20,940 matches
-
despre situația din România, 14, 10 octombrie 1980, pp. 7-8 2080 SIER, EE, 18 septembrie 1980, p. H2 2081 Ceaușescu, România pe drumul..., XX, de la p. 330 2082 Staar (ed.), Yearbook on International Communist Affairs, 1981, p. 290 2083 RFE, Știri despre situația României, 10, 22 iulie 1980, pp. 7-8 2084 Spero, The Politics of International Economic Relations, p. 313 2085 Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților, Human Rights in Eastern Europe and the Soviet Union, 1980, pp. 17-21 2086
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, H8523 2558 Ibidem, p. S15748 2559 "The Boston Globe", 25 noiembrie 1989, p. 4 2560 Baza de date calculator, nr. 0508243, relatare UPI din Ungaria, de Erika Laszlo, 30 noiembrie 1989 2561 Știri CNN, 19 decembrie 1989 2562 Baza de date calculator, nr. 0511352, relatare UPI de la Washington, 19 decembrie 1989 2563 "The Economist", 6 ianuarie 1990, p. 44 2564 Baza de date calculator, nr. 0511837, relatare UPI de la Washington, 21 decembrie 1989
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
H72 2584 NYT, 24 ianuarie 1990, p. A8 2585 Ibidem, 25 ianuarie 1990, p. A9 2586 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea a II-a, 1990, vol. CXXXVI, H95-H98 2587 "The Boston Globe", 12 februarie 1990, p. 10; știri CNN, 11 februarie 1990 2588 Interviu acordat autorului de către ambasadorii Harry Barnes, 19 iulie 1987 și O. Rudolph Aggrey, 26 octombrie 1989. 2589 Forsythe, Human Rights and U.S. Foreign Policy: Congress Reconsidered, pp. 2-3 2590 Pentru considerații interesante privind acest
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
David (1937), manualul semnat de colectivul alcătuit din M. Petrescu, Remus Ilie și I. Totoiu (1935, p. 4), precum și Istoria românilor a lui R. Ilie (1936), recurg la o diviziune cvintuplă a trecutului românesc: • perioada veche, "care începe cu primele știri privitoare la pământul românesc și merge până la 1300"; • perioada formării și organizării Principatelor (1300-1400); • perioada luptelor pentru apărarea granițelor dunărene (1400-1600); • perioada decadenței politice (1600-1821); • perioada luptelor de libertate și unitate (1821-1919). Pragul simbolic reprezentat de anul 1600 își face
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ultima vreme, s-a îmbogățit și diversificat literatura ce se ocupă de etnogeneza românească, în general, de aceea de la est de Carpați, în particular. Coroborarea datelor arheologice, prin care se atestă prezența materială a culturii românești la începuturile sale, cu știrile din izvoarele narative externe despre valahi (vlahi), vine să împlinească un gol de cunoștințe puternic și acut resimțit de istoriografia românească până destul de recent, în ceea ce privește originea și evoluția societății noastre, implicit a satelor ca făuritoare și purtătoare în timp a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câțiva ani mai înainte. După cum se vede, urmele arheologice nu abundă pentru această perioadă, dar nici nu lipsesc cu desăvârșire, astfel că, în ceea ce ne interesează, adică dovedirea existenței umane în perimetrul Umbrăreștilor și în împrejurimi, în mileniul lipsit de știri dense și variate, puținele materiale satisfac întrucâtva nevoile documentării, mai ales cele monetare. Raritatea și precaritatea știrilor oferite de sursele arheologice, pentru această perioadă, pot fi completate și suplinite prin informații din arhiva socială a timpului. Le întâlnim la cărturarii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lipsesc cu desăvârșire, astfel că, în ceea ce ne interesează, adică dovedirea existenței umane în perimetrul Umbrăreștilor și în împrejurimi, în mileniul lipsit de știri dense și variate, puținele materiale satisfac întrucâtva nevoile documentării, mai ales cele monetare. Raritatea și precaritatea știrilor oferite de sursele arheologice, pentru această perioadă, pot fi completate și suplinite prin informații din arhiva socială a timpului. Le întâlnim la cărturarii care au avut preocupări în studierea și cunoașterea originii și începutul așezărilor medievale românești. Termeni juridico-lingvistici, ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ele se realizau prin regula impusă de fenomenul însorăririlor, la început poate între două, trei comunități, apoi mai multe, până s-a ajuns să se formeze un complex teritorial, cunoscut sub numele generic de uniune de obști. Nu am găsit știri sau indicii că acestui complex teritorial i-ar fi aparținut satele de la sud de Șerbănești, dar, judecând după organizarea lor administrativ-teritorială de mai târziu și având în vedere componența structurilor interne de teren, bănuim că i-au aparținut. Este vorba
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
