22,233 matches
-
raionul Telenești, Republica Moldova. În epoca feudalismului nici o localitate din ținutul Orhei-Lapușna n-a cunoscut o asemenea înflorire ca Sărătenii de pe Răut. Conform recensământului din anii 1772-1774 aici se aflau 157 de case, cu 45 de gospodării mai mult decât în Târgul Orheiului. În această perioadă, Sărătenii cedau Chișinăului numai cu cinci case. Nu-i greu de presupus unde ar fi fost cu timpul resedința de județ sau capitala guberniei dacă peste un veac calea ferată Odessa-Iași se așternea nu pe valea
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
sale: Nicolaie Matosgada și Hegașu Melciul- postelnic la curtea voievodului. Dar Bogdan I. în culegerea „Documente false atribuite lui Ștefan cel Mare” demonstrează că acest document este un fals. Alt document care privește satul Puhoi îl găsim „Documente privitoare la târgul și ținutul Lăpușnei” al lui Aurel Sava este o jalbă cu data de 7 august 1828 semnată de boierul Constantin Stoianov în care se spune „... când pe vremile acelea cu 30 ani pe aceste moșii a fost sat tătăresc...” Într-
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
1955-1960), apoi instructor pentru fostele regiuni Craiova și Pitești. În anul 1962 s-a mutat din orașul Târgu Cărbunești (județul Gorj) în municipiul Sibiu. El a văzut că în orașul Sibiu sunt mai multe minorități decât în sud, în zona Târgului Cărbunești, de unde provenea, și a vrut ca fiii lui să fie integrați în această diversitate culturală. A fost liber profesionist (pâna în 1967), lăcătuș-mecanic la Cooperativa Tehnică Nouă Sibiu (până in 1971), muncitor la cooperativa orășenească și apoi șef de
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
Urlaților în câmpu... (Ibidem, p. 213). Într-un document de prin 1697, Constantin Brâncoveanu poruncea marelui ciohodar (mai marele peste încălțămintea domnitorului ) Alixandri "să umble în orașul domnii meale... și pe la țară, să caute în toată țara (...) și în toate târgurile... (printre care pomenea și Urlațiul), i pin toate satile, să aibă a luoa ciohondăritul/impozitul pe cismărie /" . Trei ani mai târziu, același domnitor desființează ținerea târgului la Urlați, "pentru a ocroti târgul Gherghiței și mai ales cămara domnească: ...de vreme ce aducea
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
orașul domnii meale... și pe la țară, să caute în toată țara (...) și în toate târgurile... (printre care pomenea și Urlațiul), i pin toate satile, să aibă a luoa ciohondăritul/impozitul pe cismărie /" . Trei ani mai târziu, același domnitor desființează ținerea târgului la Urlați, "pentru a ocroti târgul Gherghiței și mai ales cămara domnească: ...de vreme ce aducea pagubă și domniei, pentru că și vama Gherghiței să strica dintru această pricină, am hotărât: târgu cel nou (de la Urlați) să nu mai fie" . Drept consecință, localitatea
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
să caute în toată țara (...) și în toate târgurile... (printre care pomenea și Urlațiul), i pin toate satile, să aibă a luoa ciohondăritul/impozitul pe cismărie /" . Trei ani mai târziu, același domnitor desființează ținerea târgului la Urlați, "pentru a ocroti târgul Gherghiței și mai ales cămara domnească: ...de vreme ce aducea pagubă și domniei, pentru că și vama Gherghiței să strica dintru această pricină, am hotărât: târgu cel nou (de la Urlați) să nu mai fie" . Drept consecință, localitatea era trecută din nou în rândul
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
impozitul pe cismărie /" . Trei ani mai târziu, același domnitor desființează ținerea târgului la Urlați, "pentru a ocroti târgul Gherghiței și mai ales cămara domnească: ...de vreme ce aducea pagubă și domniei, pentru că și vama Gherghiței să strica dintru această pricină, am hotărât: târgu cel nou (de la Urlați) să nu mai fie" . Drept consecință, localitatea era trecută din nou în rândul satelor, iar insistența spătarului Mihai pe lângă domn și chiar pe lângă Ștefan Cantacuzino, nepotul său, rămâne fără ecou . Abia în aprilie 1716, noul domn
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
localitatea era trecută din nou în rândul satelor, iar insistența spătarului Mihai pe lângă domn și chiar pe lângă Ștefan Cantacuzino, nepotul său, rămâne fără ecou . Abia în aprilie 1716, noul domn, Nicolae Mavrocordat, permite să se facă acolo în gura Urlaților târg, slobod toamna, pe vremea culesului în patru săptămâni . La 20 aprilie 1703, șase boieri întocmeau hotărnicia moșiei Urlați a lui Iordache Cocorăscu (moștenită de la logofătul Radu Cocorăscu), alegându-i-o și deosebind-o de cea a moșnenilor urlățeni , iar C.
