21,091 matches
-
permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154. Condițiile de armistițiu erau, în esență, niște condiții sovietice de pace. Pe 8 aprilie 1944, delegațiile britanică și americană au acceptat propunerile sovietice. Acestea s-au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe 18 mai, sovieticii au acceptat propunerea lui Eden de delimitare a zonelor, insistînd, însă, asupra necesității ca Statele Unite să consimtă la acest acord. Stalin nu avea încredere în Aliații occidentali și de vreme ce nu reușise, încă, să dețină controlul asupra Balcanilor, nu voia să piardă șansa de a-l cîștiga din cauza unei "neînțelegeri" cu Aliații. Pe 31 mai, Churchill l-a informat pe Roosevelt cu privire la convorbirile sale cu Stalin, cerîndu-i să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
astfel de chestiuni în seama Tratatului de Pace. A acceptat, însă, propunerea sovietică, precizînd că nu era vorba despre un aranjament dinainte stabilit. În ceea ce privește Comisia de Control, sovieticii ezitau să împartă controlul pe care-l dețineau asupra României cu puterile occidentale. Molotov a găsit, însă, o soluție. "Comisia de Control asupra României avea să funcționeze la fel ca cea din Italia"170. Molotov știa că Marea Britanie și America asiguraseră controlul Occidentului asupra Italiei, limitînd participarea sovieticilor în Comisia de Control a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acesteia. Londra și Washingtonul îi oferiseră Moscovei un reprezentant politic în Italia, independent de comisie. Molotov le-a oferit Marii Britanii și Statelor Unite o reprezentanță similară 171. Confruntate fiind cu aceleași condiții pe care le impuseseră Moscovei în cazul Italiei, puterile occidentale au acceptat propunerea de armistițiu a sovieticilor. Armistițiul Pe 12 septembrie, România a semnat condițiile de armistițiu propuse de Aliați. Cele 20 de articole și anexe prevedeau, pentru România, următoarele: încetarea luptei împotriva Națiunilor Unite; declanșarea luptei împotriva Germaniei și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
convingere" a românilor de către români, în vederea cîștigării sprijinului maselor pentru aplicarea unor "reforme progresiste"217. Cu trei zile mai tîrziu, pe 9 martie, sovieticii au aprobat reanexarea nordului Transilvaniei la România; țara își primea răsplata pentru reacceptarea regimului Groza. Reacții occidentale la regimul Groza Aceste evenimente nu-i încîntau nici pe Churchill sau Roosevelt și nici pe ministrul american Burton Berry, care a telegrafiat la Washington că regimul Groza nu reprezintă poporul român. Dacă Declarația asupra Europei Eliberate, de la Yalta, însemna
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-au hotărît, în schimb, să-și arate nemulțumirea față de regimul Groza limitîndu-și la maximum contactele cu acesta 226. Hotărîrea sovieticilor de a nu respecta Declarația de la Yalta a fost primul motiv de discordie între Uniunea Sovietică și aliații ei occidentali. Culmea ironiei este că România s-a dovedit a fi prima problemă importantă pe care au avut-o sovieticii cu "aliatul" lor german, în 1940. Moscova și petrolul României Unul din motivele pentru care americanii se simțeau ofuscați că nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
susținînd că acestea aparțin companiilor petroliere britanice și americane și că fuseseră luate ilegal de către germani. Sovieticii au ignorat aceste plîngeri pînă la tratatul încheiat în ianuarie cu Bucureștiul, cînd au convenit să nu mai scoată utilaje petroliere din companiile occidentale, deși susțineau că aceste bunuri sînt o captură legală de război 232. La începutul lunii martie, Statele Unite au protestat din nou împotriva refuzului sovieticilor de a-i lăsa pe oamenii de afaceri americani din industria petrolului să intre în România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
companiilor mixte sovieto- române, așa-numitele sovromuri. O dată ratificat de conducerea de la București, acordul a intrat în vigoare pe 17 iulie, ziua deschiderii lucrărilor Conferinței de la Potsdam. Existau o mulțime de sovromuri, printre care și Sovromtransport și Sovrombanc. Pe aliații occidentali îi interesa, însă, Sovrompetrol, instituție care consolida, în mod legal, controlul sovieticilor asupra industriei petroliere românești. Sovrompetrol răspundea de exploatarea, rafinarea și comercializarea petrolului și produselor petroliere 237. Participarea sovietică la această companie mixtă consta, în mare măsură, pur și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România. Interesele sovieticilor erau următoarele, în ordinea importanței: să vadă dacă România își plătește datoriile și oferă despăgubiri pentru stricăciunile cauzate Uniunii Sovietice în timpul războiului; să tragă toate foloasele economice posibile de pe urma României; să țină România departe de infiltrarea capitalismului occidental; și să mențină cît mai mult timp un regim propice relațiilor de prietenie cu Moscova. Londra ezitase să protesteze împotriva măsurilor luate de sovietici în România, în primul rînd pentru că acceptase dominația sovietică asupra acestei țări. Cu toate acestea, Marea Britanie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