actele de vânzare-cumpărare din epoca modernă prin sintagma răzeșie veche. Primul document ce face referire în mod explicit la Umbrăreștii-răzeși-partea din jos, este o carte domnească emanată din cancelaria voievodului Vasile Lupu, datat 28 noiembrie 1635, prin care se „face știre” unui Cristian vătav „că s-au jăluit satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu, zicându că au ei ocină și moșie, den Brălădița (Bârlovița - I. S.) pără în apa Brăladului... pănă în hotarul Umbrăreștilor”, cerându-i-se să meargă la fața locului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștilor de la vest de Bârlad, apoi și de la est, nu am putut afla. Nici măcar actele ce existau la vedere în timpul procesului din 1835 nu s-au păstrat. În astfel de condiții ne vedem siliți să folosim informații din surse cu știri indirecte, dar care au tangență cu situația respectivă. O asemenea sursă poate fi considerată cartea domnească dată de Gheorghe Duca, la 5 mai 1683, de aici de la Umbrărești, și avem motive să presupunem că din casa lui Gavriliță, marele vornic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sunt sărace și insuficient de precise, ca loc de origine. Alte sate, considerate drept baștină neamului din zona Fălciului, au revenit fratelui mai mic, Iordache Costache vel paharnic. Or, cum acesta a avut urmași, iar nu-i de mirare că știrile privind stăpânirile din ținutul Fălciului sunt numeroase și bogate în informații, de unde și concluzia pentru urmași și cercetători de a le stabili originea în respectivul ținut, nedându-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru perceperea cât de cât corectă a stării economice a moșiei Umbrăreștilor, implicit a preocupării locuitorilor în context, ni se par sumele rezultate din venitul morilor boierești. Dăm câteva exemple. Printr-o scrisoare, un vechil trimite stăpânului său, Gavril Conachi, știrea că pentru anul 1794, venitul morilor de la Umbrărești, stabilit la 900 lei, „l-am vândut vornicului Andoni din Liești și lui Toader morar din Umbrărești din anul 1794 noiembrie 7 și până la anul 1795 noiembrie 7”. Anul următor, 1795, dintr-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea răzeșească se practica arendășia sau, cum i se spunea pe atunci, orânda. Este înregistrat fenomenul în 1856 când un grup de răzeși încheie contract cu polcovnicul Sandu Avram și alți doi, pe o perioadă de trei ani, dar fără știrea și voia tuturor locuitorilor din sat, motiv pentru aceștia de a contesta în instanță valabilitatea contractului. Cu acest prilej, se fac referiri și la domeniul despre care discutăm, contractul având ca obiect de arendă și „a spicula băutura”, adică de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
E de observat că locuitorii răzeși nu se vor lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp a funcției de privighetor la ocolul Bârladului de care depindea și satul Umbrărești, nici de clauzele contractuale puse fără știrea și voia celor mulți, ei acționând în judecata Isprăvniciei cazul ilegal, cerându-și și apoi câștigându-și drepturile uzurpate prin înșelăciune. Faptul este instructiv întrucât ne arată o anume stare de spirit și mentalitate a oamenilor vremii. Cu timpul, cultivarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o deosebită preocupare atât din partea stăpânilor boieri, cât și din partea sătenilor gospodari. Există unele documente ce dau informații în legătură cu prezența grădinilor de zarzavaturi pe teritoriul al cărui istoric îl înfățișăm, ca și pe cel din împrejurimi. Documentele nu abundă în știri sub acest aspect și nici nu sunt prea vechi, dar presupunem că știrile din ele nu reflectă doar situația momentului întocmirii actului, ci pe aceea de continuitate. Ipoteza se bazează și pe criteriul demn de reținut, anume acela că nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unele documente ce dau informații în legătură cu prezența grădinilor de zarzavaturi pe teritoriul al cărui istoric îl înfățișăm, ca și pe cel din împrejurimi. Documentele nu abundă în știri sub acest aspect și nici nu sunt prea vechi, dar presupunem că știrile din ele nu reflectă doar situația momentului întocmirii actului, ci pe aceea de continuitate. Ipoteza se bazează și pe criteriul demn de reținut, anume acela că nu e de conceput existența unui teritoriu propice, sub multiple avantaje, grădinăritului pentru ca îndeletnicirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la stupina comunală” și solicită confirmarea de primire. Dar, pentru că demersul nostru, care se vrea unul istoric, și pentru că dorim să evidențiem realitatea din trecutul ceva mai îndepărtat și în acest segment de activitate, ne propunem să coborâm pe scara știrilor documentare și să scoatem la iveală informații din peisajul apicol moldovenesc, implicit românesc. Venim mai întâi cu mărturii din izvoarele noastre narative, respectiv cronicile secolelor XVII-XVIII. Prezentând condițiile naturale de excepție în privința fertilității și resurselor ce fac faima Moldovei de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
