221,754 matches
-
guri de galerii. Cea inferioră se închide la câțiva zeci de metri dar cea superioară mai complicată se termină în abruptul muntelui, formând cea de-a II-a intrare a peșterii. După portal se mai coboară 30 m și se ajunge într-o vastă sală, impresionantă prin dimensiuni, luminată din belșug de lumina ce se revarsă prin marele portal. Sala, alungită est-vest, are 120 m lungime, 60 m lățime, 50 m înălțime și fundul plat, constituit din argilă, pe care se
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
m lungime, 60 m lățime, 50 m înălțime și fundul plat, constituit din argilă, pe care se dezvoltă o bogată vegetație de mușchi. De peretele opus intrării este lipit un grohotiș ce se întinde pe o mare lungime și care ajunge la o înălțime de circa 25 m fața de fundul sălii. De jur imprejurul sălii diverse nivele de argilă indică înalțimea până la care se ridică apa, nivelul maxim fiind la circa 25 m, când întreaga sală este inundată și transformată în lac
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
a fost infirmată în același an de următoarea echipă de "grei" sosită în zona: Viorel Ludușan și Eugen Cindrea, de la Polaris Blaj. După ce au "măturat" întreaga vale oarbăde la Iapa la Mununa în căutarea rețelei subterane pe care o bănuiau, ajung și la Zgurăști, ultima posibilitate de intrare în rețeaua subterană. Nu își puneau mari speranțe căci trecuse pe acolo Valenaș care nu lăsa în urmă ceva de descoperit. Și totuși, Cindrea, însoțit de o echipă de speologi cehi își încearcă
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
o piatră. Se aude zgomot de apa (Lacul Necunoscut) așa că atenția se îndreaptă spre tavan. În partea nordică s-ar vedea ceva, dar tentativele de cățărare sunt ratate. Cindrea intuiește un traseu pe peretele sudic, face o traversare delicată și ajunge în balconul râvnit. Pasajul va purta numele învingătorului și va rămâne echipat. Se coboară o pantă accentuată până la Perle și acțiunea se oprește pe buza unei prăpăstii adânci cu pereții plini de stalacmite și nămol. În fundul prăpastiei denumită ulterior Baile
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
de bază din abriul. Peștera Corobana lui Gârtău. Lacul de la Băile de Nămol este trecut printr-o traversare directă și se descoperă sala Lacul cu Arcadă, depășit și el printr-o traversare pe peretele din dreapta. După trecerea unui prag se ajunge pe malul Lacului Lung care va fi trecut cu barca. În capătul opus se cațără un perete de 25 m. Urmează un coridor în pantă plin cu gururi și scurgeri parietale de montmilch . care dă acces printr-o săritoare de
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
semnătura pentru concesionarea minelor de aur, deși jurase altceva în fața Frăției. Boierul Vardala este împușcat, ca și un alt boier care încercase să scoată pistolul. Faptul că omul cu masca de argint l-a judecat pe boierul Vardala „în numele Frăției” ajunge la urechile agăi Villara, care consideră că incidentul „a picat bine” pentru grupul său de interese. În același timp, membrii Frăției cred că Mărgelatu și-a pierdut mințile, săvârșind fără aprobare acțiuni „în numele Frăției”. C.A. Rosetti și membrii Frăției
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
să convingă până atunci un cal să treacă prin geam, fie el și de zahăr. Sobi a ales o iapă care nu mai fusese încălecată și a pus de partea cealaltă a geamului un cal, astfel încât iapa să creadă că ajunge la el. Filmul " Masca de argint" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 4.592.409 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
Peștera-Aven Ghețarul de sub Zgurăști este o peșteră situată pe teritoriul comunei Gardă de Sus, județul Albă, în Munții Bihorului. Peșteră este situată în versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncușii, la altitudinea de 921 m. Se ajunge la ea fie urcând din Valea Ordâncușii pe versantul drept pe o poteca greu de găsit ce începe aval de Peșteră Corobana lui Gârtău, fie coborând din Dealul Mununii, din marcajul cruce roșie care duce din comuna Gardă de Sus
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
poartal mai mic, de 10 m lățime și 3—4 m înălțime. Deasupra acestor deșchideri peretele avenului mai are până la buza circa 50 m înălțime. În aven se coboară fără dificultate cei 30 m prin colțul de sud-vest și se ajunge pe marele grohotiș care se prelinge pe sub cele două portaluri. La jumatatea acestei panțe în peretele din dreapta pe langă care coborâm se deschid două mici guri de galeri. Cea inferioră se închide la cîțiva zeci de metri dar cea superioară
