21,599 matches
-
Totuși, s-a întors în 1931, unde si-a regăsit statutul de amator. A fost ales președintele Federației Italiane de Scrimă și a devenit antrenor principal lotului italian, cu un salariu extravagant. Purtând o cămașă neagră, a fost căpitanul echipelor italiene la Jocurile Olimpice din 1932 și la cele din 1936. A murit în 1940, la vârsta de 45 de ani, în urmă unei hemoragiei cerebrale. În anul 2013 a fost inclus în „Hall of Fame-ul” scrimei de către FIE.
Nedo Nadi () [Corola-website/Science/335797_a_337126]
-
a stagnat atunci cand conducerea ei conservatoare a favorizat interesele muncitorilor calificați, ca de exemplu operatorii tăietori. Această linie nu a convenit majorității muncitoarelor imigrante, mai ales celor evreice, cu trecut de activități bundiste în Rusia țarista, si acelora poloneze și italiene, cu inclinații socialiste și anarhiste. Creșterea bruscă în afilierea la ILGWU a fost urmărea a doua greve de masă de succes la New York. Cea dintâi, în 1909, a devenit cunoscută că Răscoală celor 20,000, si a durat 14 săptămâni
International Ladies' Garment Workers' Union () [Corola-website/Science/335807_a_337136]
-
cu o turlă înaltă de 90 m și un portal cu ogivă. Două incendii au produs bisericii avarii însemnate în 1420 și 1474. Clădirea bisericii a fost ulterior lărgită și refăcută în perioada 1644-1683 în stil baroc, după planurile arhitectului italian Domenico Sciassia. Au fost construite două turnuri în stil baroc ce au încadrat vechiul turn gotic, nava a fost prelungită și extinsă și a fost adăugată o cupolă pe latura de est. Altarul mare, consacrat în 1704, a fost proiectat
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
a lui Castiglione, au exercitat o influență durabilă în dezvoltarea culturii vestice, la fel ca și pictura, sculptura și arhitectura, la care au contribuit artiști extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico și Michelangelo. Influența muzicală a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, Palestrina și Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabilă. Mai târziu, în secolul al 19-lea, opera romantică italiană (gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat datorită compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi și
Cultura Italiei () [Corola-website/Science/335834_a_337163]
-
artiști extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico și Michelangelo. Influența muzicală a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, Palestrina și Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabilă. Mai târziu, în secolul al 19-lea, opera romantică italiană (gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat datorită compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi și Giacomo Puccini. Artiștii, scriitorii, regizorii, arhitecții, compozitorii și designerii contemporani italieni contribuie semnificativ la cultura vestică.
Cultura Italiei () [Corola-website/Science/335834_a_337163]
-
dovedit a fi remarcabilă. Mai târziu, în secolul al 19-lea, opera romantică italiană (gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat datorită compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi și Giacomo Puccini. Artiștii, scriitorii, regizorii, arhitecții, compozitorii și designerii contemporani italieni contribuie semnificativ la cultura vestică.
Cultura Italiei () [Corola-website/Science/335834_a_337163]
-
secolului al XIX-lea, coronițele în formă de diademă au devenit o parte din veșmintele oficiale purtate de membrii familiei imperiale ruse și de femeile nobile de la curtea imperială. Aceste „cocoșnicuri” au fost inspirate în aceeași măsură de moda renascentistă italiană și de arcelet-urile franțuzești, în timp ce cocoșnicurile rusești autentice erau încă purtate de femeile din clasa de mijloc și de țărăncile bogate ale vremii. În această perioadă atât femeile necăsătorite, cât și cele căsătorite purtau modelul folosit în mod tradițional de
Cocoșnic () [Corola-website/Science/335831_a_337160]
-
(în română "Marele Canal)" este un canal din Veneția. El reprezintă unul dintre coridoarele navale majore ale orașului. Transportul public este efectuat de „autobuze” navale (italiană: "vaporetti") și taxiuri navale private, însă mulți turiști preferă să exploreze canalul cu gondolele. din Veneția sau "Canalazzo", după cum îi spun venețienii, este canalul principal de apă ce șerpuiește prin acest oraș. Canal Grande este o cale navigabilă veche ce
Canal Grande () [Corola-website/Science/332533_a_333862]
-
exemplar se află la Österreichische Nationalbibliothek din Viena. Harta a fost folosită apoi de Anton Maria Del Chiaro, fostul secretar al domnitorului Constantin Brâncoveanu, în a sa "„Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia”" apărută în 1718 la Veneția, în limba italiană. A fost citată de vestitul geograf și cartograf francez Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville în lucrarea "„Memoire sur les peuples qui habitent aujourd'hui dans la Dace de Trajan”". Mai târziu, în anul 1869, s-a executat la București, în tipografia
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
și cartograf francez Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville în lucrarea "„Memoire sur les peuples qui habitent aujourd'hui dans la Dace de Trajan”". Mai târziu, în anul 1869, s-a executat la București, în tipografia "„Saunder&co.”", o reproducere după ediția italiană a lui Del Chiaro, la dimensiunile 670 X 340 mm, reproducere care se află la Biblioteca Academiei Române. Originalul hărții a fost descoperit de marele cărturar Nicolae Iorga la British Museum din Londra în anul 1927. Doi ani mai târziu a
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
(, ) este un film de comedie francez, italian și spaniol regizat de de Gérard Oury cu Louis de Funès și Bourvil în rolurile principale. A fost lansat în 1965. În 2013, este încă unul dintre primele 20 de filme cu cele mai mari încasări din Franța, alături de "Marea
Prostănacul () [Corola-website/Science/332610_a_333939]
-
Cadillac sunt pierdute sau furate de către alte persoane. În timp ce trece frontieră, Antoine Marechal își dă seama care este adevăratul plan al lui Saroyan, de aceea pune la cale un plan de răzbunare atât împotriva lui Saroyan cât și a gangsterilor italieni. Cu toții ajung pe mâna poliției în orașul francez Carcassonne.
