KorAP: Find »[drukola/base=căsători & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...835 836 837 ...870 >

21,727 matches

Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684

fie chiar atât de trainică și fericită. După cum vom vedea în cele ce urmează, înopțiunea indivizilor pentru un partener nu există indiferență față de criterii cum sunt vârsta, profesiunea, clasa socială, etnia, religia. Mariajele sunt, la scară statistică, puternic homogamice - se căsătoresc proporțional mai mult între ei cei de aceeași etnie, clasă socială, vârstă apropiată etc. Heterogamia, căsătoriile între indivizi cu statute sociodemografice diferite, sunt statistic mai reduse. Să menționăm însă că, spre deosebire de endogamie și exogamie, în cazul homogamiei și al heterogamiei

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
etnic, religios, profesional, de clasă etc.), atunci homogamia și heterogamia sunt în mare măsură parțiale. 5.2.1. Vârstatc " 5.2.1. Vârsta" Un exemplu elocvent al relativității disocierii dintre homogamie și heterogamie este vârsta. În cultura euro-americană, oamenii se căsătoresc, în general, cu parteneri de aceeași vârstă sau de vârstă apropiată. Există totuși o abatere sistematică (ar fi deci o regulă de heterogamie) către o vârstă mai mare a bărbatului la căsătorie decât a partenerei lui. În SUA, numai 15

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
parteneri de aceeași vârstă sau de vârstă apropiată. Există totuși o abatere sistematică (ar fi deci o regulă de heterogamie) către o vârstă mai mare a bărbatului la căsătorie decât a partenerei lui. În SUA, numai 15% dintre femei se căsătoresc cu bărbați mai tineri decât ele, iar în medie bărbații se căsătoresc cu femei cu 2,5 ani mai tinere ca ei. Media respectivă se diferențiază destul de mult în funcție de vârsta la căsătorie. Astfel, bărbații de 20 de ani se căsătoresc

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
sistematică (ar fi deci o regulă de heterogamie) către o vârstă mai mare a bărbatului la căsătorie decât a partenerei lui. În SUA, numai 15% dintre femei se căsătoresc cu bărbați mai tineri decât ele, iar în medie bărbații se căsătoresc cu femei cu 2,5 ani mai tinere ca ei. Media respectivă se diferențiază destul de mult în funcție de vârsta la căsătorie. Astfel, bărbații de 20 de ani se căsătoresc cu fete a căror medie de vârstă este de 19 ani, cei

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
căsătoresc cu bărbați mai tineri decât ele, iar în medie bărbații se căsătoresc cu femei cu 2,5 ani mai tinere ca ei. Media respectivă se diferențiază destul de mult în funcție de vârsta la căsătorie. Astfel, bărbații de 20 de ani se căsătoresc cu fete a căror medie de vârstă este de 19 ani, cei de 25 de ani cu fete de o vârstă medie de 22 de ani, iar cei de 30 de ani au soții cu o vârstă medie de 25

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
și de alta fiind simetrice. c) Este evident decalajul de vârstă între parteneri, în sensul că soțul are cu 3-4 ani mai mult. Fără a intra în detalii de calcul, să observăm doar că bărbații între 23-26 de ani sunt căsătoriți în proporție de 60% cu femei sub (sau de) 22 de ani, iar dintre bărbații de 27-30 de ani, aproape 75% s-au căsătorit cu femei sub (sau de) 26 de ani, dintre care 35% sunt femei sub (sau de

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
a intra în detalii de calcul, să observăm doar că bărbații între 23-26 de ani sunt căsătoriți în proporție de 60% cu femei sub (sau de) 22 de ani, iar dintre bărbații de 27-30 de ani, aproape 75% s-au căsătorit cu femei sub (sau de) 26 de ani, dintre care 35% sunt femei sub (sau de) 22 de ani. De altfel, dacă la femei categoria de vârstă 19-26 de ani dă peste 80% din totalul căsătoriilor, același procent este dat

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
moment dat ele sunt lipsite de potențiali parteneri, iar cu aproximativ 3 ani mai târziu, băieții. Această asimetrie pe piața maritală a condus la o restructurare a modelului cuplării conjugale după criteriul vârstei, „decrețeii”, în ciuda diferenței foarte mici de vârstă, căsătorindu-se semnificativ mai mult între ei decât cohortele obișnuite. 5.2.2. Statutul socioprofesional tc " 5.2.2. Statutul socioprofesional " Dincolo de ceea ce majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
23% dintre cazuri bărbații aveau o profesie superioară soțiilor și la circa 12% profesia era inferioară (Bejan, Buruiană, 1989). Într-o cercetare efectuată între anii 2000-2002 în județele transilvănene am constatat următoarea structură homogamică: dintre bărbații intelectuali, circa 80% sunt căsătoriți cu femei intelectuale, dintre funcționari, 70% cu funcționare, dintre muncitori, 70% cu muncitoare, dintre țărani, aproape 100% cu țărănci. Trecerea tot mai substanțială a României la economia de piață va conduce la restructurări de profunzime în registrul socioprofesional și, în

