21,480 matches
-
konfrontáció a közéleti kommunikációban”) analizează fenomenele cooperării și confruntării, respectiv întrebările legate de adevăr și eficacitate în comunicarea publică. În primul subcapitol, autorul definește comunicarea drept procesul care produce cunoștințe. În mediul social, aceste cunoștințe pot fi unilaterale, comune, respectiv reciproce, rolurile acestora fiind, de asemena, prezentate de cercetător. Conceptul de public este definit din două perspective: pe de o parte, este asemănat cu o oglindă uriașă, în care actorii se pot vedea reciproc și își pot planifica și efectua faptele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dezvolta Învățarea prin cooperare, lucrul În perechi sau pe grupe mici de copii, facilitând astfel comunicarea, relaționarea, colaborarea și spiritul reciproc pentru rezolvarea unor probleme sau pentru explorarea unor teme noi care duc la cunoașterea Între copii, Înțelegerea și acceptarea reciprocă. Activitățile bazate pe Învățarea prin cooperare prezintă câteva caracteristici: răspunderea individuală - evaluează frecvent performanța fiecărui copil care trebuie să ofere un răspuns personal sau În numele grupului, rezultatul se comunică atât copilului cât și grupului din care face parte; interacțiunea directă
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
memorii organizaționale extinse, menită să susțină cognitiv proiecte autonome specifice și să beneficieze cumulativ de rezultatele lor. Mizele strategice enunțate mai sus angajează actorii organizaționali în comportamente articulate sinergic, și anume de co-elaborare (generare interactivă de cunoștințe noi), co-învățare (validare reciprocă a noilor achiziții cognitive), cogestiune a cunoașterii capitalizate. Ele se referă la cunoașterea organizațională ca resursă, dar și ca proces, antrenând situarea actorilor care le animă într-un cadru comunitar; relațiile dominante aici sunt cele orizontale (non-ierarhice), de tipul interacțiunii
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în raport cu mediul înconjurător. Apare, astfel, necesitatea constituirii și dezvoltării unei culturi ecologice a omului contemporan, înțeleasă ca un ansamblu coerent de informații adecvate, capabile să determine convingeri și atitudini constructive, responsabile față de protecția, conservarea și ameliorarea mediului ambiant în cadrul raporturilor reciproce, multiple și complexe dintre individ și natură. Educația ecologică este menită să permită o înțelegere adecvată și deplină, să contribuie la soluționarea și evitarea corespunzătoare a multiplelor și complexelor probleme cu care se confruntă în prezent mediul înconjurător. În glosarul
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
identificarea structurii sociale în analiza de rețea: principiul coeziunii sociale și principiul echivalenței structurale. Logica acestor două principii este diferită și, în consecință, produce rezultate diferite. Conform principiului coeziunii sociale, actorii sunt agregați într-o poziție comună dacă densitatea relațiilor (reciproce) între aceștia este foarte ridicată. Nu întâmplător terminologia asociată metodei de identificare a structurii sociale după principiul coeziunii sociale folosește termenul „clică” pentru a desemna pozițiile astfel obținute. Evident, ne așteptăm ca atitudinile, valorile generale, comportamentele, afilierile, categoria de profesiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
relativ similare pentru membrii unei clici. Probabil că rezultatul unei astfel de analize se apropie în mare măsură de identificarea grupurilor de status în sens weberian 1. Analiza de rețea, care urmează principiul coeziunii și care este concentrată asupra relațiilor reciproce între indivizi, este limitativă din mai multe puncte de vedere, și aceasta chiar din cauza logicii principiului în cauză (spunem acest lucru fără însă a-i nega calitățile, îndeosebi în cazul grupurilor mici). În primul rând, pentru identificarea structurii în funcție de coeziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
personalul administrativ și, nu în ultimul rând, pacienții internați), deci cu celelalte poziții sociale din câmpul social respectiv, sunt similare. Acest lucru nu înseamnă neapărat că doctorii se cunosc și comunică unul cu celălalt sau că între ei există relații reciproce de prietenie. Abordarea structurii câmpului social după principiul echivalenței structurale permite folosirea unor tehnici de analiză multivariată care prelucrează atât date de rețea, cât și date de tip atribut. Relațiile pot fi definite, în acest caz, în cel mai larg
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dintre distanțele dij și transformatele proximitățile f(δij). Există mai multe variante de calcul pentru măsura de adecvare, toate asemănătoare ca logică de construcție: se raportează o măsură pătratică a diferențelor dintre distanțe și proximități (pătratică, pentru a evita anularea reciprocă a diferențelor de semne opuse) la un factor de scalare, pentru a standardiza măsura. Factorul de scalare poate fi, de exemplu, suma pătratelor distanțelor dij. Măsura calculată astfel poartă numele de f-stress. f-stress= Figura 2. Măsura de adecvare a modelului
