22,633 matches
-
lipsit de aripi"29. Să revenim la întrebarea implicită a acestui capitol: de ce-i rezervă Cantemir tocmai acestui animal, suferind de pe urma unei reputații negative, demonice chiar, rolul atât de important de a se face mesagerul adevărului și de a oferi pilda verticalității într-un climat al compromisului generalizat? Mesajul său este unul care trebuie citit printre rânduri: adevărul, dreptatea nu au nevoie de prestigiul unor soli, de puterea unor misionari, ele se impun de la sine. Nu întâmplător, o jiganie neînsemnată, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
toată lumea știa: că Strutocamila nu este nici pasăre, nici dobitoc și că merită, cu atât mai mult decât Vidra, exilul din cele două regnuri. El se folosește de noțiunile logicii aristotelice, dar și de lecturi filosofice, din care recunoaștem, de pildă, ecouri din relatarea de către Diogene Laertios a dezbaterii despre om, în care Diogene cinicul demontează definiția lui Platon, confirm căreia omul ar fi singura ființă bipedă și fără pene8: "Și de s-ar da în lucrurile firii vreun dobitoc cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în Istoria ieroglifică el este, în orice caz, Leviathanul lipsit de concurență. Ei bine, acest simbol al răului absolut are momentele sale de umanitate surprinzătoare, manifestă disponibilități de rațiune și de empatie pe care nu le-am fi bănuit. De pildă, se arată parcă amuzat de întreaga situație caraghioasă a Hameleonului, a cărui fire ticăloasă o sesizează fără greș. Îl întâmpină, la un moment dat, cu dispreț și cu ironie: Ce poate fi aceasta a ta lascavă și voioasă arătare? Oare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pipăit au și dorință. Nu e clar, că au putința de a-și reprezenta, dar va trebui să revenim mai târziu. Pe lângă acestea unora le aparține și mobilitatea, iar altora chiar putința de a gândi și apoi intelectul, ca de pildă oamenilor, de nu cumva mai există o altă ființă asemănătoare sau chiar de un rang superior". În Metafizica (A, 1, 980b), traducere, comentariu și note de Adrei Cornea, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2007, pp.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pipăit au și dorință. Nu e clar, că au putința de a-și reprezenta, dar va trebui să revenim mai târziu. Pe lângă acestea unora le aparține și mobilitatea, iar altora chiar putința de a gândi și apoi intelectul, ca de pildă oamenilor, de nu cumva mai există o altă ființă asemănătoare sau chiar de un rang superior". În Metafizica (A, 1, 980b), traducere, comentariu și note de Adrei Cornea, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2007, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
intenția de a păcăli"1. Ca ficțiune, SF-ul se înscrie în limitele imaginarului și se distinge, sub acest aspect, de genul fantastic, care trimite la inimaginabil. Și aceasta chiar dacă SF-ul creează uneori situații terifiante să ne gândim, de pildă, la seria Alien și chiar dacă cititorii trec cu ușurință de la un gen la altul. SF-ul se diferențiază și de fantasy, care își trage seva dintr-un miraculos a cărui competență dominantă este cunoașterea și utilizarea magiei. Printre literaturile imaginarului
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
În momentul de față se pare că noile tehnologii le produc autorilor de SF alte coșmaruri, cum se poate observa în cazul mariajului dintre informatică și psyché din Permutation City (Greg Egan, 1994) sau în cazul generațiilor mutante din, de pildă, Darwin's Children / Copiii lui Darwin (Greg Bear, 2003). Dacă nu cumva, ca în cazul britanicului J. G. Ballard, SF-ul se ocupă de problemele de adaptare ale occidentalilor la noul stil de viață, de dificultatea lor de a profita
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
la noul stil de viață, de dificultatea lor de a profita de emoții fără a se lipsi de ele sau de mecanizarea dorinței, cum se observă în Crash 7 (1973), ori de revoltele fără obiect și fără orizont, ilustrate, de pildă, în Millennium People / Oamenii mileniului (2000). Genul literar din care se revendică SF-ul își adjudecă în momentul de față atât cinematografia, televiziunea sau cinematografia de animație (cf. Mamoru Oshii, Ghost in the Shell, 1995), cât și benzile desenate, fără
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
care inventează o știință nouă, sociologia, având drept scop studiul societăților percepute ca obiecte culturale. Aceste idei și imagini dau naștere unor texte care, precum cele scrise de Jules Verne, contribuie la progresul tehnic și sporesc puterea inginerilor cf., de pildă, De la Terre à la Lune ⁄ De la Pământ la Lună (1865)16 sau fascinația științei, ca în Voyage au centre de la Terre ⁄ O călătorie spre centrul Pământului (1864)17. În contrapartida acestei atitudini optimiste față de consecințele progresului tehnic, secolul despre care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
