25,611 matches
-
orașului, stigmatizarea cu steaua galbenă în piept, umbra neagră a trimiterii în lagărele de exterminare, spaime; intrarea rușilor în orășelul ex-patriarhal unde locuiam, comunismul, spaime; tatei i se ia a doua oară tot ce avea, stabilizarea, mama moare de inimă rea, spaime; plecarea la București la studii în sărăcie lucie, cantinele studențești cu fasole și cuburi de mămăligă rece, zilnic; primii ani de căsnicie (care ar fi trebuit să fie dacă nu de miere, măcar de marmeladă), într-un apartament la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de filozofie, familiarizată cu categoriile, deoarece romanciera, sunt sigură, e iritată de clasificări și de eti chetări. Dacă ați ține un curs despre literatura engleză contemporană, cum ați caracteriza-o pe Iris Murdoch: o continuatoare - în coordonate moderne - a romanului rea list englez, o ex ponentă a realismului simbolic, o reprezentantă a roma nului psihologic post-proustian sau a existențialismului postbelic? Sau (cum) altfel? I.M. Într-adevăr, ezit în fața etichetărilor în critica literară. Eu sunt o romancieră de tradiție engleză și europeană
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și nu sarea repede peste gard. În anul 1939 am inceput școală. Dar la 23 august 1939 a început și marea nenorocire: satana a împărțit Europa la cei doi emisari ai săi: Hitler și Stalin. Începând de la această dată evenimentele rele s-au derulat într-un ritm alert: nemții (ce erau jumătate din populația satului) au părăsit satul, majoritatea bărbaților au fost concentrați (atât tata cât și învățătorii și toți vecinii au fost mobilizați), prin sat au trecut fugarii din Polonia
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
mult de tot, de scriitori. Profanii aceștia - Balzac, Goethe, Mann, Dostoievski, Shakespeare, îi iau la întâmplare - au zis tot timpul că omul poate muri din nostalgie, din plictiseală, din nedreptate, din dor, din lupta dintre pasiune și datorie, din inimă rea având cordul perfect, din remușcare, din rușine, din fel de fel de „abstracții”, care nu se pot observa la disecțiile pe cadavre. Ei o țineau morțiș că o femeie sănătoasă tun poate pieri din dorul după un bărbat și că
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
a împiedicat să plec, ratând primirea triumfală a primei femei care a traversat Pacificul, într-un ketch, singură-singurică, singurică-cuc, mă rog, cât poate fi de singură o femeie, fie și pe ocean. Femeile nu pot fi singure. În cel mai rău caz, au gândurile lor cu care pot popula soarele și luna; oricum - singurătatea dnei Sharon Sites Adam e o problemă a dlui Adam, soțul. Pe mine m-ar fi interesat o unică problemă: care e modelul rochiei cusute de dna
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
să fie un recital Babel, susținut de Malaparte - cel puțin așa am înregistrat în analfabetismul meu chirilic, Malaparte, până fluxul mulțimii mă împinse spre ieșire. De Babel eram însă sigur, dovadă că - de cum am pășit pe stradă, într-o burniță rea, violentă, dacă există burniță violentă - mi s-a făcut rău. Foarte rău. Inima îmi bătea cu putere, era tot ce auzeam și din toată Moscova aceea nu-mi răsări decât un cardiolog bucureștean care-mi demonstrase în cabinetul său că
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
In toamnă rece, plină de culori Mă năpădesc doar gânduri rele; Cum des se-ntâmplă uneori, Cănd pierzi un prieten între stele... Cand vânturi vin din norduri reci, Aducând frig, vifor și furtună; Te urmăresc mereu cum pleci Prietenul meu, cel de pe urma... Cad burme reci pe deal, pe vii Cad frunzele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93318]
-
stacojiu sub masca prea strâmtă, nasul său de Cyrano înșelat străpungea tifonul cafeniu de la atâta sterilizare, amușinând liber dezastrul. Piedica piramidală se lubrifia, iar ochelarii îi aterizau scurt în plagă. Întregul univers era de vină - toți sfinții și toate ceasurile rele, mașina care nu pornise de dimineață, bricheta care nu se aprinsese la cafea, liftul care se blocase în drumul spre sală și mai ales ființele ce respirau în preajmă: anesteziștii care nu-și mișcau curul, asistentele care aterizaseră acolo de la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în fața mamei, era destul de haios să-i privești. La vârsta aceea, mă consideram într-un fel norocoasă că ai mei dăduseră și ei în mintea copiilor. Călătoria se tot amâna din diferite motive, care mai de care mai abracadabristice. Vremea rea, viscolul și canicula nici nu intrau în calcul, mama nu s-ar fi lăsat descurajată numai cu atât. Încăpățânată și afurisită la gură dacă nu i se intra în voie, nu era deloc ușor să o duci cu vorba sau
