21,451 matches
-
spiritul lui " Nimic nou pe frontul de vest" de partea celor învinși), ieșea la iveală o "generație pierdută". Ce cale avea să urmeze această generație nu era clar în momentul acela. Membrii acesteia nu erau nici de stînga, nici de dreapta. Și în România își făcea apariția o astfel de generație. Să o numim "Generația tranșeelor". Cei cu poziția cea mai distinctă dintre ei erau învățători sau profesori de liceu, preoți, funcționari, avocați, medici. Toți erau "Iorghiști" înainte de război, cititori ai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
altă poliție secretă 103. Dificila industrializare forțată era resimțită de mulți studenți de origine țărănească. O dată iluziile postbelice risipite, calea spre stînga blocată, problemele nerezolvate deșteptau totuși un sentiment puternic, ceea ce a făcut ca radicalismul tineretului să se îndrepte spre dreapta. Aceasta era modalitatea de a-ți manifesta protestul fără să devii ateu sau trădător. Aceleași rele se manifestau și în Serbia, Grecia și Bulgaria (fără existența unei comunități evreiești exagerat de numeroase). Tineretul din Serbia, Grecia și Bulgaria puteau căuta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga nu a lansat niciodată o campanie serioasă de alfabetizare, dat fiind că mai mult de 50% din populație era analfabetă. Pe la sfîrșitul toamnei lui 1922, amarul studenților a dus la o grevă studențească generală 109. Mișcarea aceasta studențească de dreapta a coincis cu excese antisemite similare ale studenților din universitățile din Ungaria, Austria, Polonia și Lituania. Numerus clausus, a redus drastic numărul de studenți evrei înscriși la universitate. Guvernul, ținînd seama de articolul 60 din Tratatul de la Versailles și de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
inițiase o cruciadă împotriva manifestărilor politice la care Iorga se referea cu dispreț utilizînd termenul "anarhie". Deși nici el nu avea un temperament blînd, ura manifestările ilegale, provocatoare de dezordine și anarhie. Întrucît aceste manifestări erau opera studenților radicali de dreapta, atacurile lui nu făceau decît să toarne gaz pe foc. A dus o luptă neobosită și împotriva condițiilor sanitare tot mai proaste de la București și din toată România. Nici măcar afecțiunea sa față de sămănătorism nu-l putea opri. Oricine a trăit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unui rege și a unui regim discreditat. Iorga a adoptat o poziție lipsită de orice echivoc împotriva stîngii, pe care o identifica cu inamicul național numărul unu. Dar a trebuit să ia poziție împotriva unui atac mult mai agresiv din partea dreptei radicale. În timpul acestui ultim deceniu al vieții sale a depus Iorga cele mai supraomenești eforturi pentru apărarea României, luînd atitudine împotriva nazismului și a comunismului. El prețuia mai presus de orice valorile unei înțelegeri gen secolul al XIX-lea a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-au cunoscut, în 1925, au rămas împreună și la bine și la rău, și numai moartea lui Carol, în 1952, i-a despărțit. Pe lîngă amestecul indirect, negativ, dar eficient al Lupeascăi în politică, prezența unei amante evreice la dreapta regelui lor, care a îndepărtat-o pe regina lor, Elena, a avut un impact profund asupra românilor atît de mistici, religioși și antisemiți. "șerpoaica evreică" a devenit simbolul răului absolut, o viperă care amenința să le sugrume țara. În 1930
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ferate) și la atelierele Grivița de la București. S-a tras în masă în muncitori și a fost instituită legea marțială. Brutalitatea măsurilor poate fi pusă pe seama lui Vaida. Dar admiterea radicalismului comunist era de neconceput. Au apărut proteste radicale din partea dreptei radicale, sincere și energice, dar neconstructive. În România, ca aproape pretutindeni în Europa, dreapta a profitat politic de Depresiune (cu excepția unor locuri îndepărtate ca Serbia sau Grecia). Va fi semnalul ieșirii în stradă pentru Legiune. Întrucît legionarii îi vor lua
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și a fost instituită legea marțială. Brutalitatea măsurilor poate fi pusă pe seama lui Vaida. Dar admiterea radicalismului comunist era de neconceput. Au apărut proteste radicale din partea dreptei radicale, sincere și energice, dar neconstructive. În România, ca aproape pretutindeni în Europa, dreapta a profitat politic de Depresiune (cu excepția unor locuri îndepărtate ca Serbia sau Grecia). Va fi semnalul ieșirii în stradă pentru Legiune. Întrucît legionarii îi vor lua viața lui Iorga, să aruncăm o privire mai îndeaproape asupra lor. Singura mișcare fascistă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În 1919 s-a înscris la Universitatea din Iași. În lunile acelea, Iașul era centrul tulburărilor de stînga. În plus, la doi pași, în Basarabia, amenințarea bolșevică constituia un element foarte concret. În următorii cîțiva ani, Iașul va deveni centrul dreptei românești. Tînărul Codreanu și-a adus și el contribuția la acest lucru. Atunci cînd a intrat la Universitate, și-a declarat imediat poziția din punct de vedere politic, ca protejat al lui Cuza și al lui Șumuleanu. El va da
