21,091 matches
-
să mărească volumul comerțului Est-Vest, Moscova a organizat, pe 3 aprilie 1952, o importantă conferință economică, la care au participat 471 de delegați, din 49 de țări, printre care și 13 oameni de afaceri americani. Sovieticii le-au oferit reprezentanților occidentali o multitudine de oportunități comerciale. Reprezentanții francezi și cei britanici au fost cel mai bine tratați. În săptămînile următoare, în rîndul guvernelor occidentale s-a răspîndit temerea ca nu cumva strădaniile propagandei sovietice de a băga zîzanie între oamenii de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din 49 de țări, printre care și 13 oameni de afaceri americani. Sovieticii le-au oferit reprezentanților occidentali o multitudine de oportunități comerciale. Reprezentanții francezi și cei britanici au fost cel mai bine tratați. În săptămînile următoare, în rîndul guvernelor occidentale s-a răspîndit temerea ca nu cumva strădaniile propagandei sovietice de a băga zîzanie între oamenii de afaceri vest-europeni și cei americani să fi fost încununate de succes. Legea Battle nu era pe placul comercianților vest-europeni. Pentru a stăvili această
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se arăta că următoarele discuții dintre țările COCOM aveau să fie "îndelungate și controversate". Harriman sugera acolo că Statele Unite ar trebui să se gîndească la niște metode și tactici noi pentru a-și asigura o mai mare aderență a statelor occidentale la prevederile Legii Battle 668. În mai, noua Administrație Eisenhower a urmat sfatul lui Harriman, cerîndu-i Comisiei de Planificare a CSN să analizeze patru alternative privind politica americană de îngrădire a exporturilor: 1) să se mențină aceeași politică, 2) să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
162/2 includea posibilitatea unor tratative cu sovieticii din diverse motive. Merită să amintim cîteva dintre cele mai importante, pentru că toate laolaltă au dus la apariția unui nou mod de gîndire în politica externă americană. Reticența din ce în ce mai mare a Europei Occidentale în ceea ce privește adoptarea mai multor restricții pentru Blocul Sovietic era, cu siguranță, un motiv întemeiat. Victoria Partidului Republican, cu tradiționalul său dispreț față de lumea comunistă i-a permis lui Eisenhower să se orienteze mai spre stînga. Putea acum să deschidă o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost destul de nemulțumiți, "nu a existat, practic, nici o încercare de a organiza o mișcare de rezistență sau de sustragere... Cetățenii își exprimă nemulțumirea mai cu seamă prin acțiuni individuale de eludare a legii sau sabotaj economic, ascultînd emisiuni ale posturilor occidentale de radio și efectuînd zboruri ocazionale și individuale în străinătate"698. Pe 23 decembrie 1953, Eisenhower a legiferat CSN 174, noua politică americană pentru Europa de Est, asigurîndu-se că România era, în continuare, privită ca fiind "cel mai sovietizat" dintre statele-satelit. Disputele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un acces atît de restrîns la informații încît Gantenbein, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Americii a fost surprins de vestea că Gheorghiu-Dej epurase partidul și preluase puterea. Pe 21 iunie 1952, acesta consemna că nici el și nici celelalte legații occidentale din București nu avuseseră vreun indiciu al iminenței acestei epurări. De fapt, el nu știuse nici măcar că Ana Pauker răspundea de agricultură și că din 1950, căzuse de la putere 721. Cît despre Constituție, Legația a trimis pur și simplu un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
eliberarea unui membru al Legației Italiene, arestat în București 722. După cum arătam mai sus, președintele american a acceptat explicația Legației și a refuzat să impună Italiei sancțiunile prevăzute de Legea Battle 723. România a încercat să convingă și celelalte țări occidentale să facă schimb de materiale industriale cu ea. În ianuarie 1952, în România a apărut un nou ziar, "Comerțul Exterior din România". În articolul de fond se sublinia valoarea pe care ar fi putut s-o aibă materiile prime românești
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
apărut un nou ziar, "Comerțul Exterior din România". În articolul de fond se sublinia valoarea pe care ar fi putut s-o aibă materiile prime românești pentru Marea Britanie și Germania Federală 724. Acest ziar cu apariție neregulată le făcea comercianților occidentali oferte de petrol, cereale și cherestea în cantități semnificative, deși aceste produse erau deficitare în Blocul de Est725. S-au stabilit, astfel, contacte directe cu însărcinatul belgian cu afaceri și cu Legația Britanică; aceștia au arătat, însă, că nu intenționează