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
întreprindere care mustea de turnători, erau indivizi care îți rânjeau frumos în față ,,hai la o bere, hai că-ți fac cinste”, te trăgea de limbă ca să aibă ce raporta ,,șefului”. Poate ,,colonelul Frunză” n-a fost printre cei mai răi torționari, dar simpla lui prezență în întreprindere ca element de intimidare, faptul că avea sarcina să atragă oameni slab pregătiți în mocirlă, a fost de ajuns ca acesta să reprezinte un adevărat focar de infecție pentru cei din jur. Dacă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
aducă din nou la putere pe ,,bolșevic”. Cuvintele lui Constantinescu ,,astăzi ei m-au bătut” sunt elocvente în acest sens. Astfel că la alegerile din 2000 s-a ajuns la situația când poporul a avut de ales între un bolșevic rău și viclean și un altul și mai prost, pe jumătate dement, cu consecințe imprevizibile. În timpul lui Iliescu haita de jefuitori a încercat să-și consolideze poziția și să facă cât mai puține greșeli de „strategie”. La alegerile din 2004, bineînțeles
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ani fără frigider și din cauza mâncării alterate, sănătatea mi-a fost afectată, mai ales că după ce mâncam, mă durea stomacul și mai luam două trei păhărele de ,,tărie” ca să mai ,,omor microbii”. La un moment dat mi s-a făcut rău (nu din cauza băuturii - în ziua respectivă băusem doar o bere), am căzut pe stradă și am fost luat cu ambulanța. În ziua când americanii începeau războiul din Afganistan, eu mă aflam în spital unde am stat 5 zile după care
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
socialismul va aduce o lume mai bună și mai dreaptă. Dar de la lozincile enunțate corect în teorie și în care majoritatea oamenilor au crezut, s-a ajuns la deraieri grave în fapte, s-a ajuns la o lume chiar mai rea decât cea precedentă. Este clar că metodele folosite au fost eronate. Acum jumătate de secol comuniștii intrau pur și simplu cu bocancii plini de noroi într-o lucrare foarte complexă și sensibilă, pe care mai mulți oameni de bună credință
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
apărau cu ardoare valorile socialismului”, iar după 1989 au devenit cei mai aprigi jefuitori ai țării. ,Lupta de clasă” a însemnat aducerea la putere a celor oropsiți care erau considerați automat și oamenii ,,buni”, și pedepsirea ,,exploatatorilor” , adică a oamenilor ,,răi” din societate. In decembrie ’89 turnătorii la securitate au primit arme pe la casele conspirative și au pornit pe străzi ,,să apere revoluția” , iar noua putere instaurată atunci formată din fii de țărani și muncitori, și-au început guvernarea cu 900
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pe noi în ispită „ ( recunoașterea faptului că suntem la o școală în care elevul poate cădea în capcane, dar ,,profesorul” trebuie să ajute elevul să învețe). -,,Și ne izbăvește de cel rău” (ajută-ne să scăpăm de propriile noastre gânduri rele care ne trag în mocirlă, ca și de cele ale altora care vor să ne tragă în jos). -,,Amin!” (așa gândesc și asta este Credința mea!). Contrar poveștilor cu iz siropos spuse de Biserică, la momentul respectiv, Isus Christos n-
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
noi acest lucru? Suntem noi atât de corecți încât să pretindem și celorlalți aceeași corectitudine? Unii ar spune ca da. Ar spune ei asta, dar oare și faptele lor o confirmă? Sau întotdeauna noi suntem cei buni și alții sunt răi? Poate că ar trebui să ne privim din când în când în oglindă și să ne întrebăm: cine suntem noi în realitate? Marian Ciornei Ziarul „Monitorul” 25.05..1996 Dramele cotidiene prezentate în paginile ziarelor nu ar trebui să reprezinte
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Sfânta Mărie Mică, din ce motiv nu aflase, școala nu primise încă dela Făgăraș manualele pentru elevii mai mărișori. Și nu se putea hotărî cu ce să-și înceapă lecția de istorie de azi. Se gândi că n-ar fi rău să ceară părerea școlarilor săi, cam cu ce să umple ei, ora în lipsa manualului în posesia căruia copiii încă nu intraseră. Și așa a făcut. Câțiva puștani mai isteți din clasă, între care Nicu lui Stoica, Silvia lui Grovu și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aceste năpăstuite părți. Așa de exemplu geologul neamț Haquet, care a stat doi ani între românii ardeleni în 1763 - 1764, ne dă un tablou al suferințelor îndurate de români: «Neamul acesta neglijat și asuprit are parte de pământurile cele mai rele din întreaga țară. Nu-i destul că românii, numai cerul știe cu ce drept sunt surghiuniți pe pământurile cele mai pustii și mai părăsite, dar chiar și acestea li se răpesc îndată ce sunt lăzuite și desfundate de români cu sudoarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