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
niciodată nimic împotriva Franței și să nu tragem niciodată într-un soldat italian"126. Nu putem să nu ne amintim cuvintele lui Goethe: Du meinst zu schieben, aber du wirst geschoben! Iorga a sesizat în mod corect natura relațiilor dintre dreapta românească și nazismul și fascismul: "Dreapta noastră este hitleristă, nu mussoliniană". Avea să fie mai greu de găsit o explicație atunci cînd Mussolini a devenit "hitlerist". Iorga a încercat să sugereze că zarva făcută de dreapta românească nu făcea decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu tragem niciodată într-un soldat italian"126. Nu putem să nu ne amintim cuvintele lui Goethe: Du meinst zu schieben, aber du wirst geschoben! Iorga a sesizat în mod corect natura relațiilor dintre dreapta românească și nazismul și fascismul: "Dreapta noastră este hitleristă, nu mussoliniană". Avea să fie mai greu de găsit o explicație atunci cînd Mussolini a devenit "hitlerist". Iorga a încercat să sugereze că zarva făcută de dreapta românească nu făcea decît să slujească năzuințelor revizioniste ale ungurilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
corect natura relațiilor dintre dreapta românească și nazismul și fascismul: "Dreapta noastră este hitleristă, nu mussoliniană". Avea să fie mai greu de găsit o explicație atunci cînd Mussolini a devenit "hitlerist". Iorga a încercat să sugereze că zarva făcută de dreapta românească nu făcea decît să slujească năzuințelor revizioniste ale ungurilor 127. Pentru Mussolini (așa cum i-a spus ginerelui său, contele Ciano), națiunile mici nu erau decît niște "pioni" pe tabla de șah internațională, iar noi știm la ce fel de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România are nevoie de un guvern de unitate națională și că numai el (Iorga) putea forma un astfel de guvern, dar nu era dispus să o facă. Astfel, regele nu va schimba deocamdată guvernul"138. Date fiind democrația ineficientă, radicalismul dreptei (adică Legiunea și Hitler) și cel al stîngii (adică Stalin), Iorga a devenit un naționalist conservator, militînd fără rezerve pentru supraviețuirea lumii sale gen secolul al XIX-lea, precum și a României Mari. Totuși, toate acestea implicau o serie de contradicții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
opună Legiunii, referindu-se cu dispreț la ea cu termenul de "Codrenii" (Corneliu Zelea Codreanu, frații acestuia, Decebal și Horia și în cele din urmă tatăl lor, precum și fiica, Irredenta Codreanu). În politica României se manifesta o orientare generală spre dreapta. Vaida s-a separat de Partidul Național Țărănesc și a fondat Frontul românesc, care avea un program autoritar 140. Fuziunea dintre Liga Națională de Apărare Creștină a lui Cuza și Agrarienii lui Goga din 1935 a avut consecințe și mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mișcare. Cu trecerea timpului, doi factori au dus la înăsprirea atitudinii românilor (față de evrei și de unguri mai ales): refuzul ungurilor de a accepta statu-quo-ul și speranțele acestora în revizionismul încurajat cu atîta zel de către Ungaria. Odată cu ascensiunea radicalismului de dreapta în interiorul și în afara României, care, în România, a luat și forma unui nemilos "Nou naționalism" gen secolul al XX-lea, susținut de Vaida, de Goga și de Legiune, viața nu devenise mai ușoară pentru unguri. Să nu uităm nici de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Legiune, viața nu devenise mai ușoară pentru unguri. Să nu uităm nici de omniprezența și respingătoarea corupție orientală. Toți acești factori și-au intensificat acțiunea pe la sfîrșitul anilor '30, cînd s-a înregistrat și o intensificare a violenței aripei de dreapta. Toate acestea nu erau îndreptate numai împotriva ungurilor. Ele erau trăsături nefericite ale vieții românești și ale guvernului României, care și-a definit totuși clar poziția. Atîta timp cît ungurii pîndeau momentul propice, fiind ostili ideii de a trăi într-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să ne aliem cu ea. Dacă Franța ne-ar cere să încheiem o astfel de alianță, am prefera să rupem relațiile cu ea decît să acceptăm!" Iorga l-a avertizat pe rege că, din cauza sistemului partinic, România se deplasează spre dreapta "cu iuțeala unor cai în galop". L-a întrebat pe rege ce s-ar întîmpla dacă Legiunea ar avea