21,931 matches
-
este o mănăstire din România, situată la 18 km de Rădăuți (județul Suceava), înscrisă pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO. Tradiția așează pe valea râului Sucevița, între dealuri, o biserică din lemn și o schivnicie de pe la începutul veacului al XVI-lea. Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
Această piatră de mormânt și-a împodobit-o pentru dânsul și în timpul vieții sale Jupân Toader mare logofăt ca să fie pe mormântul său, în zilele Domnului Petru Voievod, unde singur și-a pregătit mormântul și a trecut în lăcașul de veci în anul 7047 luna ianuarie"" (1539). Soția ctitorului, Anastasia, a fost înmormântată într-o nișă din peretele nordic al aceleiași încăperi. Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: ""Acest mormânt l-a împodobit domnul Toader, mare logofăt, cneaghinei sale
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Lângă mormântul ctitorului, la nivelul pardoselii, se află mormântul soției sale, Iuliana. Inscripția de pe piatra funerară este ștearsă, la începutul secolului al XX-lea putându-se descifra doar: ""... roaba lui Dumnezeu, Iuliana, care s-a și strămutat la locașurile de veci"". O altă piatră de dimensiuni mici a fost pusă de hatman probabil pe mormântul unui copil al său, decedat la o vârstă fragedă. Aici se distingea următorul fragment de inscripție slavonă: ""Acest mormânt l-a înfrumusețat pan Luca Arbure pârcălab
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
lumina adevărului care luminează tuturor. Și lumina aceasta este Cuvântul, care ca Dumnezeu cuprinde totul și descoperă rațiunile adevărate și atotgenerale ale Providenței și Judecății, prin care conservă lucrurile și în care constă taina mântuirii noastre, hotărâtă mai înainte de toate veacurile și înfăptuită în cele din urmă dintre timpuri. Dintre acestea, Providența, care stă ca un măslin la dreapta lămpii, o percepem numai prin credință în modul negrăit al unirii ipostatice a Cuvântului cu trupul însuflețit în chip rațional; iar Judecata
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
robul lor prin călcarea poruncii dumnezeiești, după ce la început fusese nepătimitor. Așadar la dreapta se află taina întrupării Cuvântului, cea conformă Providenței. Ea înfăptuiește prin har îndumnezeirea mai presus de fire a celor ce se mântuiesc, îndumnezeire hotărâtă mai înainte de veacuri, la care nu se va putea ridica după fire nici o rațiune a făpturilor. Iar la stânga stă taina patimii de viață făcătoare a lui Dumnezeu, care a voit să pătimească după trup. Ea este conformă Judecății și pricinuiește pe de o
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Aceasta a înțeles-o poate minunatul Avacum când a zis: În mijlocul a două vieți vei fi cunoscut".565 El a înțeles prin vieți ceea ce a înțeles marele Zaharia prin "munți de aramă" sau prin măslini, adică celor două lumi, sau veacuri, sau viețile corespunzătoare lor, sau sufletul și trupul, sau activitatea și contemplația, sau deprinderea binelui și lucrarea lui, sau legea și Proorocii, sau Vechiul Testament întreg și Noul Testament, sau cele două popoare, cel dintre păgâni și cel dintre Iudei, sau cele
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
al Academiei Naționale de Științe. S-a stins din viață de pneumonie pe 2 decembrie 1935, în timp ce se întorcea dintr-o călătorie făcută în Egipt. Rămășițile sale pământești au fost înhumate în cimitirul Greenwood din localitatea natală. Locul său de veci este marcat de un imens obelisc de marmură, oferit ca recunoștință de guvernul egiptean. În prezent Breasted este cunoscut ca fiind savantul care a introdus termenul „Semiluna Fertilă” pentru descrierea ariei cuprinsă între Egipt și Mesopotamia.
