21,846 matches
-
în comerțul mic și mijlociu legea însemna, de fapt, o ratare a unor bune oportunități de afaceri. Mai mult decât atât, cei mai afectați s-au dovedit a fi țăranii din împrejurimile orașului Bacău. Chiar dacă orașul punea la dispoziția acestora târgul săptămânal din zilele de joi, majoritatea sătenilor obișnuiau să efectueze cumpărăturile pentru nevoile casnice sau agricole numai în zilele de duminică, târgul de joi fiind întrebuințat exclusiv pentru vânzarea sau cumpărarea vitelor. Implicațiile socio-economice ale legii repaosului duminical atingeau sfere
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai afectați s-au dovedit a fi țăranii din împrejurimile orașului Bacău. Chiar dacă orașul punea la dispoziția acestora târgul săptămânal din zilele de joi, majoritatea sătenilor obișnuiau să efectueze cumpărăturile pentru nevoile casnice sau agricole numai în zilele de duminică, târgul de joi fiind întrebuințat exclusiv pentru vânzarea sau cumpărarea vitelor. Implicațiile socio-economice ale legii repaosului duminical atingeau sfere de interes atât de diferite și de complexe, încât propunerile de modificare a prevederilor acesteia au venit chiar de la reprezentanții organismelor îndrituite
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
propus un set de măsuri, între care cele mai importante vizau clarificarea regimului proprietății și verificarea modului în care au fost acordate loturile de pământ - atât cele din țarină cât și cele din intravilan - în intervalul 1823-1840. Astfel, reprezentanții obștilor târgului urmau să alcătuiască patru Condici: „Condica pentru regularisirea locurilor din târg, cea pentru regularisirea locurilor de hrană din țarină, cea pentru veniturile din taxele pentru cutia târgului și cea privind cheltuielile de la cutia târgului”. În privința modului în care loturile din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
clarificarea regimului proprietății și verificarea modului în care au fost acordate loturile de pământ - atât cele din țarină cât și cele din intravilan - în intervalul 1823-1840. Astfel, reprezentanții obștilor târgului urmau să alcătuiască patru Condici: „Condica pentru regularisirea locurilor din târg, cea pentru regularisirea locurilor de hrană din țarină, cea pentru veniturile din taxele pentru cutia târgului și cea privind cheltuielile de la cutia târgului”. În privința modului în care loturile din țarină urmau să fie acordate s-au stabilit următoarele: „1. Tot
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din țarină cât și cele din intravilan - în intervalul 1823-1840. Astfel, reprezentanții obștilor târgului urmau să alcătuiască patru Condici: „Condica pentru regularisirea locurilor din târg, cea pentru regularisirea locurilor de hrană din țarină, cea pentru veniturile din taxele pentru cutia târgului și cea privind cheltuielile de la cutia târgului”. În privința modului în care loturile din țarină urmau să fie acordate s-au stabilit următoarele: „1. Tot târgovețul - român sau ungur - va avea dreptul de folosință la o parte din țarnă, dacă va
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în intervalul 1823-1840. Astfel, reprezentanții obștilor târgului urmau să alcătuiască patru Condici: „Condica pentru regularisirea locurilor din târg, cea pentru regularisirea locurilor de hrană din țarină, cea pentru veniturile din taxele pentru cutia târgului și cea privind cheltuielile de la cutia târgului”. În privința modului în care loturile din țarină urmau să fie acordate s-au stabilit următoarele: „1. Tot târgovețul - român sau ungur - va avea dreptul de folosință la o parte din țarnă, dacă va fi proprietar de casă în oraș de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
special după anul 1933, Camera Agricolă Bacău (înființată în anul 1925) „a acordat agricultorilor mici o subvenție de 10% din prețul de cost, pentru a-i încuraja să introducă plugul de fier”. Valorificarea producției era realizată prin vânzarea produselor în târgurile și oboarele de cereale, organizate anual sau săptămânal în centrele cele mai importante: Bacău, Parincea, Târgu Ocna, Răcăciuni ș.a. Cazurile în care micii agricultori își comercializau marfa pe loc erau destul de rare, aceștia preferând să meargă în locurile special amenajate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de comercializare prin înlăturarea oricărui intermediar. În orașul Bacău, cea mai „fierbinte” zona a comerțului cu produse agricole și animale era oborul de cereale - situată între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. În această locație erau organizate atât târgurile săptămânale (tradiționalul târg din fiecare zi de joi) cât și bâlciurile anuale (iarmaroacele) - din anul 1863 și până în 1933 în oraș au fost organizate dou) iarmaroace (29 iuniecare dura 10 zileși 29 augustcare dura 15 zile); începând cu anul 1933
