22,212 matches
-
aude doar elogii pe socoteala lui, ceea ce-i dă noi puteri. Henri al V-lea e mai puțin norocos. Își dă seama că a pierdut complet contactul cu soldații lui. Dă peste un William, soldat sucit care nu se simte fericit că merge pe front să moară lângă rege, «luptînd pentru o cauză dreaptă într-o bătălie pentru onoare. Și dacă, în ziua din urmă, cauza nu va mai fi la fel de bună și regele va trebui să dea socoteală când toate
Tur de orizont by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13693_a_15018]
-
iată-l pe omul cel mai important din serviciul nostru, care jonglează cu bilanțuri contabile și cu cifre! exclamă ea intrînd în biroul meu. Fără el, aș fi pierdută.“ Pe urmă rîde; vizitatorii importanți rîd și ei, sau măcar surîd fericiți. Surîd și eu, atîta cît pot.ș...ț Au trecut cîteva zile, relativ calme, pînă am primit un nou telefon de la căpitanul Chaumont. Ancheta avansase, găsiseră asasinul prezumtiv, de fapt mai mult decît prezumtiv, individul mărturisise. Peste două zile era
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
plictisit; dar cel care s-a impus rapid ca adevăratul maestru de ceremonii a fost căpitanul Chaumont. Vioi și bine dispus, îi întîmpina pe participanți, îi adresa fiecăruia o vorbă de bun venit, îl conducea la locul lui: părea foarte fericit. Era primul lui caz de crimă și îl rezolvase în mai puțin de-o săptămînă: în această poveste sordidă și banală, el era singurul erou adevărat. Aișa se ghemuise pe un scaun, vizibil copleșită, cu chipul încadrat de părul negru
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
în amintirea lui, pe scenă au venit ca să-l evoce, realizatorul volumului, directorul Editurii Expert, Valeriu Ioan-Franc, autoarea, acad. Matilda Caragiu Marioțeanu, balerinii Simona Șomăcescu și Ion Tugearu, artiștii Nicu Alifantis, Ana Ioana Macaria, Dan Puric, Antoaneta Zaharia. Într-o fericită înlănțuire, versul, muzica, dansul, pantomima au avut darul să-l readucă, fie și numai în gând, pe cel care, pentru noi, publicul, a însemnat mai mult decât un mare actor, cu o prodigioasă activitate artistică. Toma Caragiu a fost, nu
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]
-
Gina Sebastian Alcalay Oh, Doamne, ce fericit e cel ce, ajuns pe cărarea lui, privește cu dispreț micimile și maimuțărelile lumii Cel pentru care nu mai există nici durere, nici neliniște și invidie, nici înfrîngere și nici victorie Așa grăia unul din acei filozofi mistici persani care
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]
-
rămîne într-adevăr, nu în sensul ideologic, ci în sensul spontaneității ei creatoare autentice, cea care restituie ereditatea. Genetica culturii vine din timpuri imemoriale. În cultură nu se realizează o unanimitate și nu s-a realizat niciodată. Chiar în cazuri fericite, în Franța, în Germania, nu se poate să ai în cultură o unanimitate pe care o ai în tehnică, chiar dacă ai școli, discuții etc. Totul ar fi să se realizeze și aici civilizația occidentală, ceea ce nu e chiar cazul cu
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
Privirea verde a intrat iar în ochii Annei, stă cuminte ca la concert, nu vrea să-i scape nimic, e clar că muzica asta îl atrage, caută să-i descifreze sensurile, cum de-l pot interesa banalitățile astea?! Anna e fericită. începe să spere din nou. Când un bărbat te ascultă așa, când un bărbat te privește așa, și degetele lui mângâind colțul mesei, și ea simțindu-și umerii și toate acele întâlniri întâmplătoare de parcă ar fi dirijați printr-un cod
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
a plasat pe aceeași listă cu domnii Orescu și Paler, fie ea și lista celor care urmează "cu umilință" scenariile anti-Constantinescu puse la cale de structurile comunisto-securiste (structuri, de altfel, părintește protejate de domnia sa însăși!) Dar aș fi infinit mai fericit dacă omul numărul unu al țării ar lăsa gargara și ar trece la fapte. Mi-ar plăcea să-l văd în fruntea unei coloane de demonstranți care să protesteze, sub geamurile Partidului România Mare, împotriva metodelor fasciste pe care această
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
cânta pe atunci ironic în Occident... Pe urmă, această ființă uzată, care trăise atâția ani de foamete acută, vrea să mă învețe pe mine, mai ales, care nu știam, rusește. De ex. când îi arăt, mutește, cheia camerii, ea râde fericită din cauza darului nostru princiar, exclamând veselă: Niet, niet, pa ruski! adică să-i spun numărul camerii pe rusește; și nu mă lasă până când nu spun și cifra și cluci... E felul ei de a mă răsplăti, de a se achita