putea face nimic în acest sens. Iar cea de-a șasea și ultima chestiune era, din nou, necesitatea restructurării Comisiei Aliate de Control, astfel încît cele trei puteri să fie implicate, în mod real, în luarea deciziilor. Anticipînd dorința puterilor occidentale de a aborda această ultimă problemă, Moscova a anunțat o revizuire a operațiilor administrative ale Comisiilor de Control ale Aliaților. În ceea ce privește Comisia de Control Maghiară, sovieticii au hotărît ca cei din Comisia Aliată de Control să trimită directive autorităților ungare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Război că această Comisie de Control este autoritatea supremă din România; era un organ politic, dar și unul executiv. Comisia exercita un control total și autocratic asupra tuturor sectoarelor de activitate din România 256. Era deci, de datoria aliaților occidentali să asigure, la reuniunea de la Potsdam, egalitatea tuturor părților în procesul de luare a deciziilor Comisiei. Lucrările Conferinței s-au deschis pe 17 iulie, iar Truman a propus imediat ca Cei Trei să formeze un Consiliu al Miniștrilor de Externe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pace cu acestea. Sovieticii au respins propunerea americană. Statele Unite recunoscuseră deja guvernul italian 258; de ce să nu recunoască, atunci, și guvernele din România și Bulgaria? Fiecare din aceste țări contribuise cu 10-12 divizii la înfrîngerea inamicilor Statelor Unite. Și totuși, puterile occidentale nu voiau să le recunoască din punct de vedere diplomatic. În România și Bulgaria existau deja guverne legitime și erau cel puțin la fel de legitime ca și cel din Grecia, aflat sub dominație britanică și cel din Italia, aflat sub control
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Singurele alegeri desfășurate într-o țară ex-inamică fuseseră cele din Finlanda. Acestea nu fuseseră supervizate și nici una dintre puterile aliate nu avusese de ce se plînge. Prin urmare, alegerile nu aveau de ce să fie supravegheate 261. Dezbaterea a continuat, însă. Puterile occidentale, în frunte cu America, susținută de Marea Britanie au insistat asupra necesității unor guverne reprezentative în România și Bulgaria, ca o condiție sine qua non a recunoașterii diplomatice și, implicit, a încheierii tratatelor de pace. La un moment dat, cînd Churchill
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
petroliere. Sovieticii argumentau prin faptul că germanii deținuseră cea mai mare parte din utilaje și, ca urmare, erau o "pradă" legitimă de război. Reprezentanții britanici și cei americani, încurajați de cei din industria petrolului, au adus argumente contrare. Ambele puteri occidentale doreau restituirea utilajelor petroliere confiscate sau măcar compensații pentru acestea și voiau ca sovieticii să nu mai pună stăpînire pe astfel de utilaje. Pe 24 iulie, britanicii au propus ca o comisie tripartită să cerceteze originea acestor utilaje. Sovieticii au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
astfel de utilaje. Pe 24 iulie, britanicii au propus ca o comisie tripartită să cerceteze originea acestor utilaje. Sovieticii au propus, la rîndul lor, înființarea a două comisii bilaterale, una cu reprezentanți din Marea Britanie și una din Statele Unite 266. Aliații occidentali au acceptat și, ca urmare, s-a prevăzut, prin Protocolul de la Potsdam, ca cele două comisii să-și înceapă activitatea în cel mult zece zile267. Întrucît reluarea relațiilor comerciale cu România depindea de recunoașterea unui "guvern democratic responsabil", americanii și-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era cea a egalității membrilor Comisiei Aliate de Control în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor. Fără îndoială, decizia luată de sovietici pe 16 iulie de a permite o mai mare participare anglo-americană în cadrul comisiilor de control a avut efect. Aliații occidentali au primit rezoluția ungurilor cu brațele deschise și, cu excepția generalului Schuyler, majoritatea delegaților americani au acceptat oferta românilor ca pe o îmbunătățire reală 268. Ca urmare, Cei Trei au aprobat propunerea sovietică privind susținerea unor discuții tripartite înainte ca cei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a vrut să înlăture Franța și China de la majoritatea discuțiilor, motivînd prin faptul că aceste țări sînt marionete ale Occidentului. Cea mai mare concesie pe care o accepta era aceea de a permite ca Franța să fie consultată în privința problemelor Occidentale, iar China, pentru cele ale Orientului Îndepărtat. Cum Bevin și Byrnes au refuzat, Molotov le-a spus că sovieticii n-au de gînd să țină cont de hotărîrea de pe 11 septembrie 288. Conferința s-a încheiat fără să se emită