Prostănacul () [Corola-website/Science/332610_a_333939]
-
într-un cadru cu ghirlande de flori și fructe, se află două scări pentru măsurarea distanțelor, fără nicio indicație. O măsură intră de 60 de ori într-un grad, alta de 20 de ori. Cea dintâi se referă la "„mila italiană”", cea de-a doua la "„ceasul turcesc”". În locul gol rămas în colțul din dreapta sus se află roza vânturilor, cu direcția nord. Harta lui Cantemir dovedește o amplă cunoaștere a teritoriului Moldovei. Elementele de relief, hidrografie și vegetație, localitățile, limitele administrative
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
Tolstoi („Nuvele și povestiri populare”), Korolenko („Nuvele siberiene”) Georg Brandes („Oameni și scrieri”), Ibsen(„Liga tinerimii”) , Jens Peter Jacobsen („Șase nuvele”), Björnson („Nuvele țărănești”), Bret Hart („Schițe din California”) , Aleksander Świętochowski (Din viața poporului),Jorgen Wilhelm Bergsoe („Pillone” din „Nuvele italiene”), H.S.Schmidt (Stilul în artă). În 1901 Hussar a întemeiat gazeta economică „Bursa”. La finele anului 1918 el a fondat la București jurnalul în limba franceză „L'Orient”, „jurnal politic, economic și literar, cu orientare democratică”. A fost căsătorit cu
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
(n. 29 iunie 1929 - d. 15 septembrie 2006) a fost o jurnalistă și scriitoare italiană. A devenit cunoscută prin numeroasele interviuri cu numeroase mari personalități politice din a doua jumătate a secolului XX. Lucrarea "Interview with History" ("Interviu cu istoria") conține interviuri acordate de: Indira Gandhi, Golda Meir, Yasser Arafat, Zulfikar Ali Bhutto, Willy Brandt
Oriana Fallaci () [Corola-website/Science/332629_a_333958]
-
determinat și că nume predicativ cu subiectul propoziției. Dacă un singur atribut determina mai multe substantive, dintre care cel puțin unul este masculin, acordul se face la masculin plural: "une ville et un village italiens" „un oraș și un sat italian”. O excepție de la regulă este lipsa acordului adjectivului "grand" „mare” în unele cuvinte compuse devenite arhaice, precum "une grand-mère" „o bunica” sau "ce n’est pas grand-chose" „nu e mare lucru”, deoarece în franceză veche "grand" avea doar această formă
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
formă de navă cu altar semirotund. Stilul arhitectonic se caracterizează prin amestecul de elemente bizantine și gotice. Dimensiunile interioare maxime sunt 37x20m și 10,50m înălțime. Pictura este executată în cea mai mare parte de Petre Alexandrescu după modelele Renașterii italiene și restaurată în două rânduri, în 1898-1900 și 1928-1932. Biserica Sf. Nicolae este amplasată pe locul unei mai vechi biserici ce fusese construită între anii 1835-1836 și care, fiind una din cele mai înalte clădiri din oraș, servea pompierilor drept
Biserica „Sf. Nicolae” din Brăila () [Corola-website/Science/332668_a_333997]
-
se termină în anul 1865, an în care biserica este pictată de pictorul Petre Alexandrescu (absolvent al Academiei de Pictura din Roma, care realizase deja la acea dată pictura bisericii mănăstirii Antim din București) într-un stil de inspirație renascentistă italiană.