Pa ruski by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13090_a_14415]
-
concerte au rămas deschise sub vocea lunii, Roma a demarat în forță cu variate manifestări menite a evoca amintirea lui Federico. De altfel, așa trebuie explicat și titlul ales de către organizatori pentru acest maraton fellinian: ROMARCORD, Roma-si-ricorda („Roma își amintește”), fericită alăturare a toponimului cu titlul uneia dintre bornele cinematografiei felliniene. În noaptea aceea Nicola Piovani, succesorul lui Nino Rota la crearea atmosferei muzicale pentru ultimele filme ale regizorului, a susținut un concert pe Capitoliu; tot atunci au fost inaugurate trei
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
ventrele unor frecvențe miraculoase. Am văzut de curând un film întocmit de Aurelian, având ca punct de plecare câteva poeme plastice ale lui Corneliu Vasilescu și am avut senzația că întregul eșafodaj imagistic era condamnat să cânte, intrând într-un fericit contrapunct cu Mobilele sonore ale celor șase clarinete suprapuse pe banda magnetică. Ca în toate mărturisirile sale artistice, Aurelian și-a povestit propriile-i avataruri existențiale atât de firesc și persuasiv încât m-a făcut să le accept ca fiind
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
RETROSPECTIVA CĂLIN ALUPI Retrospectiva Călin Alupi, organizată de Pinacoteca ieșeană, al cărei custode pictorul a fost în studenție, readuce fericit în actualitate arta sa atât de profundă și de originală. Este o restituție necesară, o scoatere din conul de umbră a picturii unuia dintre reprezentanții de seamă ai școlii ieșene de pictură. Călin Alupi este iar printre noi, căci pânzele
Retrospectiva Călin Alupi. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2236]
-
au topit toate în alambicul nevăzut în care și-a plămădit opera. Călin Alupi e acum mai mult ca oricând printre noi. Pășește ușor, neauzit, pe lângă tablourile lui și se minunează de uimirea noastră cu aromă de bucurie. E puțin fericit, cu parcimonie, deoarece așa-i este firea, că truda lui n-a fost zadarnică. Nefericit, poate, prin viață, fericit prin operă. Acesta să fie până la urmă prețul veșniciei? Călin Alupi a atins-o cu penelul. Grigore ILISEI
Retrospectiva Călin Alupi. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2236]
-
om. Miroseam a proaspăt și a viață când am fost dusă În holul În care, de obicei, aram, lăsați să ne târâm ca melcii. Acolo, Iba! M-a luat din nou În brațe. Nicicând nu am mai fost atât de fericită. Lângă noi, Iva! Așa am botezat-o pe femeia căreia Îi semănam din vârful nasului și până În albastrul ochilor. A vrut să mă ia În brațe și ea. Inițial, m-am temut și am Întors capul, apoi m-am lăsat
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
unui viitor, nouă inventat. De când așteptam să revină Iba și Iva, am Început să simt timpul. Ba, mai mult, mi se părea, paradoxal, că de această așteptare era agățată bucuria mea, clipa În care am să fiu iar sătulă și fericită, când am să adorm, În siguranță, cu capul pe pieptul lui. O săptămână Întreagă Însă, cea mai aproape de mine, ca și de ceilalți, era moartea. Veșnic prezentă, un fel de Întruchipare nesătulă, făcea gaură Într-un prezent neclintit, șapte zile
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ ROMÂNITĂȚII Pentru Fundația Culturală "Ginta Latină", personalitatea bardului basarabean Toma Istrati este un exemplu fericit de militant angajat în apărarea idealului național de unire a românilor din teritoriile răpite. Întreaga sa existență a însemnat dăruire, abnegație și participare temerară la susținerea drepturilor românilor. Aportul său la promovarea culturii naționale și a conștiinței românești în mediul
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
profil balneologic, de mare prestigiu. La nivel social-cultural, octogenarul, ca președinte al Societății "Ginta Latină" și fondator al publicației " Curierul Ginta Latină", a desfășurat o activitate neobosită, multivalentă, pe care orice patriot o poate invidia, căci aceasta apare ca o fericită prelungire a ceea ce au desfășurat precursorii, încă din anul 1890, în cadrul "Ligii Culturale", prin presă, conferințe, mitinguri, demonstrații de solidaritate națională, având un numitor comun: unitatea neamului românesc de pretutindeni. Competența dr. Vlad Bejan în probleme social politice este atât