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
când era Vodă la Urlați""... Bauer consemnează în memoriile (1788) sale Urlațiul, iar Dionisie Fotino în "Istoria generală a Daciei..." (1815), specifică Urlații, dar adaugă și o așezare, despre care nu știm nimic: "Adunații of Gura Urlaților" . DTSR" (1872) pomenește târgul Urlați ca având în componență și cătunele: Arionești, Mărunțiș, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei și Zărcălăi. Arhivele prahovene păstrează din anul 1881, un dosar cu procesul mai multor urlățeni
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Valea Urloiu, Valea Crângului, Valea Nucetului, Valea Bobului, Orzoaia, Jărcălăi, Valea Pietrei, Arioneștii Vechi, Arioneștii Noi, Valea Humei și Cherbea, având în total 4500 de locuitori, 9 biserici, o școală, două mori și o piuă. Se semnala, de asemenea, că târgul organiza săptămânal (în fiecare vineri) câte un târg (iarmaroc) și două bâlciuri anual. În perioada interbelică aici s-a aflat în continuare, reședința plășii Cricov, care avea în subordine 15 comune rurale; comuna Urlați a căpătat până în 1925 statut de
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Orzoaia, Jărcălăi, Valea Pietrei, Arioneștii Vechi, Arioneștii Noi, Valea Humei și Cherbea, având în total 4500 de locuitori, 9 biserici, o școală, două mori și o piuă. Se semnala, de asemenea, că târgul organiza săptămânal (în fiecare vineri) câte un târg (iarmaroc) și două bâlciuri anual. În perioada interbelică aici s-a aflat în continuare, reședința plășii Cricov, care avea în subordine 15 comune rurale; comuna Urlați a căpătat până în 1925 statut de comună urbană, Anuarul Socec consemnând-o cu 4914
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
în 1628. În Moldova, albanezul Vasile Lupu a devenit domnitor în 1634. Comunitatea albaneză a crescut numeric și a căpătat o mai mare importanță în epoca fanariotă, când un mare număr de emigranți albanezi și-au deschis afaceri în multe târguri și sate, sau erau angajați în garda domnilor și boierilor munteni, fiind cunoscuți ca arbănași, arvaniți sau arnăuți (din limba turcă: "arnavut"). Mișcarea naționalistă albaneză din Imperiul Otoman "Rilindja Kombëtare" s-a manifestat activ în Muntenia, care a devenit un
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
în "Villa Duria" unde s-au ținut adunări importante (sfatul francilor) amintit în manuscriptul (Metzer Annalen). "Pippin cel Scurt" ridică "Durum" la rangul de "cetate de scaun" unde a avut reședința ulterior și Carol cel Mare (742-814). Aici având loc târguri cu vânzări pe piața cerealelor, untului, găinilor, vitelor, și lemnului. Comerțul a dus la o înflorire economică a așezării, în secolul XIII s-a acordat Dürenului drepturile de oraș (privilegiu care asigura o administrare proprie). Prin anii 1200 s-a
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
oraș se comit execuții , se ard case . Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828), primul domnitor pământean din Țara Românească după epoca fanariotă a inițiat o serie de lucrări edilitar-urbanistice: pavarea cu piatră a celor patru drumuri principale ale orașului (Podul Târgului de Afară, Podul Mogoșoaiei, Podul Calicilor și Podul Șerban Vodă), construirea de palate, biserici, cazărmi etc. În 1824, în București sunt menționate în documente 1.515 prăvălii din care 255 erau „de frunte”, 489 „de mijloc” și 771 „de coadă
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
prin exemple faptul că "descensus" înseamnă „coborâre” și nu „găzduire”, iar "super" se traduce prin „asupra”, nu „la”. În continuare, el concluzionează că, potrivit actului, în Țară Bârsei ar fi existat voievozi autohtoni lezați în drepturile lor, prin răpirea vămilor târgurilor că importantă sursă de venit. Această presupunere legată de existența unei formațiuni politice tipic românească pe locul Țării Bârsei (sau în zona), anterior venirii teutonilor, a fost vehiculată de unii cercetători și contestată de alții. În cele din urmă, Tonciulescu
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
Antonescu s-a lansat într-un discurs extrem de lung, începând cu istoria Transilvaniei, în loc să pună accentul pe problemele imediate și stringente ale românilor ardeleni, expulzați, terorizați și omorâți de unguri, și fără sugera vreo soluție, sau chiar să încerce un târg cu Hitler, așa cum ar fi făcut-o un diplomat de carieră. Cert este că în ciuda intervențiilor lui Antonescu la Hitler, confirmate și de declarațiile lui Schmidt după război, situația românilor ardeleni din teritoriile cedate Ungariei, a rămas neschimbată până la sfârșitul
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