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
guri de galeri. Cea inferioră se închide la cîțiva zeci de metri dar cea superioară mai complicată se termină în abruptul muntelui, formând cea de-a II-a intrare a peșterii. După portal se mai coboară 30 m și se ajunge într-o vastă sală, impresionantă prin dimensiuni, luminată din belșug de lumină ce se revarsă prin marele portal. Sală, alungita est-vest, are 120 m lungime, 60 m lățime, 50 m înălțime și fundul plat, constituit din argilă, pe care se
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
m lungime, 60 m lățime, 50 m înălțime și fundul plat, constituit din argilă, pe care se dezvoltă o bogată vegetație de mușchi. De peretele opus intrării este lipit un grohotiș ce se întinde pe o mare lungime și care ajunge la o înălțime de circa 25 m față de fundul sălii. De jur împrejurul sălii diverse nivele de argilă indică înălțimea până la care se ridică apă, nivelul maxim fiind la circa 25 m, cănd întreaga sală este inundată și transformată în lac. Din
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
face pe a doua galerie ce pornește din Sala de Mese, Galeria Cehilor. Largă și plină de speleoteme, galeria duce la Lacul Minunrea Mununii, cel mai mare lac subtertan din România. Pentru traversarea lui e necesară o barcă de cauciuc. Ajuns pe malul opus, direct din barcă se urcă pe coardă o vericală de 14 m până într-un balcon care continuă cu Galeria Roru Ludușan. Este cea mai lungă galerie a peșterii. După o prima treaptă dificilă se pătrunde în
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
s-a prăbușit formând un puț larg de 14 m în fundul căruia e cantonat un lac. Nivelul lui e variabil, davadă stă nămolul proaspăt lăsat pe pereți și pe scurgerile parietale. Continuarea e la același nivel în peretele opus. Se ajunge acolo traversând pe peretele din stânga. Galeria se îngustează și printr-o poartă între două coloane se trece într-un balcon deasupra Lacului cu Arcada. Acesta, ca și cel anterior se traversează la nivel superior folosind spațiul de sub tavan plin de
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Catastrofelor. Se coboară pe coardă 8 m în sala a cărei podea e înclinată dinspre dreapta spre stânga, partea de jos duce la Styx, un lac îngust și lung, partial explorat. În partea superioară a sălii, printre coloane se poate ajunge într-o diaclaza adâncă în fundul căreia se zărește iaraș Stixul. Peșteră este unul din marile goluri subterane ale țării, depășește 5 km lungime, are 4 mari lacuri subterane, galerii și formațiuni extraordinare. Potențialul locului este însă foarte mare. Lungimea rețelei
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
octombrie 1985. Părinți săi au emigrat în Europa din Sivas, Turcia. Artista mai are două surori și un frate, numele său fiind ales de unul dintre bunici. Numele de Hadise era destinat uneia dintre surori, dar în final cântăreața a ajuns să-l poarte. Cântăreața a manifestat încă de la o vârstă fragedă o pasiune deosebită pentru muzică. După ce și-a completat studiile în economie și limbi moderne, Hadise a hotărât să înceapă o carieră muzicală. De asemenea, ea a studiat marketing
Hadise () [Corola-website/Science/316016_a_317345]
-
luat legătura cu ea și i-a oferit un contract, după ce a urmărit interpretările sale în cadrul spectacolului. Deși nu a intrat în primii zece finaliști ai concursului, Hadise a fost promovată la nivel național prin intermediul casei de discuri cu care ajunsese la o înțelegere. Discul single de debut, „Sweat”, a fost lansat în luna noiembrie a anului 2004 și s-a poziționat pe locul 19 în clasamentul Ultratop 50 Singles Chart. Un al doilea single, „Stir Me Up”, a devenit popular
Hadise () [Corola-website/Science/316016_a_317345]
-
Facultatea de Științe Sorbona din Paris , unde obține 3 licențe: botanică(1900), zoologie(1901) și geologie(1904). În 1913 , participă la campania celui de-al doilea război balcanic din Bulgaria, cu gradul de sublocotenent și, în Războiul de Întregire Națională ajunge la gradul de căpitan în Regimentul 3 Artilerie de la Mărășești. Activitatea sa profesională a marcat diverse funcții: membru al Societății de Științe din București(1905), președinte al Institutului Național de Export(1935), delegat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor pe lângă Direcția