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cherestea în cantități semnificative, deși aceste produse erau deficitare în Blocul de Est725. S-au stabilit, astfel, contacte directe cu însărcinatul belgian cu afaceri și cu Legația Britanică; aceștia au arătat, însă, că nu intenționează să se abată de la restricțiile occidentale privind exporturile 726. Cu toate că Legația Americană nu a primit oferte comerciale directe, aceasta a sesizat o oarecare reducere în intensitate a hărțuielilor. Acest fapt era pus pe seama numirii, pe 27 septembrie 1952, a unui nou însărcinat cu afaceri, Harold Shantz
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresului. Din cele aproape 100 de pagini, cîte conținea documentul, patru erau dedicate comerțului Est-Vest. Se sublinia importanța istorică pe care o avea comerțul Est-Vest pentru aliații vest-europeni ai SUA Mai mult decît atît, se recunoștea faptul că restricțiile comerciale occidentale de după război "au slăbit economiile țărilor prietene și le-au făcut mai dependente de ajutorul nostru". Tocmai de aceea, Comisia recomanda Statelor Unite să "accepte lărgirea schimburilor comerciale de produse pașnice între Europa Occidentală și Blocul Sovietic", în măsura în care acest lucru este
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atît, se recunoștea faptul că restricțiile comerciale occidentale de după război "au slăbit economiile țărilor prietene și le-au făcut mai dependente de ajutorul nostru". Tocmai de aceea, Comisia recomanda Statelor Unite să "accepte lărgirea schimburilor comerciale de produse pașnice între Europa Occidentală și Blocul Sovietic", în măsura în care acest lucru este posibil fără a pune în pericol securitatea militară. În sfîrșit, comisia spera ca "dezvoltarea comerțului în scopuri pașnice să ducă implicit la penetrarea Cortinei de Fier și să aducă mai aproape ziua în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Reconstrucție Europeană dăduse roade și productivitatea Europei de Vest crescuse destul cît să necesite mai multe piețe de export. În al treilea rînd, după încetarea focului în Coreea, SUA au suferit o ușoară recesiune; de aici și temerile Europei Occidentale în privința unui eventual declin al comerțului trans-Atlantic. În al patrulea rînd, "ofensiva sovietică de pace" și strădaniile lui Malenkov de a stimula comerțul Est-Vest își cîștigase o serie de suporteri 749. Apoi, Europa își dădea seama că Statele Unite nu aveau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
necesare pentru a lansa un atac nuclear de proporții pe teritoriul american. CSN 5501 preconiza că un război de anvergură din apropiata eră a rachetelor balistice intercontinentale "ar cauza distrugeri atît de mari încît ar pune în pericol supraviețuirea civilizației occidentale și a sistemului sovietic". Washingtonul era de părere că paritatea nucleară ar fi împiedicat un atac nuclear, iar CSN 5501 anticipa ceea ce mai tîrziu avea să se numească o distrugere reciprocă asigurată sau MAD. Prin urmare, Washingtonul trebuia să răspundă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
forțe pentru menținerea "liniilor de comunicație" cu trupele din zona de ocupație sovietică din Austria. Pe 18 iulie, la Geneva a avut loc întrunirea reprezentanților Marii Britanii, ai Franței, Statelor Unite și Uniunii Sovietice. Sovieticii nu erau dispuși să le permită delegaților occidentali să facă propagandă pe tema țărilor-satelit. Negociatorii comuniști au refuzat să dezbată această problemă ca punct al ordinii de zi. Sovieticii erau mult mai interesați de reunificarea germană, care a și devenit punctul central al întîlnirii la nivel înalt. Problema
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
direcție" în politică, el avea intenția de a-i copia pe sovietici. De altfel, a și atras atenția asupra acestui aspect în toamna anului 1953, cînd a făcut Occidentului o serie de propuneri oficiale. Liderul român a mărit accesul jurnaliștilor occidentali în România și a redus restricțiile de călătorie impuse diplomaților occidentali, permițîndu-le să călătorească pe o rază de 30 km în afara orașului București 808. Pe 14 februarie 1954, acesta a anunțat că principiile stabilite de Beijing și Moscova în privința relațiilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernul american în situația de a-și schimba viziunea asupra României. Liderul român încerca, fără îndoială, să lanseze niște inițiative comerciale către Occident. La începutul anului 1954, luase legătura cu britanicii, pentru o serie de tratative menite să soluționeze revendicările occidentale mai importante 816. Aceștia, însă, nu voiau să răspundă înainte de încheierea revizuirilor COCOM. Gheorghiu-Dej a făcut aceleași demersuri și către Washington, dar nu a primit nici un răspuns. În august, cu ocazia aniversării a zece ani de la eliberarea României, a subliniat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