Universitatea Comercială din Leipzig pe care a absolvit-o în 1914 cu o lucrare de diplomă cu titlul "„Handelsbeziehungen zwischen Leipzig und Ost- und Südosteuropa bis zum Verfall der Warenmesse“" (Relațiile comerciale între Leipzig și Europa de sud-est până la decăderea târgului de mărfuri), lucrare pe care a tipărit-o în 1920 la Zürich, în timp ce era înmatriculat, din 1919, la Universitatea Zürich, pentru studii în științele economice, pe care le-a absolvit în 1921. În calitate de ministru de finanțe, Gheron Netta a dispus
Gheron Netta () [Corola-website/Science/306218_a_307547]
-
dovedit foarte profitabilă și populară. În trei ani, fuseseră construiți de cale ferată; până în 1840, iar până în 1860, . În lipsa unei trăsături geografice centrale (cum ar fi o "capitală națională"), căile ferate formau o rețea cu multe noduri, legând orașe și târguri din aceeași regiune, regiunile mici cu cele mai mari, și așa mai departe. Pe măsură ce s-a extins rețeaua de căi ferate, a devenit mai ieftin transportul de bunuri: în 1840, 18 "pfennigi" pe tonă pe kilometru iar în 1870, cinci
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
prima sa Cupă a Iugoslaviei, 4-0 împotriva FK Vojvodina. După aceea, cele mai mari succese au fost ajungerea în semifinalele din Cupa Cupelor UEFA în 1961, când a fost eliminată de ACF Fiorentina și ajungerea în finala din Cupa Orașelor Târguri în 1963, meci pierdut 1-4 împotriva celor de la Valencia CF. Trei cluburi iugoslave au participat în sezonul 1966-1967 din Cupa Orașelor Târguri, dar au fost eliminate din primele mecirui, excluzând-o pe Dinamo, care a fost prima echipă iugoslavă care
GNK Dinamo Zagreb () [Corola-website/Science/306278_a_307607]
-
Cupelor UEFA în 1961, când a fost eliminată de ACF Fiorentina și ajungerea în finala din Cupa Orașelor Târguri în 1963, meci pierdut 1-4 împotriva celor de la Valencia CF. Trei cluburi iugoslave au participat în sezonul 1966-1967 din Cupa Orașelor Târguri, dar au fost eliminate din primele mecirui, excluzând-o pe Dinamo, care a fost prima echipă iugoslavă care a câștigat o competiție europeană. Dinamo a câștigat finala pe Stadionul Maksimir, 2-0 împotriva celor de la Leeds United AFC. Dinamo a încheiat
GNK Dinamo Zagreb () [Corola-website/Science/306278_a_307607]
-
21 aprilie 1689 izbucnește în Brașov, pe Ulița Funarilor (actuala stradă a Castelului), un incendiu întețit de un vânt puternic. În câteva zeci de minute, focul răspândit de vânt cuprinde întreaga parte a Brașovului dinspre Tâmpa. Apar alte focare, în Târgul Cailor (G. Bariț) și pe strada Porții (Republicii) astfel încât în doar câteva ore întreg Brașovul este cuprins de flăcări. Chiar clădiri izolate precum Turnul Alb, Turnul Negru, Casa Sfatului sau Biserica Neagră au fost atinse de para focului, astfel că
Istoria Țării Bârsei () [Corola-website/Science/304812_a_306141]
-
și pe întregul sobor de la Mănăstirea Putna că a scutit satele mănăstirii, printre care și Crasna, de conace, podvezi, cai de olac, solărit, folărit de pielicele, cașcaval și de alte dări. De asemenea, a interzis vornicilor de Suceava, căpitanilor de Târgul Siretului, șugubinarilor și altor globnici să pună impozit pentru oamenii mănăstirii. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
în posesia lui Simion Pilipovschi. În 1774 administrația militară rusă găsește aici 26 de gospodării țărănești, care au fost supuse birului în folosul armatei. În lista birnicilor nu figurează nume de evrei, ruși sau ucraineni. În 1788 ocupația austriacă găsește târgul Briceni cu 55 de familii, dar în noiembrie al aceluiași an vin rușii. În noiembrie 1788 armata generalului Saltîcov îi alungă pe austrieci din Briceni. În 1812 satul Briceni avea o biserică din lemn din 1810 și un cimitir vechi
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
raionul Ungheni, Republica Moldova. Orașul Cornești se află în centrul Moldovei, fiind aproape cel mai înalt punct geografic din Moldova - la o altitudine medie de 314 m. față de nivelul mării. Cele mai vechi date atestă că orașul Cornești a existat ca târg al satului Cornești încă de pe la mijlocul sec. XVI, fiind întemeiat ceva mai târziu ca satul Cornești. Este amplasat la poalele Codrilor, pe vremuri moșiile Bocurului Vartie, care se întindeau de la Țățoare de la Prut până la Orheiul Vechi. Ca localitate a apărut
Cornești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/305614_a_306943]
-
satul Cornești. Este amplasat la poalele Codrilor, pe vremuri moșiile Bocurului Vartie, care se întindeau de la Țățoare de la Prut până la Orheiul Vechi. Ca localitate a apărut la începutul anilor 1550 pe baza a câteva căsuțe care erau construite în centrul târgului, aflate la încrucișarea drumurilor ce duceau spre Iași, Chișinău și Bălți. Aici veneau cetățeni din diferite localități la vânzarea vitelor, păsărilor, produse agricole și altele. Pe meleagurile Corneștilor erau cunoscuți boierii Balaban, Bogus, Zelinchii, Sadoevchii Blaf și alții. De la Cornești
Cornești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/305614_a_306943]