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe 26 aprilie, Moscova a emis prima serie de refuzuri, precizînd că Bucureștiul își îndeplinește promisiunile și că se fac pregătiri pentru apropiatele alegeri 324. Și fără cooperarea sovieticilor nu se putea trece la nici un fel de acțiuni tripartite. Aliații occidentali erau, încă o dată, în imposibilitatea de a produce vreo schimbare fără sprijinul Moscovei. În luna mai, guvernul de la București l-a alungat din țară pe Reuben MarkhamError! Bookmark not defined., corespondentul ziarului "Christian Science Monitor" și Berry și-a dat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
suporte cheltuielile de întreținere a trupelor sovietice din România. Articolul 11 prevedea condițiile achitării despăgubirilor. Sovieticii s-au hotărît să accepte, în mare parte, produse petroliere ca daune. Ei reduceau astfel șansele Bucureștiului de a comercializa petrol în schimbul unor credite occidentale și măreau dependența României de economia sovietică 351. Prin Articolul 12, România era obligată să înapoieze toate bunurile confiscate de la sovietici în timpul războiului. La început, aceștia evaluaseră bunurile respective la 1000 miliarde lei, dar pe 11 septembrie 1945 au redus
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu conținea mențiunea "care privește relațiile cu țările vecine"361. Cele două amendamente au continuat să fie aprig dezbătute în tot cursul verii. Sovieticii acuzau Statele Unite că acestea vor să-și folosească puterea economică pentru a "exploata" forțele rivale. Puterile occidentale au replicat că cei puternici nu au conceput "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru a-i înrobi pe cei slabi. Byrnes declară: "Ar propune cineva includerea unui obiectiv opus în aceste tratate acela ca Italia sau țările balcanice să poată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comunist scotea în evidență eforturile pe care le făcuseră sovieticii pentru a limita, pe cît posibil, măsurile represive, cu observația că singurul domeniu în care Moscova nu reușise să facă acest lucru era cel al despăgubirilor. În ciuda eforturilor sovieticilor, puterile occidentale insistaseră să fixeze pentru aceste daune o valoare mai mare decît putea România să achite. Presa comunistă ataca, de asemenea, și "Clauza națiunii celei mai favorizate" din tratat, descriind-o ca pe un mijloc prin care țările "bogate" le puteau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legațiilor Britanică și Americană că nu vede necesitatea organizării vreunei întruniri și nu are de gînd să participe la nici-una423. Cu aceasta se încheiau strădaniile englezilor și ale americanilor de a determina România să respecte prevederile militare ale Tratatului. Puterile occidentale și-au dat seama că prin proteste repetate au prea puține șanse să realizeze ceva și că acestea puteau avea, de fapt, un "efect dezavantajos" prin faptul că îi încurajau pe sovietici să cerceteze problema implementării clauzelor militare din Tratatul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
putere a regimului Groza. După spusele directorului Institutului Român de Cercetări Economice, dr. Herbert Silber, la această întrunire, Ana Pauker acceptase să adopte o lege prin care să se colectivizeze agricultura, să se naționalizeze băncile și să se îndepărteze companiile occidentale din România 444. La două săptămîni după aceea, regele Mihai își dădea acordul pentru adoptarea Legii reformei agrare, care interzicea unui proprietar să dețină mai mult de 50 de hectare sau 123 de acri de teren. Proprietarii absenți nu puteau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lovitura de stat din februarie 1948, prin care sovieticii cîștigaseră controlul asupra Cehoslovaciei, afacerile decăzuseră într-o asemenea măsură încît avantajele comerciale așteptate nu mai erau deloc promițătoare. Departamentul considera că dacă sovieticii sînt interesați să treacă prin spațiile aeriene occidentale, interesul lor este numai de natură militară și politică, nu comercială 457. În consecință, Departamentul de Stat recomanda Statelor Unite să limiteze operațiile aeriene civile efectuate de Uniunea Sovietică și țările dominate de aceasta la teritoriile proprii pînă cînd Moscova va
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
operațiile aeriene civile efectuate de Uniunea Sovietică și țările dominate de aceasta la teritoriile proprii pînă cînd Moscova va fi acceptat să le acorde americanilor drepturi aviatice similare. Pentru o mai mare eficiență, Washingtonul trebuia să-i facă pe aliații occidentali să încheie, neoficial, un acord de sistare a schimburilor aeriene comerciale cu URSS și sateliții săi, inclusiv a folosirii spațiului aerian al acestora. Mai mult decît atît, SUA doreau ca aliații să nu asigure părți de schimb sau servicii de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]