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
peșteră fosilă, de mici dimensiuni din Munții Trăscău, Apuseni. Peșteră se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, județul Albă, în partea centrală a Munților Trăscăului, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Întregalde, apoi pe drumul forestier până în cătunul Sfârcea( 4 km). De aici, pe jos o oră de mers pe o poteca nemarcata. Consultați localnicii. Peșteră este localizată la Este situată la 15 m sub nivelul
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
coloane,montmilch.. Interesant că toți pereții sunt acoperiți cu piele de leopard. Sunt pete de un maro mai închis pe fond galben formate de cristalizări influențate de apă de condens de pe perete. Fenomenul este puțin studiat. După un alt coluar ajungem în Sala Neagră, cu scurgeri parietale închise la culoare. În partea stângă se deschide Puțul Negru care dă acces într-o salita, iar în dreapta, un puț strâmt prin care se ajunge în Sala Urșilor. Între aceste două săli există o
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
perete. Fenomenul este puțin studiat. După un alt coluar ajungem în Sala Neagră, cu scurgeri parietale închise la culoare. În partea stângă se deschide Puțul Negru care dă acces într-o salita, iar în dreapta, un puț strâmt prin care se ajunge în Sala Urșilor. Între aceste două săli există o conexiune pe sub galeria principala. Peșteră a fost locuită încă din neolitic. În evul mediu era folosită ca adăpost de ciobănii de pe Ciumerna iar în timpuri de restriște că biserică, de unde și
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
larg în care s-au inserat orașele și ferme unde cresc măsline, castane, migdali și vegetale. În această regiune existând multe hoteluri, zone de campare, vile, și apartamente se pot primi mai mult de 500000 de turiști. În Costă Daurada ajung în jur de 3500000 de turiști sau vizitatori annual. Aici se pot observa vii la tot pasul, această regiune fiind producătoare a celor mai bune vinuri din Spania - vin precum cel puternic de la Prirorat. Marile centre turistice din cadrul plajelor Costei
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Majoritatea ploilor se manifestă în primăvara sau în toamnă. Cu toatea acestea se întâmplă destul de des să aibă loc ploi intense în timpul verii. Precipitațiile medii anuale sunte de 375-700 mm/an. Există însă situații când în această regiune precipitațiile pot ajunge în câteva zile sau chiar câteva ore la 400 mm, fapt ce poate duce la creșterea niveluli râurilor. Costă Daurada deține în mare vreme foarte bună de-a lungul anului făcând astfel foarte atrăgătoare petrecerea vacantelor aici. Porturile minunate de
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
L’Ampolla( cu loc pentru 433 de nave), Portul Șanț Carle De Lar ( cu loc pentru 489 de ambarcațiuni), și Portul Leș Cases D’Alancar ( cu loc pentru 155 de ambarcațiuni) Mod de transport până în Coasta Daurada De regulă se ajunge aici la aeroportul de la Barcelona care se numeste El Prat de Llobregat. O altă soluție convenabilă poate fi aeroportul Reus află în partea sudică a coastei. La fiecare 30 de minute, pleacă trenuri de la aeroporturile din Barcelona către centrul orașului
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
de Llobregat. O altă soluție convenabilă poate fi aeroportul Reus află în partea sudică a coastei. La fiecare 30 de minute, pleacă trenuri de la aeroporturile din Barcelona către centrul orașului. Autostrăzile A-7/E-15 servesc cei ce doresc să ajungă în orașele de-a lungul coastei. De asemenea și autostrada A-16 trece prin Barcelona. De regulă trenurile care merg către coasta vin din Stația Atocha din Madrid unde e o linie costala ce face conexiune cu toate orașele principale
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
loc evenimente precum “Premiul pentru povestirea scurtă din orașul Peñíscola” eveniment care este jurizat de către membrii spanioli ai Academiei Regale de Limbi. Aici mai au loc “Festivalul internațional de muzică baroca” și “Festivalul interantiona de cinema de divertisment”. Se poate ajunge la Peñíscola pe autostradă N340 sau pe drumul A-7 urmând semnele adecvate de circulație de pe drum. O altă stațiune cunoscută de aici este Benicassim, care este localizată în provincia Castellón, la 13 km nord de Castelló de la Plana. Benicassim
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]