajma Zidului, creând în fața lui o mare esplanadă, care permite adunarea pentru rugăciune a unor mari mase de credincioși evrei. Zidului de apus i se atribuie de către evrei, o mare însemnătate religioasă, națională și istorică, având și valoarea unui memorial național. Loc de rugăciune cotidian, Zidul de apus reunește mari mase de credincioși
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
în fața lui o mare esplanadă, care permite adunarea pentru rugăciune a unor mari mase de credincioși evrei. Zidului de apus i se atribuie de către evrei, o mare însemnătate religioasă, națională și istorică, având și valoarea unui memorial național. Loc de rugăciune cotidian, Zidul de apus reunește mari mase de credincioși cu ocazia sărbătorilor cultului mozaic, de asemenea este pentru mulți un loc de celebrare a ceremoniilor de Bar Mitzva. El este și un loc de reculegere pentru înalții oaspeți care vizitează
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
cunoscută o porțiune vizibilă de 57 de metri din Zidul antic de vest în sensul larg, situată în flancul de apus al Muntelui Templului. Această porțiune este mărginită actualmente de esplanada Zidului care este în mare parte, un loc de rugăciune și reculegere. Totuși, cea mai mare parte din Zidul de apus (lungă de 488 metri) este îngropată și se întinde în spatele structurilor rezidențiale construite de-a lungul său.În afara „Zidului plângerii”, alte sectoare vizibile ale zidului vestic includ partea lui
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
fost permis oficial să se reașeze în Ierusalim. Câțiva autori evrei din secolele al X-lea și al XI-lea (Aaron ben Meir, Samuel ben Paltiel, Solomon ben Iuda și alții) au menționat venirea evreilor la Zidul de apus pentru rugăciune. Cronica lui Ahimaatz, scrisă în 1050 e.c, descrie distinctiv Zidul de Apus ca un loc de rugăciune pentru evrei. La scurtă vreme după perioada cruciadelor, o sinagogă a fost construită pe pe acel lor. Pelerinul evreu Isaac Helo (1334
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
XI-lea (Aaron ben Meir, Samuel ben Paltiel, Solomon ben Iuda și alții) au menționat venirea evreilor la Zidul de apus pentru rugăciune. Cronica lui Ahimaatz, scrisă în 1050 e.c, descrie distinctiv Zidul de Apus ca un loc de rugăciune pentru evrei. La scurtă vreme după perioada cruciadelor, o sinagogă a fost construită pe pe acel lor. Pelerinul evreu Isaac Helo (1334), scrie despre un rege arab care a cucerit Palestina de la creștini. (Posibil se referă la capturarea Ierusalimului de
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
XVI-lea, Soliman Magnificul le-a acordat evreilor dreptul de a se ruga la Zidul de Vest și l-a pus pe arhitectul curții, Mimar Sinan să construiască un oratoriu pentru ei acolo. În 1625 sunt menționate pentru prima dată rugăciunile organizate la Zid de către un învățat al cărui nume nu a fost păstrat. Rabinul Ghedalia din Semitizi, care a mers în Ierusalim în anul 1699, scrie că suluri din Lege erau fost aduse la Zid cu ocazia unor dezastre sau
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
vechime”. Rabinul Iosef Schwarz a scris la mijlocul secolului al XIX-lea următoarele: "„Zidul este vizitat de toți frații noștri de fiecare sărbătoare sau festival iar piața largă este uneori atât de dens umplută, încât nu toți pot să-și desfășoare rugăciunea în același timp. Este de asemenea vizitat, deși nu la fel de numeros, în fiecare după-amiază de vineri, iar de unii aproape în fiecare zi. Nici unul nu este agresat de mahomedani, având un foarte vechi firman din partea Sultanului de la Costantinopol care spune
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