amintesc; e greu de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată, ducând cu unda ta miere și lapte, desfătări ca în rai”. Miere și lapte, o asociere gastronomică mai potrivită nici că se putea. Ion Neculce, în Letopisețul Moldovei, presară numeroase știri despre bogăția stupilor și a produselor acestora, despre veniturile, dar și dările ce decurgeau din asemenea câștiguri. În tabăra militară de la Țuțora, veneau „oamenii la urdie de vindea/u/ fără nici o grijă; ialoviță, miere, poame de tot felul”. Iar în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o încărcau în poloboace puse pe care, o transportau și o vindeau în orașele Bacău și Roman, deoarece prin orașele din preajma Umbrăreștilor, respectiv Tecuci, Focșani, Galați, produsul nu se putea vinde la preț bun ca urmare a abundenței lui aici. Știrea e credibilă fiindcă informatorul era om cu pregătire intelectuală și avea bune cunoștințe despre trecutul și oamenii localității noastre. El a lucrat o vreme alături de inginerul agronom Eugen Podoabă, la Casa Rurală umbrăreșteană, participând atât la înființarea acesteia pe plan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la casă. Și eu am zis să-l lași să vie că esti trebuitoriu și tot al dumitale rob ești și aice și acolo. Să-l lași să șadă undi să tragi”. O carte domnească din 15 mai 1780 cuprinde știrea privitoare la faptul că Gavril Conachi primise zestre, printre altele, 10 sălașe de țigani, pe Raicul, Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari. În catagrafia ce cuprinde numele țiganilor dezrobiți de pe moșia Torcești a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru acest predmet (pricină) dregerea acelui pod”. În legătură cu activitatea de modernizare a șoselei naționale din zona noastră, există la filiala Arhivelor Statului din Galați o bogată corespondență, ce conține interesante informații. Mai semnificative pentru noi ni se par a fi știrile despre înființarea cantoanelor pentru întreținerea și paza șoselei, pe segmentul ce pornește din hotarul Bărcii și merge spre sud până la hotarul cu Blăjerii, actualmente Ivești, respectiv hotarul dintre Ivești și Torcești, situat atunci pe locul unde se află în prezent
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu surprinde vreunul fix, nici pe Bârlad și cu atât mai puțin peste Siret. Podurile peste apele mari, cum era considerat Siretul, se construiau și funcționau numai cu aprobare domnească, pe criteriul că „apele cele mari sunt domnești, și fără știrea domniei nu-i volnic nime a face pod”. În zona în care este situată așezarea noastră, se consemnează podul mai sus menționat și el lega Umbrăreștii cu Suraia și satele din jur, inclusiv accesul spre Focșani. Un altul, tot peste
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din acest punct de vedere foarte interesant, ni se pare documentul din 3 noiembrie 1632, emis de Alexandru Ilieș voievod, nepotul lui Petru Rareș, prin care se adresează „la toți oamenii den sat den Trohănești, de ținutul Tecuciului”, făcându-le știre că „acel sat au lăsat cu limbă de moarte să fiți a slugei domniei mele, a lui Panaiut [...], iar voi să aveți a asculta de dânsul întru tot ce va da învățătură” (subl. I. S.). Satul Trohănești, actualmente Barcea, se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au fost Barcea, Drăgăneștii, Torceștii, Piscu etc. Dăm câteva exemple de asemenea forme de stăpânire întărite documentar. Pe 13 noiembrie 1662, Eustratie Dabija voievod scrie „la vătamanul și la toți sătenii din sat din Pașcani”, ținutul Bacăului, și le dă știre și le poruncește: „v-am luat de pre seama boiarinului nostru Pătrașco logofăt al treilea și v-am dat pre mâna stăpânu vostru [...], Vasile ceaur, fost hatman, să fiți a/i/ lui precum ați fost și mai înainte și să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vor pune sub ascultarea lor pe prinșii din timpul acțiunilor militare încheiate victorios. În felul acesta va apare categoria socială a robilor, pe care documentele de la noi o găsesc și o menționează ca existentă, neprecizată în timp. Faptul că primele știri confirmă doar existența ca atare a respectivei categorii sociale, fără nici un fel de referire privitoare la originea robilor ce fac obiectul daniilor ori al tranzacțiilor, precum și a robiei ca fenomen social, reprezintă prin el însuși dovada că ne aflăm în fața
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]