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cel cultural, obiectivat și instituționalizat (dispoziții de lungă durată ale minții și corpului, respectiv certificate de competență culturală), dublat de capitalul social (agregatul resurselor reale și potențiale legate de posesia unei rețele durabile de relații de cunoaștere - cunoștințe - și recunoaștere reciprocă, mai mult sau mai puțin instituționalizate, asigurând recomandări care permit obținerea de credit, în ambele înțelesuri ale cuvântului). Am încercat analiza structurii câmpului literar clujean, prin identificarea pozițiilor și relațiilor dintre acestea, pe baza distribuției capitalului social între actorii câmpului
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
să aproximeze cât mai mult și cu cât mai multă acuratețe fenomenele studiate și să explice cât mai mult din ceea ce este observabil. Principiul coeziunii sociale. Conform principiului coeziunii sociale, actorii sunt agregați într-o poziție comună dacă densitatea relațiilor (reciproce) între aceștia este foarte ridicată. Nu întâmplător terminologia asociată metodei de identificare a structurii sociale după principiul coeziunii sociale folosește termenul „clică” pentru a desemna pozițiile astfel obținute. Se așteaptă ca atitudinile, valorile generale, comportamentele, afilierile, categoria de profesiuni și
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
umeri acoperiți, folosirea sandalelor. Sunt reproduse numeroase scene din viața Maestrului precum Marea Renunțare, Iluminarea, asaltul lui Măra și ispitirea încercată prin cele trei fiice ale acestuia. Între școlile de artă buddhistă de la Mathură și Gandhăra a existat o influență reciprocă. Arta iconică a fost caracterizată printr-un idealism realist, combinând reprezentările umane realiste, în ceea ce privește proporțiile și atitudinile, cu o idee de perfecțiune și de serenitate ce conduce spre divin. Expresia lui Buddha, în același timp om deplin și zeu, devine
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cultură devine mai amplă decât cele originare și va fi împărtășită de ambele părți a celor două culturi. Astfel, cea de "a treia cultură" nu este un simplu rezultat al fuziunii dintre două sau mai multe entități, ci produsul "armonizării" reciproce a acestora, care devin componentele unui întreg. Mai mult, nu este vorba de o totalitate mecanică, în care întregul se alcătuiește prin combinarea elementelor diferite dar compatibile între ele, și nici de o totalitate organică, în care fiecare parte depinde
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în care celălalt ni se pare a fi un străin. Scopul acestui tip de comunicare este acela de a-i arăta interlocutorului nostru ca deși suntem diferiți, toți avem aceleași drepturi, baza pentru o comunicare deschisa fiind constituita din respect reciproc. În context intercultural neînțelegerile pot provoca deseori disensiuni. De aceea se folosește tehnica numită: asigurarea feed-back-ului. A verifica o decodare pentru acuratețe se numește feed-back și folosirea lui îmbunătățește calitatea comunicării. Fără el este ușor să devii un ascultător pasiv
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
surori, multiculturalismul civic poate fi aplicat prin strategia proiectelor comune, modalitatea de acțiune prin care se identifică anumite interese comune extraculturale de către reprezentanții acelor culturi pentru ca prin efort constructiv comun să se poată ajunge la o cunoaștere, acceptare și respect reciproc. În cazul culturilor care nu prezintă apropieri culturale evidente, construcția stabilității va pleca de la dialogul intercultural, care este instrumentarul cunoașterii reciproce; acesta va asigura acomodarea pentru instituții compatibile. Aspectul relevant al oricărui demers politic în Europa va fi observația pertinentă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de către reprezentanții acelor culturi pentru ca prin efort constructiv comun să se poată ajunge la o cunoaștere, acceptare și respect reciproc. În cazul culturilor care nu prezintă apropieri culturale evidente, construcția stabilității va pleca de la dialogul intercultural, care este instrumentarul cunoașterii reciproce; acesta va asigura acomodarea pentru instituții compatibile. Aspectul relevant al oricărui demers politic în Europa va fi observația pertinentă și fundamentală prin care, în momentul identificării unui model al său, Europa va trebui să găsească înțelepciunea prin care să nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ale Statelor Unite, care constau în: o mai mare putere și unitate a comunității statelor democratice; acordarea de asistență pentru națiunile în curs de dezvoltare, în eforturile acestora pentru modernizare și transformare în societăți viabile și independente; extinderea ariei de interes reciproc, înțelegere și cooperare; reducerea tensiunilor explozive dintre lumea occidentală și statele comuniste, în căutarea unei baze acceptabile pentru a face coexistența posibilă; întărirea dispozitivului internațional de păstrare a păcii, și, în final, îmbogățirea vieților oamenilor cu valorile culturale."70 2
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
planetei, modalitate de conviețuire care permite dezvoltarea economică, socială și spirituală a oamenilor. Ceea ce trecerea timpului a arătat este faptul că pacea nu poate fi obținută sau menținută dacă aspectul cultural este ignorat. Schimburile culturale permit o mai bună cunoaștere reciprocă a popoarelor planetei, de la care se poate astfel aștepta un mai mare respect mutual și deci diminuarea conflictelor. Această ambiție există la nivel multilateral, dar ea poate exista și la nivel bilateral. Căutarea păcii prin cooperare culturală a fost reținută