avem domni, să-i întrebați pe ei și vor ști să spună». După cum se poate observa, în așa zisa declarație a iobagilor, nu se face nici o referire la modul de comportare a celui mai mare, dar calificat ca cel mai rău domn de pământ, contele Josif Teleki de Szek. Dăm mai departe răspunsul iobagilor din cele două Cârțișoare, care în lucrarea lui Ștefan Meteș, deși sunt tratate distinct, după cum sunt formulate, ușor se poate vedea că ele au fost date împreună
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
putea trăi în veci. Dar, de parcă toate aceste lipitori, groful, administrația cetății, fiscul, armata austriacă n-ar fi fost deajuns mai cădeau pe capul bietului iobag și alți dușmani neogoiți precum «hoții de două țări», lotrii veniți de peste creastă, oameni răi ce prădau în forță turmele de oi, dar mai ales fiarele sălbatice, animalele de pradă, în deosebi ursul, lupul, vulturul etc., împotriva cărora ciobanul nu aveau dreptul să se apere. Iobagii s-au plâns nu odată că prădătorii le pustiesc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cârțișoare. Noi însă, în acest context reținem deocamdată numai una: «Să se știe, de cându au muri(t)u Domnul Teleki la a(n)lu 1778» S-a săvârșit atunci, vasăzică, din cele lumești unul din proprietarii Cârțișoarelor, cel mai rău și cel mai ticălos pe care-l consemnează cronicele și pe care memoria colectivă a satului nu reușește să și-l scoată din minte nici acum după mai bine de două sute de ani. Din documentele ce ne-au trecut prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vulgare), Aripa sturzului (Tanacetum macrophyllum), Ruje mare (Tanacetum rotundifolium, Calendula officinalis),Mușețel (Matricia chamomilla), Coada șoricelului (Achilea schurii, Achilea ptarnica, Achilea millefolium, Achilea distans, Achilea cartilaginea), Spălăcioasă (Chrisantemum rotundifolium, Doronicum cordatum, Senecio integrifolius, Senecio carpaticus, Senecio saracenicus), Buruiană de inimă rea (Senecio aquaticus), Ariciu (Senecio nemorensis, Senecio subalpinus, Echinops paniculatus), Scăiete, Scaieț (Cirsium lanceolatum, Cirsium euriphorum, Lappa officinalis), Pălămida (Cirsium arvense), Porci nebuni (Cirsium rivulare), Scai, Fulcel domnesc (Carduus acanthoides), Mătase jalnică, Vesăud (Serratula tinctoria), Scăieț măgăresc (Onopordon acanthium), Turtea, Mărăcine
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hungarica), Dreață, Buruiană de dor (Soldanella alpina, Lysimachia nummularia), Gușa găinii roșie (Cyclamen europaeum). Familia Plantaginacee. Pătlagină, Crăcel de domn (Plantago lanceolata, Plantago gentianoides, plantago media). Familia Amarantacee. Știr (Amarantus blitum). Familia Chenopodiacee. Fierul plugului (Blitum glaucum), Buruiană de bubă rea (Chenopodium hybridum), Frunză de tăietură (Chenopodium album, Chenopodium bonus henricus), Tămâiță (Chenopodium botrys), Lobodă de câmp (Artyplex nitens). Familia Polygonacee. Măcriș (Rumex obtusifolius). Ștevie de grădină (Rumex patientia), Ștevia de munte (Rumex alpinus), Lujerul broaștii, Măcriș mărunt (Rumex acetosella), Troscoțel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu erau urgente se comunicau sătenilor de către primarul în persoană sau un «vice» de-al său, în zilele de duminecă sau alte sărbători în care se oficiau slujbele religioase, la terminarea acestora, fie în incinta bisericii în caz de vreme rea, fie într-un spațiu deschis din imediata apropiere a acesteia. De aceea în toată dumineca, din oricare familie, măcar unul dintre membri, musai, trebuia să participe la slujba religioasă pentru ca tot omul să fie la curent cu «ce porunci s-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
adăpost a capitalului lor. Afacerea cu muntele fiind după cum am văzut ratată, oamenii s-au întrebat, care ar fi cea mai cuminte măsură pe care trebuie s-o intreprindă, ca banii lor să nu lâncezească, știindu-se că cei mai răi bani sunt banii păstrați sub saltea. În această situație a apărut ideea organizării acestei bănci populare. În locul Buteanului pierdut prin trădare, apare așa dar, Banca sătească. Inițiatorul acestei instituții a fost preotul Pavel Monea care a fost ales de acționari
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]