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înlăturarea oricărui intermediar. În orașul Bacău, cea mai „fierbinte” zona a comerțului cu produse agricole și animale era oborul de cereale - situată între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. În această locație erau organizate atât târgurile săptămânale (tradiționalul târg din fiecare zi de joi) cât și bâlciurile anuale (iarmaroacele) - din anul 1863 și până în 1933 în oraș au fost organizate dou) iarmaroace (29 iuniecare dura 10 zileși 29 augustcare dura 15 zile); începând cu anul 1933, tot aici, s-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lei din comerțul cu cherestea (în condițiile în care bugetul comunei pe anul financiar 1897-1898 a fost de 552.441 lei). Având în vedere faptul că Primăria percepea pe aceste tranzacții o taxă de 1 leu la 100 de lei, târgurile și bâlciurile deveneau o importantă sursă de venit și pentru bugetul local. Nu de puține ori, datorită creșterii taxelor comunale, țăranii - în special cei din satele aflate în partea stângă a Bistriței - au fost nevoiți să găsească noi locuri de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ședințe de lucru a Primăriei Bacău, consilierul comunal Constantin Paloșanu atrăgea atenția asupra faptului că, „(...) a constatat cu mult regret cum piața de cereale din orașul Bacău este cu totul suprimată și mutată în comuna Letea, (...), unde deja există un târg îndestulat cu magazii și toate cele necesare agricultorilor”. Având în vedere faptul că aproximativ un sfert din veniturile comunale provenea din taxele pentru comerțul cu cereale și vite, dar și din taxa pe jugărit, propunerea de micșorare a acestor taxe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
foarte clar acest tip de comerț: „(...) câte 40-50 de inși, misiți și copii nevârstnici, pe la ora unu noaptea, se înșiră pe drumuri unu câte unu, afară de barieră, și ajung până în marginile satelor vecine, (...) încât spoliază bieții oameni care vin la târg cu tot felul de mărfuri, într-un mod foarte neomenos, atât cu prețurile, cât și cu măsurătoarea mărfurilor. În special cu cerealele s-a luat un avânt foarte mare, căci ovreii s-au instalat și cu locuința și cu hambarele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a Comitetului Agrar a fost îndelung contestată de membrii „Obștei Țarina Bacăului” (formată din aproximativ 800 capi de familie). O opoziție virulentă la adresa celor care „au călcat în picioare drepturile sfinte ale obștenilor și s-au arătat nerecunoscători față de ctitorii târgului Bacău, marii filantropi Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturdza”, a fost afirmată și prin intermediul articolelor ziarului local „Bacăul”. Dintre cei care au militat activ pentru apărarea drepturilor membrilor Obștei amintim aici pe căpitanul Ercol Rosetti (președintele Obștei) și Mihail
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
preocupărilor și condițiilor - dar și din perspectiva formelor de solidaritate comunitară, a momentelor de expunere colectivă a unui anumit tip de identitate locală. În general, luând forma unor obiceiuri de sociabilitate de tip rural, acestea au fost găzduite în cadrul tradiționalelor târguri și iarmaroace. Totuși, în absența unei tradiții urbane solide, în lipsa propriilor „idoli”, identitățile citadine s-au construit, mai curând, în jurul valorilor naționale, prin celebrarea și rememorarea succeselor înregistrate, cu precădere, de istoria recentă. În mod evident, acest festivism citadin cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a datat evenimentul „la trecutul an 1848”. Fondatorul, clucerul Alecu Vilner, a reușit, prin intermediul propriilor fonduri, să organizeze o trupă de actori amatori, „cu care se sili a răspândi în public gustul teatrului românesc”. În anul 1852, mandatat de obștea târgului, acesta a încercat să scoată instituția din sfera privată și să o ridice la rangul de Teatru Național. Având în vedere „mărginitele mijloace”, pe rând, Eforia Bacău și Ministerul de Interne (Departamentul Trebilor Dinlăuntru) și-au exprimat incapacitatea de a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai 1904, atunci când antreprenorul teatrului „Royal Randvoll”, Ștefan Scherer, a solicitat primăriei autorizarea spectacolelor sale chino-matografice (14-17 mai 1904). Totuși, este foarte posibil ca, în cadrul activităților antreprenoriale desfășurate în sala Ateneului comunal, sau chiar cu ocazia manifestărilor prilejuite de organizarea târgurilor și iarmaroacelor periodice, acest eveniment să se fi produs înainte de anul 1904. Spre deosebire de perioada anterioară primei conflagrații mondiale, când în oraș nu a funcționat niciun cinematograf permanent, Bacăul anilor ’20 a avut trei astfel de așezăminte - cinematografele „Clasic”, „Lux” și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nevoită să renunțe la următoarele piese de mobilier: „dou) oglinzi bronzate, un bufet cu oglindă, o oglindă mare, patru canapele, dou)zeci de mese și patruzeci de scaune”. În mod evident, în zilele de sărbătoare sau în timpul obișnuitelor zile de târg, viața orașului căpăta un „supliment” de dinamism, prin afluxul populației din mediul rural. Așa cum am mai precizat, în aceste zile, punctul central