Recenzie dr. Vlad Bejan-Octogenar. In: Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
fundamentale unitatea, independența, suveranitatea noastră, în aceste condiții ale integrării, dar, mai ales, ale globalizării. Dar, este rândul colegilor mei să-și exprime gândurile despre domnia-sa. Eu îi urez, în numele "Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni", mulți ani fericiți, sănătate, energie, aceeași energie, aceeași dăruire, pentru a continua opera pe care a început-o. Vreau să l asigur pe domnul doctor Vlad Bejan de întreaga noastră admirație, prețuire, gratitudine, și îl invităm, încă de pe acum, la Congresul Spiritualității Românești
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
împotriva moralei, vina personală, revelarea foțelor malefice - „adierea altor lumi”, cum le spunea prozatorul rus. Nu doar asemănări, însă, pentru că, iată, Elena Loghinovski descoperă „paralele contrastive” în tema dragostei, în „comportamentismul” lui Preda față de „realismul” lui Dostoievski ori în omul fericit din Cel mai iubit dintre pămînteni față de omul sublim din Idiotul. Exegeza operei lui Marin Preda va trebui să țină seama de acest studiu dens, solid argumentat al Elenei Loghinovski. O secțiune finală, care adaugă lucruri noi în privința analizei operei
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
despre cea de după 1989 ce să mai spunem?), lumea lui Caragiale e aproape paradisiacă. Gelu Negrea e de aceeași părere: „Viața în comedie este robustă, plină de sănătate, neconflictuală la nivel macro, pînă aproape de pastoral. O lume, pînă la urmă, fericită...”. E un punct util discuției acesta. Dacă „formele fără fond” ironizate de Caragiale ni-l apropie, cum remarcam în editorialul anterior, aspectul lumii politice nu mai este același. Cu geniala intuiție, ne previne Caragiale însuși: „Începem o altă istorie mai
Celălalt Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13128_a_14453]
-
e-atât de dulce! Nu-i somn pe lume și nici Dorul meu În ne-odihna lor să mi te culce... Știu că nu dormi și ochii tăi recită Același Psalm din ziua cea dintâi De când mi-e coasta lipsă fericită, Tu,veghea mea din suflet, să rămâi! Târziu când vine gândul și el vine Cu freamătul nepământesc în prag, Știu că nu dormi, te odihnești cu mine În Visul, dintre toate, cel mai drag! Referință Bibliografică: Știu că nu dormi
ŞTIU CĂ NU DORMI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349722_a_351051]
-
ei caldă și învăluitoare, mama mea, Maria Klein, fiind și ea balerină. M-a ispitit să-i descopăr tainele, să-i cunosc și să-i stăpânesc frumusețea și am ajuns balerină. La un moment dat, ca în poveștile cu final fericit, drept recompensă pentru stăruință și fidelitate, o stea reală a baletului a intrat în viața mea și am devenit Ana Valkay. Am avut alături un artist complex de la care am învățat că arta e bucuria sufletului și victoria spiritului. Am
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
ai vrut, că ceva se putea face mai bine...Cred că este firească această nemulțumire. Și e bună. Pentru că generează progres. Pentru mine, fiecare spectacol este un „eveniment” de bucurie și tristețe totodată! Bucuria de a vedea copiii și părinții fericiți și mulțumiți, tristețe pentru încheierea unei etape din viață. În același timp mă gândesc la următorul spectacol pe care mi-l doresc mai bun, mai „miraculos”. Implicarea tot mai mare în activitatea studioului a celui ce se cheamă Francisc Valkay
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
ne-am îmbrățișat, ca doi copii. Mi-a pus, ca pe vremuri, cercei de cireșe, la urechi. Chiar am plâns. Sunt atât de puțini oameni care mă cunosc, cu adevărat, însă cei care mă cunosc, știu că mă pot face fericită...așa de ușor. Cori, stai zmăului, că te pândesc de câteva zile! Nu ne-am nimerit la alimentara împreună zilele astea și mâine-s de serviciu...nu ne găsim nici la piață. El e căsătorit. Are doi copii reușiți. Am
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
care se cheamă FĂGEȚELUL, o familie din partea mamei foarte numeroasă, unde de sărbători, în special de CRĂCIUN și de PAȘTE era tradiția să ne întâlnim toți nepoții. Și eram... Doamne-Dumnezeule!... câți de mulți nepoți, că ne distram cu adevărat, eram fericiți. Bunica a fost mamă a zece copii, din care i-au trăit șapte (dintre care au avut câte doi-trei copii la rândul lor), iar păstrarea tradițiilor și obiceiurilor m-au marcat pentru tot restul vieții, fiindcă de pe atunci mi s-
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]