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de asemenea pusă în pericol de dezvoltarea acestor schimburi, datorită riscului de uniformizare culturală pe care ele îl prezintă. O primă justificare a schimburilor culturale internaționale este propriu-zis culturală: schimburile culturale internaționale sunt o sursă de descoperiri și de îmbogățiri reciproce. Deschiderea față de Ceilalți este indispensabilă. "Diversitatea culturală este echivalentul biodiversității în plan biologic. Dezbaterea, punerea în cauză, confruntarea și chiar competiția sunt necesare pentru a evita scleroza și decadența care amenință societățile închise. Schimbul poate fi considerat ca stând la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diferențe culturale și în același timp la răspunsurile politice și individuale date la aceste problemă. Atitudinea care afirmă că echilibrul și corectitudinea relațiilor interetnice presupun recunoașterea nevoii de integrare, alături de nevoia de separare a comunităților etnoculturale și susține dezvoltarea lor reciprocă, pe care o consideră și posibilă. În dimensiunea sa filosofic-culturală, presupune reordonarea spațiului public în vederea valorizării tuturor culturilor și modurilor de viață prezente într-o societate indiferent de numărul celor care le împărtășesc. Dezideratul este atins prin promovarea unor schimbări
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
conștientă de către fiecare a propriilor valori, combinată cu neimpunerea acestor valori Celuilalt acesta este demersul precis al interculturalității, și el plasează disciplina pe un plan etic. Societatea universală pe cale de a se naște nu poate rezista fără manifestarea acestui respect reciproc; universalitatea sa pretinde universalitatea respectului reciproc al membrilor ei, deoarece alternativa este una înfricoșătoare: universalitatea conflictelor, a sentimentelor de suspiciune și ură. Universalitatea respectului reciproc pretinde, la rândul său, în cazul fiecărui om, realizarea interculturalității. Ca orice societate, societatea globalizată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
combinată cu neimpunerea acestor valori Celuilalt acesta este demersul precis al interculturalității, și el plasează disciplina pe un plan etic. Societatea universală pe cale de a se naște nu poate rezista fără manifestarea acestui respect reciproc; universalitatea sa pretinde universalitatea respectului reciproc al membrilor ei, deoarece alternativa este una înfricoșătoare: universalitatea conflictelor, a sentimentelor de suspiciune și ură. Universalitatea respectului reciproc pretinde, la rândul său, în cazul fiecărui om, realizarea interculturalității. Ca orice societate, societatea globalizată are nevoie de coeziune, de solidaritate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
prezintă multe dificultăți. Conținutul muzicii este comunicat în multiple modalități, iar linia de demarcație dintre conținut și formă este greu de delimitat. Organizarea logică a materialului sonor creează premizele perceperii auditiv emoționale de către ascultător a mesajului artistic. Interraportarea și condiționarea reciprocă a elementelor componente ale limbajului muzical au generat evidențierea și particularizarea fiecăruia în parte în cadrul discursului muzical. Structura limbajului muzical este reprezentată din elemente vii, deoarece în ele este sintetizat graiul muzical al omului, bogate, deoarece prin ele oamenii și-
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
parte, în Răsărit, autoritatea imperială se păstrează intactă, consolidîndu-se chiar, pe baza noii legitimități pe care i-o conferă creștinismul, cît și prin continuitatea culturii, prin dezvoltarea producției și comerțului. Schisma religioasă A doua ruptură, cea religioasă, generată de sciziunile reciproce ale creștinismului ortodox oriental și ale celui roman occidental, va adînci și mai mult separarea celor două teritorii, de data aceasta cu consecința unui recul al spațiului bizantin și ortodox. Marea Schismă se anunțase deja sub forma diverselor pretexte teologice
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai ales, de ansambluri umane aparte, cel mai adesea aparținînd unei coroane și posedînd o anumită capacitate redusă, e drept de a se raporta la un trecut comun. Și abia cu mult mai tîrziu, în urma unei serii de incidente, resentimentele reciproce sau frustrarea popoarelor au alimentat germenele unui sentiment național, adesea îndreptat asupra statului absolutist în formare sau, și mai frecvent, orientat cu sprijinul statului însuși într-o perspectivă patriotică. Se înțelege că în trezirea conștiinței patriotice în contextul menționat mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cehilor.348 Pe deasupra, în 1968, eșecul "Primăverii de la Praga" va declanșa o puternică epurare în sînul Partidului Comunist Ceh, și, prin contralovitură, o promovare a comuniștilor slovaci care, mai puțin atinși, acaparează posturile de responsabilitate. Inevitabil, de aici rezultă resentimente reciproce agravate. Procesul iugoslav este de cu totul altă natură. De origine croată, mareșalul Tito se va strădui pînă la moartea sa, în 1981, să înlăture hegemonia pe care sîrbii o exersează asupra țării, cu scopul de a crea condițiile unei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]