James H. Breasted () [Corola-website/Science/306959_a_308288]
-
această mănăstire era menționată în documente ca ""mănăstirea Zotei de la Hlincea"" sau mănăstirea ""numită Zota, la Hlincea"". La 8 septembrie 1591, domnitorul Petru Șchiopul a părăsit Țara Moldovei, împreună cu doamna Maria, fiica sa și soțul acesteia, Zottu Tzigara. La începutul veacului al XVII-lea, Mănăstirea Hlincea a început să se ruineze din cauza faptului că Mănăstirea Dionisiu nu a mai trimis călugări și nu s-a îngrijit de mănăstire, lăsând-o pustie. Domnița Maria s-a întors în Moldova în august 1616
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
decorat cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (30 mai 2002), alături de alți actori, "„pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viața personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”". În 1995 a publicat volumul de versuri „Frumoasă spaniolă, frumoasa suedeză” la Editură Arc. a fost ales Cetățean de Onoare al orașului Adjud. Interviuri
Ion Dichiseanu () [Corola-website/Science/307838_a_309167]
-
nu joacă de bună voie". Naratorul se folosește de această ocazie pentru a descrie lucrurile cele mai dragi lui în Humulești: peisajul („Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri!”), familia și tovarășii, și obiceiurile locale legate de petreceri și dans. Planurile sale de a rămâne acasă sau de a se călugări sunt zădărnicite de mama sa Smaranda, care invocă reputația strămoșilor pentru a-l convinge să plece la Socola
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
inițial un paraclis cu hramul "Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul", apoi într-o perioadă de cinci ani, a fost ridicată o biserică monumentală din cărămidă pe locul celei construite de călugării atoniți, care a fost inspirată de stilul bisericilor moldovenești din veacul al XV-lea. Hramul noii biserici este sărbătoarea "Sf. Apostol și Evanghelist Ioan", prăznuită la data de 8 mai în fiecare an. La 10 iunie 2007, la vâsrta de numai 46 ani, a murit protosinghelul Meletie Cucoară, primul stareț al
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
el ne reînvie în timpul de față, el ne va duce la bine și la mărire în viitor. Trăiască frăția românească! Trăiască principatele române!”" Pe latura din față erau săpate cuvintele rostite de către Regele Ferdinand, la 5 decembrie 1918: "„Declar pe veci unite în Regatul României toate ținuturile locuite de români, de la Tisa la Nistru. Prin lupte și jertfe, Dumnezeu ne-a dat să înfăptuim astăzi aspirațiile noastre cele mai sfinte. Să consacrăm unirea gândurilor, unirea sufletelor, dar și unirea în muncă
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
Colegiul Național Iași este un panteon al învățământului românesc, afirmație ce izvorăște din istoria de aproape două veacuri a școlii, bogată și onorantă. Deviza liceului - "statornicie și credință" - caracterizează foarte bine instituția. Colegiul Național își sprijină renumele pe un trecut marcat de marii cărturari ai neamului care au vegheat la crearea României moderne, pe zecile de generații de
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
lungul etapelor de evoluție istorică și prin identitatea sa, ca prezență urbană specifică, oferind o imagine unică în ansamblul clădirilor istorice ale municipiului Iași. Clădirea în care se află este înscrisă pe Lista monumentelor istorice, având codul . De-a lungul veacurilor, prin băncile sau pe la catedrele Naționalului s-au perindat multe generații strălucite, multe mari personalități , printre care Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Nicolae Labiș, Gh. Asachi, Alexandru Philippide, Gr. T. Popa, Petru Poni. În holul central sunt expuse plăci
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
periodică a formei, a dimensiunii și a culorii. Evoluția fenomenului în secolul nostru a luat proporții de mare complexitate. Au fost exprimate păreri care au cerut ca moda să fie ridicată la rang de știință. Moda a stârnit în decursul veacurilor reacții dintre cele mai ciudate. Când a fost adorată de unii, a fost hulită de alții, ceea ce a făcut să fie mereu schimbătoare, încât să împace și pe unii și pe alții. Ceea ce deosebește o modă vestimentară de alta este
Modă () [Corola-website/Science/307975_a_309304]
-
sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau de orice altfel de limbă să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, altceva nimică să nu dea niciodată, în veci. Și, de asemenea, acești oameni să fie slobozi și să umble în bunăvoie cu oale sau cu sare sau după pește, fie că vor umbla cu marfă vie sau moartă, cu ce vor putea, pretutindeni în țara noastră, vânzând și
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
până la venirea austriecilor, când, în jurul bisericii fostei mănăstiri se mai aflau doar 13 case. În secolul al XVI-lea, în locul bisericii de lemn s-a construit o biserică de zid. În pronaosul bisericii se află nouă lespezi funerare, datând din veacul al XVI-lea (1510-1590) și provenind desigur din vechea mănăstire a lui Iațco, dintre care cinci conțin inscripții ce consemnează nume românești, alte două - nume grecești, una - un nume rutean și ultima - un nume nedefinit. În anul 1639, pe locul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
Arheologie Brașov, acesta păstrându-se în Arhiva de Istorie Contemporană. Constrâns la un nemeritat anonimat, hărțuit de securitate, care nu l-a scutit de percheziții periodice, s-a stins din viață la 6 martie 1977 și își doarme somnul de veci în cimitirul Groaveri din Brașov.