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
ce urmărea și căsătoriile intrași interetnice în perioada 1980-1985, demonstrează și ea acest fapt (vezi tabelul 4). Tabelul indică o centrare etnică clară în cazul românilor și maghiarilor. Curioasă este oarecum situația germanilor, unde peste 51% dintre bărbați s-au căsătorit cu românce, peste 25% cu maghiare și 23% cu germane. Întrucât însă din 8.732 de bărbați, cei de naționalitate germană reprezintă doar 0,44%, adică 39 de subiecți, datele au un grad scăzut de semnificație. Semnificativ poate să rămână

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
8.732 de bărbați, cei de naționalitate germană reprezintă doar 0,44%, adică 39 de subiecți, datele au un grad scăzut de semnificație. Semnificativ poate să rămână totuși acest procent scăzut (0,44) din totalul partenerilor masculini care s-au căsătorit la Consiliul Municipal Cluj-Napoca într-o perioadă de 5 ani (numărul femeilor germane este și mai mic, 27, respectiv 0,3%). Este evidentă, apoi, diferența marcantă dintre numărul românilor căsătoriți cu unguroaice (3,8% - 269 dintotalul de 8.010) și

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
scăzut (0,44) din totalul partenerilor masculini care s-au căsătorit la Consiliul Municipal Cluj-Napoca într-o perioadă de 5 ani (numărul femeilor germane este și mai mic, 27, respectiv 0,3%). Este evidentă, apoi, diferența marcantă dintre numărul românilor căsătoriți cu unguroaice (3,8% - 269 dintotalul de 8.010) și al ungurilor căsătoriți cu românce (25,39% - 417 din totalul de1.642). Românii căsătoriți cu românce reprezintă aproape 96%, iar ungurii căsătoriți cu unguroaice, aproape 74%. Explicațiile sunt complexe și

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Municipal Cluj-Napoca într-o perioadă de 5 ani (numărul femeilor germane este și mai mic, 27, respectiv 0,3%). Este evidentă, apoi, diferența marcantă dintre numărul românilor căsătoriți cu unguroaice (3,8% - 269 dintotalul de 8.010) și al ungurilor căsătoriți cu românce (25,39% - 417 din totalul de1.642). Românii căsătoriți cu românce reprezintă aproape 96%, iar ungurii căsătoriți cu unguroaice, aproape 74%. Explicațiile sunt complexe și, fără o bază factuală concretă (luarea în considerare a cât mai multor indicatori

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
este și mai mic, 27, respectiv 0,3%). Este evidentă, apoi, diferența marcantă dintre numărul românilor căsătoriți cu unguroaice (3,8% - 269 dintotalul de 8.010) și al ungurilor căsătoriți cu românce (25,39% - 417 din totalul de1.642). Românii căsătoriți cu românce reprezintă aproape 96%, iar ungurii căsătoriți cu unguroaice, aproape 74%. Explicațiile sunt complexe și, fără o bază factuală concretă (luarea în considerare a cât mai multor indicatori materiali și socioculturali), ele rămân, în ultimă instanță, simple speculații. La

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Este evidentă, apoi, diferența marcantă dintre numărul românilor căsătoriți cu unguroaice (3,8% - 269 dintotalul de 8.010) și al ungurilor căsătoriți cu românce (25,39% - 417 din totalul de1.642). Românii căsătoriți cu românce reprezintă aproape 96%, iar ungurii căsătoriți cu unguroaice, aproape 74%. Explicațiile sunt complexe și, fără o bază factuală concretă (luarea în considerare a cât mai multor indicatori materiali și socioculturali), ele rămân, în ultimă instanță, simple speculații. La nivel global, configurația căsătoriilor mixte dintre cele mai

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
instanță, simple speculații. La nivel global, configurația căsătoriilor mixte dintre cele mai numeroase două etnii din România, românii și maghiarii, arăta în 1992 astfel: din totalul de 407.509de familii în care capul de familie era maghiar, 45.444 erau căsătoriți cu o româncă, iar din totalul unguroaicelor căsătorite, 48.969 aveau soți români. Așadar, aproape 100.000 de maghiari trăiau în căsătorii mixte cu români. În anul 2002, cifrele nu diferă prea mult: cap de familie maghiar, 45.847, cap