New Worlds. El publică, în revista lui, o literatură SF "diferită", care ia în calcul un nou raport între realitatea socială și literatură, intervenind în actualitate și transgresând tabuurile proprii genului, de exemplu abordând sexualitatea. Noua abordare este vizibilă, de pildă, în unele texte de Ballard, care vor fi ulterior reluate în Atrocity Exhibition ⁄ Expoziția atrocităților (1970). New Worlds propune deci o literatură SF originală: texte experimentale inspirate, jocuri suprarealiste și studii asemănătoare cu cele din Noul Roman francez. Spațiul exterior
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a permis ca temele politice cu sens important și scenele politice sau sexuale îndrăznețe să aibă dreptul de a fi incluse în SF și în restul literaturii. În Franța, unii autori au fost influențați de Ballard în anii '80, de pildă Dominique Douay cu Cinq solutions pour en finir ⁄ Cinci soluții ca să-i pui capăt (1978). S-ar mai putea crede că autorii francezi de "psihoficțiuni" trimit, chiar antitetic, la cercetările care au modificat orizontul SF-ului și imaginea pe care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
propriile scopuri. Teoriile darwiniste au fost utilizate și de Herbert Spencer pentru a justifica necesitatea inegalităților sociale în numele "selecției naturale". Am semnalat și folosirea acestei teorii la H. G. Wells; la modul general, SF-ul actual, prin tematica mutanților (cf. de pildă Scara lui Darwin), nutrește povestirile de aici și se folosește de teoria respectivă pentru a-și alimenta reflecțiile. Astfel, SF-ul construiește ficționalizarea unor situații prin delir, amplificare sau extrapolare, anamorfoze sau efectul fluture -, care produc o multitudine de lumi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
povestiri SF trec astfel de la focalizarea zero (punctul de vedere al unui narator omniscient) la focalizarea internă (punctul de vedere al unui personaj), ceea ce are drept consecință faptul că le permite punctelor de vedere și tonalităților să varieze, trecând, de pildă, de la ironie la descrieri lirice. Personajele nu mai sunt simple instrumente narative, inspirate dintr-un stoc de clișee, asemenea eroului ale cărui încercări glorifică valorile ideologice și provoacă uimirea cititorului. De data aceasta personajele sunt cele care posedă o psihologie
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
religioase corpurile mutante ca blasfemii, repetând astfel atitudinile inchizitorilor din vremea vânătorii de vrăjitoare din secolul al XVII-lea. Aceste mutații pot fi prezentate ca pozitive sau negative pentru mutant. Acesta din urmă poate să fi dobândit capacități suplimentare, de pildă să fie telepat sau telekinezic. Dar există și mutații care determină regresul spre animalitate, ca în Frații! Să adăugăm că mutantul este în general prezentat ca trăind într-un univers de non-mutanți. El poate să-și resimtă harul ca pe
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
K. Dick la începuturile carierei. Arthur C. Clarke (1917)143 este un autor britanic de SF, cu formație științifică. Matematician, specializat în radare, pasionat de astronomie, a fost un scriitor al verosimilității științifice în cele dintâi romane ale sale, de pildă în The Sands of Mars / Nisipurile de pe Marte (1951). A fost însă și artizanul reînnoirii SF-ului în anii '70. A inspirat, într-adevăr, marele succes al filmului lui Stanley Kubrick Odiseea spațială 2001, (1968), al cărui scenariu se bazează
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
al cuvântului. • Philip K. Dick și scriitorii francezi din prima generație Scriitorii francezi din anii '70 au întrezărit, la Dick, această forță și dimensiunea lui subversivă. Însă autorii care au încercat să-și afle în ele sursa de inspirație, de pildă un Michel Jeury, au descoperit acolo îndeosebi teme, idei și un anume mod de a citi realitatea politică franceză. Astfel, timpul spasmodic, care trimite la o conștiință îngrozită în universul unor simulacre, prinsă în căutarea "realității ultime", a inspirat universul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Serge Brussolo, Francis Berthelot, Antonie Volodine, J. Barberi, Claude Ecken, Ayerdahl, Ugo Bellagamba sau X. Mauméjean. SF-ul francez actual ia mai puțin drept model SF-ul anterior și își dorește să fie legat de întreaga literatură. Se observă, de pildă, că Brussolo s-a inspirat din suprarealiști, J.-M. Ligny din John Dos Passos, J. Barberi din Antonin Artaud și J.-C. Dunyach din Julio Cortàzar, fără a mai vorbi de F. Berthelot, care se hrănește din tot ceea ce înseamnă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