al orașului devenea Oborul de cereale - situat între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. Aici se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de dinamism, prin afluxul populației din mediul rural. Așa cum am mai precizat, în aceste zile, punctul central al orașului devenea Oborul de cereale - situat între strada Ocolul Vitelor și malul drept al Bistriței. Aici se desfășurau bâlciurile anuale (iarmarocul), tradiționalul târg din fiecare zi de joi, dar și iarmarocul din „joia verde”, organizat de populația de confesiune catolică, la 60 de zile după Paști. După cum ne indică o cerere a participanților la aceste târguri, în oboarele și halele orașului se întâlneau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Aici se desfășurau bâlciurile anuale (iarmarocul), tradiționalul târg din fiecare zi de joi, dar și iarmarocul din „joia verde”, organizat de populația de confesiune catolică, la 60 de zile după Paști. După cum ne indică o cerere a participanților la aceste târguri, în oboarele și halele orașului se întâlneau periodic, sosiți din toate colțurile țării, „voyajori cu panorame, leagăne, scrânciobe cu căișori, corturi cu discuri și alte spectacole”. Deosebit de atractive erau și spectacolele pirotehnice, dioramele și „jocul american” (tir). Pentru ași putea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
funcționare din partea primăriei. Pe lângă aceasta, „proprietarul trebuia să prezinte polițaiului actele de bună conduită, iar oamenii din serviciul său trebuiau să aibă manuale de muncă”. Evident, fiecare loc ocupat în timpul acestor manifestări, aducea la bugetul comunal „cuvenita taxă”. Zilele de târg ofereau particularilor posibilitatea de a-și pune în practică cele mai diverse „meserii” și abilități. Posibilitățile de a obține un profit cât de mic fiind, aproape, nelimitate, spectrul „meseriilor” atingea adesea și zona ciudățeniilor, a bizareriilor. Totul era permis, atâta vreme cât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cât mai multe portrete regionale ale românului, bine circumstanțiate în timp și spațiu. Doar reunirea lor ar avea temei de analiză și generalizare. Anexa I. 6 Extras din documentele vechi aflate în arhiva Marelui Dicționar Geografic al României, cu privire la „Țarina Târgului Bacău”, proprietatea târgoveților, dăruită prin act de danie de către Domnitorii Moldovei Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturza: „Pentru păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor s-a legat următorul jurământ: Acei care vor cuteza să lucreze dimpotrivă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe care a reținut-o tradiția cel mai adesea în manualele de istorie. Glorificarea lui Vercingetorix atinge apogeul cînd a fost ridicată statuia conducătorului galilor, măsurînd 7m înălțime, la Alise-Sainte-Reine, în 1865. Această statuie domină și astăzi în înălțime actualul tîrg Alise. 4. Noile puteri (secolul I î.I.C.secolul I d.I.C.) Organizată în provincii și în cetăți care se adaptează dreptului roman, Galia se transformă sub protecția armatei care apără frontierele și în cadrul unificator al aceluiași sistem administrativ și al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
privește, marele proprietar se dedică mai ales vînătorii. În realitate, amenajarea interioară a acestor vile cu mozaicuri, picturi, terme etc., este transplantarea în zonă rurală a modurilor de viață urbane. Acest proces se regăsește în parte în vicus. Vicus. Vicus-ul, tîrg rural, are un rol deosebit în sistemul provincial. Acest tip de habitat grupat poate fi în legătură cu un mare domeniu, o întretăiere de drumuri, o activitate artizanală, un sanctuar. În structura internă a vicus-ului se regăsesc elemente ale orașului: forum, teatru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aspectele dezvoltării. Creșterea producției agricole eliberează surplusuri care sînt negociabile și oameni care pot desfășura alte activități decît cele pur rurale. Se văd atunci înmulțindu-se noi grupări umane cu vocație comercială sau artizanală: suburbii pe lîngă vechi cetăți episcopale, tîrguri pe lîngă castele și abații. Deja numeroase în anul o mie, aceste creații, al căror ritm de întemeiere se va accelera în continuare, justifică edificarea acestor noi biserici într-un stil nou care se va numi "roman" pentru că reia anumite
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
urbană legată de avîntul meșteșugurilor și al comerțului. Fie că e vorba despre renașterea vechilor cetăți episcopale, întorcîndu-ne în timp pînă la epoca romană, sau despre crearea așa-numitelor "villeneuves" (suburbii) sau "villefranche", [orașe exceptate de la plata taxelor], sau a tîrgurilor născute pe lîngă mănăstiri, a porturilor sau a piețelor, mișcarea este pretutindeni aceeași și se caracterizează totdeauna prin trei elemente fundamentale: preeminența activităților neagricole, adică a comerțului și a meșteșugurilor; prezența unui nou grup social care asigură aceste activități, burghezia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]