din partea Sultanului de la Costantinopol care spune să nu ne fie interzisă apropierea de zid, în schimb Poarta obține pentru acest privilegiu o taxă specială, care este oricum insignifiantă”" De-a lungul timpului, numărul mare de oameni strânși la adunările de rugăciune a dus la apariția de tensiuni între evreii care doreau un acces mai ușor și mai mult spațiu și rezidenții care se plângeau de zgomotul produs. Acestea au dat naștere la încercările evreiești de a obține dreptul de proprietate asupra
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
fost emise câteva firmane în care se fac referiri la : În decembrie 1917, forțele britanice conduse de Edmund Allenby au capturat Ierusalimul de la turci. Allenby a promis „că fiecare clădire sfântă, monument, altar, loc tradițional, moștenire sau loc obișnuit de rugăciune indiferent sub ce formă a celor trei religii vor fi menținute și protejare în conformitate cu obiceiurile și credințele existente”. În 1919, liderul sionist Chaim Weizmann, nerăbdător de a permite evreilor să viziteze locul lor sfânt, s-a apropiat de guvernatorul militar
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
construcția de noi clădiri chiar lângă Zidul de apus. Britanicii au acordat arabilor permisiunea de a transforma o clădire învecinată cu Zidul într-o Moschee și de a-i adăuga minarete. Un muezin a fost însărcinat să scandeze apelul la rugăciunea islamică direct lângă Zid. Aceste acțiuni ale musulmanilor au fost văzute ca acțiuni de provocare de către evreii care se rugau la Zid. Ei, deranjați în timpul rugăciunilor, de zgomotul lucrărilor de construcție și de strigătele muezinului, au protestat la rândul lor
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
de a-i adăuga minarete. Un muezin a fost însărcinat să scandeze apelul la rugăciunea islamică direct lângă Zid. Aceste acțiuni ale musulmanilor au fost văzute ca acțiuni de provocare de către evreii care se rugau la Zid. Ei, deranjați în timpul rugăciunilor, de zgomotul lucrărilor de construcție și de strigătele muezinului, au protestat la rândul lor, iar tensiunile locale dintre cele două comunități s-au amplificat. Înaltul Consiliu Islamic a furnizat autorităților documente din perioada otomană ca suport al plângerilor musulmane. În
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
Zid pentru a agăța lămpi”. În vara lui 1929, Muftiul a ordonat efectuarea unei deschideri la capătul sudic al aleii de deasupra zidului. Astfel fostul drum fără ieșire a devenit drumul principal care duce de la Muntele Templului către zona de rugăciune de la Zid. Catâri au început a fi mânați prin aleea îngustă, lăsând de cele mai multe ori excremente pe drum. Aceasta, împreună cu alte proiecte de construcție din vecinătate, precum și limitarea accesului la Zid, au dus la proteste ale evreilor către britanici, care
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
din Tisha B'Av au ridicat steaguri sioniste și au cântat imnul mișcării sioniste la Zid. Următoarea zi, pe 16 august, o adunare organizată de 2000 de arabi musulmani au coborât la Zidul Plângerii, spărgând sinagoga și arzând cărțile de rugăciune. Revolta sa extins în zona comercială evreiască din oraș și a fost urmată după câteva zile de masacrul de la Hebron unde au fost omorâți 67 de evrei în 23 și 24 august 1929. În întreaga Palestină tulburările arabe au dus
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
să nu fie britanici. Evreii au solicitat ca Comisia să ia următoarele măsuri: Comisia a concluzionat că Zidul, și zona adiacentă precum și Cartierul Marocan, sunt deținute de către Wakful musulmani. Totuși, evreii au dreptul la acces liber către Zidul Plângerii pentru rugăciune și devoțiune religioasă oricând”, sub rezerva unor prevedere care limitează obiectele ce pot fi aduse la perete și a interzicerea suflării din shofar. Musulmanilor le era interzis să perturbeze rugăciunile și serviciul religios al evreilor prin orice mijloace. Yitzchak Orenstein
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