imaginarului și speculațiilor pe termen scurt sau mediu. Personajele întrevăd în ele fărâme de realități necuviincioase, provenite din mii de muzee imaginare. Aceste "obiecte" necunoscute și întâlnirile lor produc imagini de care nici suprarealiștii nu s-ar fi lepădat. De pildă, universurile lui Magritte, Ernst, Escher, Delvaux și Dali. Ordinea care domnește în această luxură, în acest haos aparent este aceea proteiformă, a dorinței scriitorului. SF-ul este un material privilegiat, prins în mrejele unei fantasmagorii personale. Textele lui Brussolo cer
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
resimțite ca tot atâtea frustrări, iar revolta are loc în numele individualismului. Există distopii încă din secolul al XIX-lea cf., de exemplu, Jules Verne, Paris au XX siècle / Parisul în secolul XX (1863) -, dar majoritatea sunt din secolul XX, de pildă We / Noi de E. Zamiatin (1924), Minunata lume nouă a lui Aldous Huxley (1932) și 1984 de George Orwell (1949). Cinematografia cultivă acest gen, după cum se poate observa în filmele lui Jean-Luc Godard (Alphaville, 1965), George Lucas (THX1138, 1970), Andrew
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
32 Dar se publică de asemenea romane care vor intra în domeniul SF-ului: Edward Bellamy, Privind îndărăt (1881); Jack London, The Iron Heel ⁄ Călcâiul de fier (1907). 33 Există și excepții: Jacques Spitz, Theo Varlet și José Moselli, de pildă. 34 Ed. Albatros, 1974, Ed. Brâncuși, 1992, tr. Ion Hobana (LT). 35 Autorii francezi par încă să se miște într-un spațiu datând dinainte de revoluția coperniciană, fără a îndrăzni să iasă din sistemul solar. 36 Rosny Aîné, Navigatorii infinitului, 1925
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ediția revizuită a lui DSM-III (din 1987) să fie recunoscută prezența acestui sindrom și la vârstele respective. Așa cum reiterează B. Cyrulnik (2006, p. 9), forța de impact a unei situații potențial traumatice este dependentă de vârsta persoanei. Simptomatic este, de pildă, decesul mamei, care altfel amprentează persoana dacă aceasta are 6 luni, 6 ani sau 60 de ani. Trebuie adăugat că indiferent de gen, nivel de cultură, profesie, apartenență religioasă etc., unele persoane se confruntă cu o suită de situații traumatizante
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
extrapolabile și pentru alte etape ontogenetice. Altfel spus, la copii și adolescenți, PTSD partajează unele simptome comune cu ale adulților, dar aliniază și unele specifice. în ediția revizuită a lui DSM-IV (apud Wilmshurst, 2007) se fac câteva exemplificări prețioase. De pildă, în locul sentimentului de frică și insecuritate, la copiii cu PTSD apare o conduită agitată și haotică. Mai apoi, referitor la paralizia emoțională care apare la copiii ce prezintă PTSD, conform opiniei vehiculate de Weems și colaboratorii săi (apud Wilmshurst, 2007
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
obiectivă a faptelor. Desigur, o atitudine compliantă, plină de înțelegere și empatie, liberă de prejudecăți din partea terapeutului este o condiție indispensabilă, care face parte din portofoliul de prerechizite ale intervenției. Stabilirea diagnosticului de PTSD apelează la măsurători psihofiziologice (ca de pildă cele neurohormonale), la investigații imagistice ale creierului, dar are la dispoziție și o gamă diversă de alte metode. Acestea din urmă se subdepartajează în două: unele completate de specialist (și care au la bază interviuri semistructurate sau structurate) și celelalte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și, în general, designul experimental precar explică această situație. Iată de ce nu putem credita pe deplin studiile care susțin că PD contribuie la diminuarea morbidității psihologice, în cazul diverselor forme de victimizare umană. Există și poziții mai nuanțate, ca de pildă cea a lui McFarlane (1988), care dorind să testeze eficacitatea PD pe un eșantion de peste 450 de pompieri australieni a concluzionat că această strategie are valențe pozitive protectoare numai dacă se intervine imediat după episodul traumatic. în schimb, trenarea intervenției
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
plină expansiune). Dezideratul integrativității în psihoterapie are premise încă în operă freudiană, dar s-a angajat pe un versant febril ascensional, după anii 90, fiind în consens cu un autentic Zeit Geist sintetizator care frisonează comunitatea umană. în Germania, de pildă, cel care lansează termenul terapie integrativă (apud Vogel, 2008) este H. Petzold. Dar Vogel, prevalându-se de o dublă specializare, psihanalitică și cognitiv comportamentală este pe deplin îndreptățit să realizeze un fericit mariaj între cele două orientări rivale. Norcross și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]