de cinci ori mai multe locuri în Cameră la alegerile următoare? Acesta a replicat că nu intenționează să devină o ștampilă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țară balcanică în care mai aveau loc alegeri parlamentare semnificative, dar timpul se scurgea cu repeziciune. Regele Carol și guvernul român erau atacați nu numai de către cei de stînga (ca în Iugoslavia sau în Grecia), ci și de radicalii de dreapta. Toamna lui 1937 însemna apropierea alegerilor, față de care Iorga era sceptic. "Va fi încă o încercare de verificare a validității votului universal", scria el33. Taberele angajate în alegeri erau stabilite: pe de o parte regele, regimul politic, liberalii, goga-cuziștii și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Exista un dezacord clar între Iorga și goga-cuziști în privința politicii externe și a antisemitismului lor comun. Cu toate acestea, atît goga-cuziștii cît și Iorga erau apropiați de rege și de regimul politic. Întrucît Maniu va fi adesea atacat, atît de către dreapta cît și de către stînga (mai ales de Iorga), din cauza pactului electoral cu Legiunea, credem că este corect să reproducem explicația lui. În mai 1938, atunci cînd a depus mărturie (împreună cu generalul Antonescu și cu Mihai Manoilescu) în procesul intentat lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
industrializării; un regim modernizat cu regele jucînd rolul de dictator. Deoarece poporul nu accepta de bunăvoie sacrificiile industrializării forțate, libertățile politice trebuiau desființate. Dar democrația nu putea fi pusă în practică, comunismul nici nu intra în discuție, iar radicalismul de dreapta al Legiunii era inadmisibil. Ceea ce pare să fi fost cel mai trist este cît de greu era atunci să se găsească o soluție constructivă pentru problemele României. Iorga nu era nici în favoarea domniei "odioaselor" partide politice, nici a dictaturii. Deși
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga nu era nici în favoarea domniei "odioaselor" partide politice, nici a dictaturii. Deși îi acorda sprijinul (și prestigiul său!) regelui Carol, a declarat întotdeauna că este "categoric împotriva oricărei dictaturi", deoarece "toate mișcările revoluționare, fie ele de stînga sau de dreapta, distrug sistematic cultura"56. Dacă el se aștepta la un "regim creativ", Dictatura Regală nu avea să fie așa ceva. A cooperat totuși cu ea, deoarece identifica acest regim cu supraviețuirea României Mari. Dar nu guvernul, ci camarila conducea țara. Pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
naționalismului cultural. Receptivitatea naționaliștilor (de tipul lui Iorga sau De Gaulle) îi irită atît pe cei de stînga, cît și pe cei de dreapta. Naționaliștii recunosc anumite realități, care, într-o epocă a iluziilor (atît de stînga, cît și de dreapta), îți scapă în cea mai mare parte printre degete. S-ar părea că cea mai pietruită cale de la un naționalism înapoi la alt naționalism trece prin "internaționalismul proletar" al marxiștilor. Politica tradițională a lui Iorga favoriza unitatea națională, neatacată de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui N. Iorga, vol. 362, doc. 164 și vol. 371, documentele 184-187, 226-28 și Doi ani de restaurare, p. 53. Dacă Iorga își numea partidul "un partid monarhist de stînga", de data aceasta își numește clar guvernul "un guvern de dreapta", "dar nu retrograd". "Neamul românesc",18 iunie 1931 55 Op. cit, p. 59 56 Memorii, vol. VI, pp. 126 și 133-134; vezi și O viață de om..., vol. III, p. 255 57 Theodorescu, op. cit., p. 274 58 Curînd după căderea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poate fi Înțeleasă decât În context paneuropean: declinul fervorii politice din Vest (mai puțin În rândul unei minorități intelectuale marginalizate) a fost Însoțit de pierderea credinței politice (din motive complet diferite) și discreditarea marxismului oficial În Est. În anii ’80, dreapta intelectuală a părut la un moment dat că ar putea resuscita proiectul (născut tot În secolul al XIX-lea) de a demola „societatea”, lăsând problemele publice În voia unei piețe nerestricționate și a unui stat minimalist. A fost Însă doar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ar putea resuscita proiectul (născut tot În secolul al XIX-lea) de a demola „societatea”, lăsând problemele publice În voia unei piețe nerestricționate și a unui stat minimalist. A fost Însă doar o zvâcnire pasageră. După 1989, nici stânga, nici dreapta europeană nu mai aveau de oferit un proiect ideologic global - În afară de perspectiva libertății, care pentru cei mai mulți europeni era deja o realitate. În al treilea rând, ca un substitut modest pentru ambițiile defuncte ale trecutului ideologic european, a apărut Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]