evreii au dreptul la acces liber către Zidul Plângerii pentru rugăciune și devoțiune religioasă oricând”, sub rezerva unor prevedere care limitează obiectele ce pot fi aduse la perete și a interzicerea suflării din shofar. Musulmanilor le era interzis să perturbeze rugăciunile și serviciul religios al evreilor prin orice mijloace. Yitzchak Orenstein, care a deținut funcția de rabin al Zidului de Apus scria în Aprilie 1930 că „Învățătorul nostru, Rabinul Yosef Haim Sonnenfeld a venit să se roage în această dimineață la
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
Zona îngustă care era pavată și putea primi maxim 12.000 de oameni pe zi a fost transformată într-o imensă piață care putea aduna 400.000 de oameni. Piața se întindea de la zid la Cartierul Evreiesc. Secțiunea Zidului dedicată rugăciunilor a fost extinsă spre sud pentru a dubla lungimea sa inițială de la 30 la 60 de metri, în timp ce spațiul de 4 metri din fața zidului a fost crescută la 40 de metri. Astfel, cei 40 metri de dinainte au devenit o
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
de metri, în timp ce spațiul de 4 metri din fața zidului a fost crescută la 40 de metri. Astfel, cei 40 metri de dinainte au devenit o Piață măsurând 20.000 de metri pătrați. Noua esplanadă creată în 1967 este folosită pentru rugăciune și adunări publice, inclusiv festivități de Bar mitzvah și ceremonii de depunere a jurământului pentru noii soldați israelieni. Zeci de mii de evrei vin la Zid cu ocazia sărbătorilor evreiești și în special cu ocazia postului de Tisha B'Av
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
ultimele 30 de zile ar trebui să recite: „Templul nostru sfânt, care a fost gloria noastră, în care strămoșii noștri te lăudau, a fost ars și toate plăcerile noastre au fost distruse.” Există o foarte cunoscută practică de a lăsa rugăciuni scrise în crăpăturile Zidului. Oamenii scriu mesaje cu dorințe, după care le pun în crăpăturile zidului sperând că se vor realiza. Cea mai veche menționare a acestei practici este în "Sefer Tamei Ha-minhagim U’mekorei Ha-dinim" care vorbea de Rabinul
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
din jurul Muntelui Templului a început să fie o groapă de gunoi pentru creștini. Totuși, acțiunile multor lideri creștini moderni, inclusiv Papa Ioan Paul al II-lea și Papa Benedict al XVI-lea, care au vizitat Zidul și chiar au lăsat rugăciuni în crăpăturile Zidului simbolizează pentru mulți creștini restaurarea respectului și chiar venerarea acestor locuri religioase antice. Unii dintre creștinii sioniști, din rândurile evangheliștilor neoprotestanți, merg chiar mai departe, cerând ca al treilea templu să fie reconstruit ca parte a strădaniilor
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
al religiei iudaice și al poporului evreu și locul sfânt al treilea ca însemnătate al Islamului sunit. Credincioșii evrei se închină de trei ori pe zi în direcția lui și se roagă pentru reclădirea Templului din Ierusalim din vechime, în cadrul rugăciunii Amidá, care este rostită în slujba de dimineață - Shaharit, cea de prânz - Minha, și cea de seară - Arvit: . și După tradiții religioase diverse, Muntele Templului este locul din care ar fi fost creată lumea (Even Hashtiyá), în care a avut
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
executată de mameluci pe Muntele Templului a fost, la urma urmei, elevarea sectorului de la vestul esplanadei, până la înălțimea acesteia, și deschiderea de porti care au permis pentru prima dată credincioșilor să aibă un acces comod spre Munte în ceasurile de rugăciune. Aceste porți - Poarta vânzătorilor de bumbac, Poarta de Lanț, Poarta de fier și altele, sunt folosite până în zilele noastre la intrarea pe Munte, În anul 1517 Ierusalimul si Muntele Templului au intrat, fără prea mult zgomot, în stăpânirea sultanului turc
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]