revizuirilor COCOM. Gheorghiu-Dej a făcut aceleași demersuri și către Washington, dar nu a primit nici un răspuns. În august, cu ocazia aniversării a zece ani de la eliberarea României, a subliniat necesitatea lărgirii comerțului cu Occidentul. A apelat, de asemenea, la țările occidentale, cerîndu-le să renunțe la restricțiile pentru export 817. Într-un tîrziu, a răspuns și Washingtonul. În iulie 1954, în SUA a luat ființă Comisia pentru Soluționarea Revendicărilor Externe, care înlocuia atât Comisia Revendicărilor de Război, cît și Comisia Revendicărilor Internaționale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vedea de ce i-ar coopta și pe aliații Moscovei. Încă din 1950, SUA și Uniunea Sovietică se opuseseră includerii de noi state, prin dreptul de veto al Consiliului de Securitate. Însă "noua direcție" sovietică își cîștigase adepți; pînă și aliații occidentali ai Americii erau de părere că cele două superputeri ar trebui să le primească în ONU pe cele aproape 20 de națiuni ale căror cereri de aderare fuseseră respinse în mai multe rînduri. Sub presiunea Moscovei și a guvernelor de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cultural La cîteva zile după Plenară, Stoica a acordat un interviu ziarului "Washington Post". Președintele Consiliului de Miniștri declara, cu această ocazie, că România este dispusă să aibă relații comerciale cu Occidentul. Ca dovadă, în 1957, volumul comerțului cu țările occidentale reprezenta 20% din volumul total, față de 13% în 1953. În 1957, volumul total al schimburilor comerciale între România și Occident depășea 200 milioane de dolari, dar numai o mică parte din acesta era reprezentată de comerțul cu SUA, deși piața
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
efort comun"952. Raportul lui Ball considera, de asemenea, necesară o schimbare a viziunii pe care o avea America asupra comerțului între Est și Vest. "Comerțul blocului comunist amenință acum să devină (o) nouă forță de subminare a relațiilor comerciale (occidentale)", căci "noi continuăm să privim comerțul cu blocul comunist ca fiind imoral", spre deosebire de țările aliate din vestul Europei. Mai mult decît atît, politica Statelor Unite privind comerțul dintre Est și Vest pornise de la "premise nerealiste: prima, că sovieticii au nevoie de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
regăseau multe puncte din raportul lui Ball, la care se adăuga filosofia personală a noului secretar de stat. Spre deosebire de predecesorul său, John Foster Dulles, care credea că Europa de Est trebuia abordată printr-o politică "agresivă", Dean Rusk voia să insufle ideile occidentale de libertate prin Cortina de Fier, sporind contactele și lărgind comerțul cu statele din blocul sovietic 960. Raportul din 25 mai scotea în evidență faptul că relațiile economice ale Americii cu țările din estul Europei trebuiau gîndite astfel încît să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
imediate.977 Propunerile oficiale ale României relevau o schimbare semnificativă în ce privește atitudinea Bucureștiului față de americani. În octombrie, Legația Americană observa că, spre deosebire de alte țări din estul Europei, în România nu existaseră de cîțiva ani nici un fel de hărțuiri ale delegațiilor occidentale sau acțiuni indezirabile și, de fapt, nici o activitate antioccidentală 978. Cu toate acestea, reacția Statelor Unite la noua atitudine a Bucureștiului a fost nesemnificativă. În decembrie, Gheorghiu-Dej l-a numit pe Petre Bălăceanu ambasador al României în Statele Unite. Acesta s-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
speranța că schimburile tehnice între cele două țări vor continua și pe viitor 983. Ziarele americane publicau în martie rapoarte ce prezentau, în culori înfloritoare, dezvoltarea economică susținută a României. Comerțul exterior românesc sporise cu 60% față de 1958 și țările occidentale reprezentau o mare parte din acest procent 984. Gheorghiu-Dej i-a solicitat, totodată, ambasadorului României la Washington să aibă o întrevedere cu Luther Hodges, secretar de comerț și cu adjunctul său, Jack Behrman. Bălăceanu voia să cumpere utilaje în valoare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a retras propunerea și, cu aceasta a luat sfîrșit primul efort serios al României de a-și dezvolta substanțial relațiile comerciale cu Statele Unite 989. București și Moscova Pe lîngă încercarea de a stabili relații comerciale cu Statele Unite și alte țări occidentale, Gheorghiu-Dej și-a concentrat eforturile pentru obținerea unei mai mari independențe economice a României față de Uniunea Sovietică. Întrunirea de la Moscova, din noiembrie-decembrie 1960, la care au participat reprezentanți ai 81 de partide comuniste, i-a oferit acestuia nu numai șansa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerciale care arătau că Gheorghiu-Dej intenționa să pună în practică planurile economice ale țării fără a se desprinde de Uniunea Sovietică. La mijlocul lunii ianuarie, România a încheiat acorduri pentru mai mulți ani cu Franța, Italia și Austria, prin care țările occidentale se obligau să furnizeze României utilaje metalurgice și industriale 997. La sfîrșitul lunii, România a semnat un pact cu Moscova, prin care furniza petrol românesc în schimbul unor produse sovietice. Însă, după cîteva luni, Gheorghiu-Dej a reproșat Moscovei că trimite mărfuri
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]