Biserica „Sf. Nicolae” din Brăila () [Corola-website/Science/332668_a_333997]
-
dihotomia sexuală umană. Designul „alien”-ului aparține suprarealistului elvețian H. R. Giger, pe baza unei litografii numite "Necronom IV", ulterior fiind redefinit pentru primul film din seria "Alien", iar efectele mecanice de bază au fost proiectate și construite de către designerul italian de efecte speciale Carlo Rambaldi. Proiectarea și ciclul de viață al speciei a fost extins la scară largă pe tot parcursul fiecărui film.
Alien (personaj fictiv) () [Corola-website/Science/332682_a_334011]
-
să regizeze aceleiași filme caracterizate de eleganță și inteligență, prezentând adesea o vedere nostalgică a stilului de viață francez din anii anteriori. A fost ales membru al Academiei Franceze în 1960. Cele mai cunoscute filme ale lui Clair sunt "Pălărie italiană de paie" (1928), "Acoperișurile din Paris" (1930), "Milionul" (1931), "Libertate" (1931), "M-am căsătorit cu o vrăjitoare" (1942) și "10 negrii mititei" (1945). s-a născut și a crescut în cartierul Halles din Paris. A petrecut cea mai mare parte
René Clair () [Corola-website/Science/332688_a_334017]
-
cărți intitulată " Le straordinarie avventure di Caterina". Prin intermediul pictorului Capogrossi, în 1936 Elsa Morante îl cunoaște pe scriitorul Alberto Moravia cu care se căsătorește pe 14 aprilie 1941. Împreună îi vor cunoaște și frecvența cei mai mari scriitori și gânditori italieni ai vremii, printre care Pier Paolo Pasolini (cu care Elsa va păstra lungă prietenie până la ruperea definitivă a relațiilor din jurul anului 1971), Umberto Sabba, Atttilio Bertolucci, Giorgio Bassani, Sandro Penna, Enzo Siciliano. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
Napoli, ESI, 1995 Concetta D'Angeli e Giacomo Magrini (îngrijita de), Vent'anni dopo "La Storia": omaggio a Elsa Morante, Pisa, Giardini, 1995 Albă Andreini, «L'isola di Arturo» di Elsa Morante, în Alberto Asor Roșa (a cură di), "Letteratura Italiană Einaudi", "Opere", vol. 4, tomo ÎI, Torino, Einaudi, 1996, pp. 685-712 Ștefania Lucamante, "Elsa Morante e l'eredità proustiana", Firenze, Cadmo, 1998 Marco Bardini, "Morante Elsa, italiană. Di professione, poeta", Pisa, Nistri-Lischi, 1999 Pier Vincenzo Mengaldo, "Menzogna e sortilegio: Elsa
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
di Arturo» di Elsa Morante, în Alberto Asor Roșa (a cură di), "Letteratura Italiană Einaudi", "Opere", vol. 4, tomo ÎI, Torino, Einaudi, 1996, pp. 685-712 Ștefania Lucamante, "Elsa Morante e l'eredità proustiana", Firenze, Cadmo, 1998 Marco Bardini, "Morante Elsa, italiană. Di professione, poeta", Pisa, Nistri-Lischi, 1999 Pier Vincenzo Mengaldo, "Menzogna e sortilegio: Elsa Morante, în Franco Moretti "(îngrijita de), "Îl romanzo", vol. 5: Lezioni, Torino, Einaudi, 2003, pp. 571-584 Concetta D'Angeli, "Leggere Elsa Morante: Aracoeli, La Storia e Îl
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
Georg s-a născut la Dresda, că singurul fiu al lui Johann George al II-lea, Elector de Saxonia și a soției acestuia, Magdalene Sybille de Brandenburg-Bayreuth. La fire a semănat cu tatăl său. Au împărtășit aceeași plăcere față de muzică italiană și teatru. În 1685, la vârsta de 38 de ani, Johann George al III-lea a întâlnit-o pe cântăreață venețiana de operă Mărgărita Salicola cu care a început o relație; el a adus-o la Dresda (nu numai pentru
Johann Georg al III-lea, Elector de Saxonia () [Corola-website/Science/332696_a_334025]
-
și Ron Burgundy (Will Ferrell) pentru filmul "" (coloana sonoră include și cântecul original, care este redat la începutul filmului). Pentru a promova filmul, Cross și Ferrell au interpretat cântecul împreună în direct la emisiunea "Jimmy Kimmel Live". În 1991, grupul italian de muzică dance East Side Beat a remixat "Ride Like The Wind" într-un stil tipic muzicii dance ai anilor '90. Au fost făcute cinci remixuri.
Ride Like the Wind () [Corola-website/Science/332727_a_334056]