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
altul, de unde tendința de migrație definitivă. Însă „evadarea” prin căsătorie dintr-un anumit grup etnic îngrijorează și în alte părți ale lumii, inclusiv în SUA, unde unii membri ai americanilor nativi se plâng că din rândul lor peste jumătate se căsătoresc cu americani nonnativi (Yellowbird, Snipp, 1994), ceea ce este o amenințare serioasă la pierderea identității. La fel, aproape o jumătate dintre americanii japonezi se căsătoresc în afara propriului grup etnic (Takagi, 1994). Într-o viziune societală mai largă, cred că ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
SUA, unde unii membri ai americanilor nativi se plâng că din rândul lor peste jumătate se căsătoresc cu americani nonnativi (Yellowbird, Snipp, 1994), ceea ce este o amenințare serioasă la pierderea identității. La fel, aproape o jumătate dintre americanii japonezi se căsătoresc în afara propriului grup etnic (Takagi, 1994). Într-o viziune societală mai largă, cred că ar fi bine să notăm și beneficiile căsătoriilor mixte, pe linia unei mai bune conviețuiri intergrupale și comunitare, a posibilității de reducere a potențialului de conflictualitate

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
coeficient de corelație de 0,77 pentru religie, în timp ce după clasă socială (șase straturi), coeficientul este de 0,71. Din anii ’60 încoace, și căsătoriile interconfesionale au sporit ca pondere. Doar în anii ’80, aproape 40% dintre evrei s-au căsătorit cu nonevrei, față de 6% în anii ’60 (Mindel, Habenstein, Wright,1988) și aproape o jumătate dintre catolici au ales un partener conjugal de altă credință (Maloney, 1986). Atitudinile și comportamentele față de mariajele interreligioase diferă substanțial de la o religie la alta

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
de a le consolida. Prin analogie cu vestita poveste de dragoste din Italia medievală, efectul a fost numit „Romeo și Julieta”. (O piesă de teatru americană contemporană, Fantasticii, are ca subiect acest efect. Doi tați care doreau neapărat să-și căsătorească fiica și fiul între ei le creează acestora tot felul de șicane, ceea ce intensifică iubirea romantică dintre cei doi și-i conduce în final la căsătorie. Spectatorii află abia la sfârșit că cei doi părinți au făcut totul intenționat, după

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
va alege un bărbat cu o intensă nevoie de a fi îngrijit. Multe cercetări au infirmat predicțiile teoriei lui Winch. S-a constatat, de pildă, că bărbații cu o nevoie ridicată de dependență și de a fi îngrijiți (nurturance) se căsătoresc cu femei cu nevoi similare și de intensități apropiate, și nu cu femei care au nevoi de nivel mic în acest domeniu. Revizuindu-și teoria, R. Winch (1967) a propus o combinație între complementaritatea nevoilor și a relațiilor de rol

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
serie de beneficii sub formă de satisfacții.) Persoanele care au mai puțin timp - cu cât ești mai în vârstă (până la o anumită vârstă!), cu atât ai mai puțin timp, iar presiunile interioare și exterioare sunt mai puternice pentru a te căsători - recurg tot mai mult la mijloace directe și eficiente de a-și găsi partenerul dorit. Printre acestea mai importante sunt agențiile matrimoniale, micile anunțuri matrimoniale din ziare și site-uri pe Internet. Analiza conținutului anunțurilor ilustrează cererea și oferta de

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
studiile sistematice empirice ne arată însă că pentru cei mai mulți tineri prospectarea „pieței”, cunoașterea celuilalt nu sunt strategii deliberate în vederea mariajului. Dragostea nu este o etapă necesară căsătoriei; ei nu se angajează în prietenii și mari iubiri fiindcă vor să se căsătorească. Mai degrabă, se căsătoresc ca urmare a trăirii unor astfel de experiențe. Ca raport cauzal, nu dragostea și prietenia sunt efectul anticipatei uniuni conjugale, ci aceasta din urmă rezultă din dragoste și prietenie. În acest spirit, B. Murstein (1976) a

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
arată însă că pentru cei mai mulți tineri prospectarea „pieței”, cunoașterea celuilalt nu sunt strategii deliberate în vederea mariajului. Dragostea nu este o etapă necesară căsătoriei; ei nu se angajează în prietenii și mari iubiri fiindcă vor să se căsătorească. Mai degrabă, se căsătoresc ca urmare a trăirii unor astfel de experiențe. Ca raport cauzal, nu dragostea și prietenia sunt efectul anticipatei uniuni conjugale, ci aceasta din urmă rezultă din dragoste și prietenie. În acest spirit, B. Murstein (1976) a dezvoltat un model al

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
ideea lui G. Becker invocând o situație din ce în ce mai puțin ipotetică și în rândul tineretului din țara noastră. Un băiat și o fată sunt la sfârșitul celor patru ani de facultate. Ei se află în relații apropiate și hotărăsc să se căsătorească. Băiatul îi spune că poate face acest lucru numai cu condiția ca el să urmeze masteratul și apoi doctoratul. Fata ar dori să urmeze și ea același drum, dar din motive financiare unul trebuie să renunțe. Are loc o înțelegere

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]