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
notate în niște caiete de un anchetator al NKVD numit Gabriel Kuzmin. Cartea dezvăluie conspirația imaginară mondială evreiască - francmasonă, care în tradiția multor cercuri de extremă dreaptă europene, iar mai recent și islamice, explică întreaga istorie a lumii din ultimele veacuri. Rakovski „se declară” în această carte ca fiind de origine evreu cu numele adevărat Haim Rakower. Spovedaniile sale arată cum băncile Warburg și Rothschild au finanțat revoluțiile din 1848 în Europa, pe Lenin și pe Hitler. Cartea a fost apoi
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
de credința în Brahman, ființă absolută, impersonală, creatoare a Universului. "Brahmanul" este Sinele suprem. Brahman este mai bine descris ca realitate infinită, omniprezentă, omnipotentă, incorporală, transcedentă, conștiință infinită și fericire infinită. Conform Veda, Brahman există dintotdeauna și va exista în veci. El este în toate lucrurile dar transcende toate lucrurile, el este sursa divină a întregii Vieți. Este absolutul divin: toți zeii religiei hinduse nu sunt decât fațete și încarnări ale lui Brahman. Răspândit astăzi în India, Pakistan, Bangladesh, Sri Lanka, Nepal
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
scrise, care în cele din urmă au evoluat într-un sistem complet de hieroglife pentru a scrie limba Egiptului antic. Această epocă este numită și thinită după numele orașului Thinis , din apropiere de Abydos unde s-au găsit, la sfârșitul veacului al XIX-lea, numeroase obiecte marcate cu cartușul regilor din aceste dinastii. Epoca thinită cuprinde primele două dinastii ale Egiptului (din lista dinastiilor ce ne-a fost lăsată de Manethon, un preot egiptean care a trăit în secolul al III
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
în întreaga Indie. După moartea lui Așoka în anul 232 î.Hr., urmașii săi nu au putut împiedica împărțirea imperiului sau. Dinastia Maurya se răstoarnă prin anul 185 î.Hr. India va rămâne divizată în mai multe regate timp de aproape 5 veacuri. Nordul țării este cotropit în mai multe rânduri, întâi de sciți, apoi de nomazii Kusani veniți din Asia Centrala. Abia în sec. al IV-lea d.Hr., un nou rege din Nordul Indiei, Candragupta I, întemeiază dinastia Gupta. Aceasta unifică India
India antică () [Corola-website/Science/303011_a_304340]
-
comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Globurău, Mehadia (reședința), Plugova și Valea Bolvașnița. Denumirea comunei vine de la expresia latină "Ad Mediam" care înseamnă "la jumătate". Mehadia a fost centrul politic și administrativ al unui district românesc până în veacul al XVI-lea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mehadia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,14%). Pentru 6,35% din populație, apartenența
Comuna Mehadia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/303033_a_304362]
-
sepultura lui *Menkaure (v. acolo). Interesant de remarcat este faptul că din anumite motive a „rupt“ tradiția cu predecesorii ți urmașii săi. Prin urmare, numele său nu conține nici un element legat de zeul solar Re, și-a ales locul de veci în Saqqara-Sud, iar mormântul său era o mastaba de dimensiuni mari. Dacă în cazul ultimelor două argumente se pot găsi și alte exlplicații: nu a construit un loc de veci pe platoul de la Gizeh deoarece nu avea unde(?), iar domnia sa
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]
-
legat de zeul solar Re, și-a ales locul de veci în Saqqara-Sud, iar mormântul său era o mastaba de dimensiuni mari. Dacă în cazul ultimelor două argumente se pot găsi și alte exlplicații: nu a construit un loc de veci pe platoul de la Gizeh deoarece nu avea unde(?), iar domnia sa scurtă - fie de 4, fie de 7 ani - a contribuit la tipul de mormânt ales de oficiali, în privința elementelor componente ale numelui este clar că au existat tensiuni între suveran
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]