21,262 matches
-
din România. Știm de la Hipocrat că la Sciți predomina o patologie endocrină; este posibil să fi existat o corespondență și În domeniul psihopatologiei. Alcoolismul, la ei ca și la geto-daci, era foarte răspândit (se bea vin neamestecat cu apă; la romani circula expresia: „toarnă ca la Sciți”). Impotența sexuală era răspândită, erau mulți „inarei”, termen care ne este transmis de Herodot și Hipocrat, ca expresie lingvistică pentru această stare secuală complexă. (3, 4) Și la geți moravurile favorizau patologia psihiatrică. Geții
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
dl. Lovinescu a neglijat de multe ori criteriile obiectivității [...]. Capitolul despre dl. Ralea, de exemplu, e un articol de pură polemică personală, fără nici un punct comun cu un fragment de istorie literară.” Aceeași atitudine adoptă comentatorul și în recenzia la romanul Viață dublă de E. Lovinescu (6/1927), în care scoate în evidență „senzația de artificial”, „păienjenișurile abstracte”, „incompatibilitatea între talentul critic și talentul epic”. Ovidiu Papadima se manifestă și ca poet (Flori de mai și Luna, 4/1924), contribuind și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
casei (1964), Strada (1972) ș.a., în care explorează mai ales universul infantil. A compus povestiri, nuvele și romane și din nevoia, așa cum mărturisește el însuși, de a dezvălui una „dintre cele mai triste și mai sângeroase pagini din istoria Basarabiei”. Romanul Rugăciune pentru cei morți (inclus în Scrieri alese, 1993), alcătuit „în adâncă ilegalitate” în iarna 1972-1973 și trimis clandestin peste graniță, se remarcă tocmai prin caracterul realist al descrierii unor tablouri și episoade ale vieții românilor și evreilor basarabeni (războiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
Pentru el studiul limbii nu poate fi separat de literatură, de artă în general. De aici au rezultat contribuții fundamentale în domeniul stilisticii: după o serie de studii și articole, publică trei opere de sinteză, consacrate stilisticii franceze, italiene și romane (Précis de stylistique française, 1967, Introduzione alla stilistica italiană, 1971, Introducere în stilistica literară a limbii române, 1976). Comparatist, G. a cercetat influențele culturale și contactele literare care determină circulația formelor metrice. În acest sens, este inițiatorul unei metode comparative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
Înainte de a analiza un istoric, studiați-i mediul istoric și social". Originile românilor au fost cercetate de A. D. Xenopol, iar ulterior de Iorga și de alți istorici. După părerea lor, se poate identifica o continuitate pornind de la geto-daci, trecînd prin romani, pînă la românii de astăzi. Această continuitate este deosebit de relevantă în Transilvania. Această afirmație a dus la contra afirmații din partea ungurilor, rușilor și chiar a bulgarilor, care susțin că românii nu se aflau în Transilvania și, prin urmare, în România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cea mai viguroasă ilustrare a opiniilor sale privind originile și continuitatea poporului român este celebra "Teorie Daco-Română". Preluînd și dezvoltînd unele descoperiri ale lui Xenopol, Iorga a susținut că geto-dacii sînt strămoșii românilor, prin căsătorii mixte contractate cu cuceritorii lor romani; argumentele sale generale stabilesc locul poporului român în cadrul culturii europene. Tendințele junimiste erau foarte pronunțate în istoriografia lui Iorga. El susținea că feudalismul nu a fost un produs organic al societății românești, care era bazată pe răzeși, fiind adaptat sub
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ducă astfel de vieți, rămînînd superbi, "sălbatici" curați în țara asta a noastră". Iorga a elaborat o asemenea armonie și a pus-o în contrast cu subiectele standard ale înstrăinării literare de la sfîrșitul veacului. Eminescu a început, dar nu și-a terminat romanul Geniu pustiu, în care se ocupa de situația omului înstrăinat de sat, rupt de tradițiile lui în marile orașe 154. Iorga sublinia că societatea este în esență spirituală și că ea are nevoie de armonie în gîndire și simțire. România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
față de Bosnia și Herțegovina?"239 În 1914, Iorga a fost unul dintre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene; în 1915 a editat "Revista istorică" pentru acest institut. Iorga era convins că, dat fiind că Balcanii au evoluat sub stăpînire macedoneană, romană, bizantină și otomană, popoarele din zonă au ajuns să aibă instituții administrative, politice, sociale și religioase similare. Nu se poate deci înțelege istoria nici unei națiuni din Europa de sud-est dacă este privită izolat față de istoria regiunii luată ca un tot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din cauza urii sale față de futurism) ca Academia Română să nu-l primească pe Marinetti, în ciuda faptului că acesta era un apropiat al structurilor puterii fasciste din Italia. Enrico Corradini a fost în schimb bine primit de Iorga, care îl numea "vulturul roman al lui Mussolini", explicînd de ce era atît de entuziasmat de vizita acestuia: "Ca să le facă în ciudă lui Gömbös și lui Ludendorff"218. Dacă luăm în considerație cîteva din scrierile lui Corradini, înțelegem de ce Mussolini era încîntat de el. Corradini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe Hitler. Părerile lui intime despre Mussolini sau despre politica italiană nu erau deloc identice cu afirmațiile pe care le va face între 1935 și 1940. Totuși, în 1934, Mussolini era după părerea lui Iorga superb, concepțiile lui fiind concepții "romane". Iorga era de părere că ungurii vor încerca să-și împlinească visurile revizioniste mai curînd cu ajutorul lui Hitler decît cu cel al lui Mussolini. El scotea în evidență faptul că Mussolini reprezenta un lucru, iar Hitler cu totul alt lucru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a retras legiunile și cînd o mare parte a populației a plecat odată cu ele, o nouă națiune era deja pe cale de a se forma. În aceste împrejurări, populația nu s-a retras niciodată în întregime atunci cînd au plecat legiunile romane. Dománovszky a criticat dur concluziile la care ajunsese Iorga, conform cărora o mare parte a populației Daciei a rămas pe loc, neacceptînd metodele istorice pe baza cărora Iorga încerca să dovedească acest lucru. Mai mult, Dománovszky sesizează puține elemente ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care ajunsese Iorga, conform cărora o mare parte a populației Daciei a rămas pe loc, neacceptînd metodele istorice pe baza cărora Iorga încerca să dovedească acest lucru. Mai mult, Dománovszky sesizează puține elemente ale sintezei dintre dacii autohtoni și populația romană 198. În secolele următoare, în timpul marilor migrații, regiunea aceasta a fost una dintre cele mai zbuciumate din Europa. Nu există nici un document istoric care să dovedească fără echivoc continuitatea elementului românesc. În acest context devine utilă teoria lui Iorga privind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
călători din Evul Mediu (așa cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea cu care se agățau românii de limba lor. Altfel ar fi greu de explicat faptul că mulți țărani români analfabeți își botezau fiii cu nume de împărați romani și fiicele cu numele unor nobile doamne romane. Istoricii unguri au afirmat că, la începutul Evului Mediu, Transilvania era aproape depopulată și că nu au găsit nici un român acolo. "Infiltrarea" românilor în Transilvania a început prin secolul al XIII-lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu documente) au admirat tenacitatea cu care se agățau românii de limba lor. Altfel ar fi greu de explicat faptul că mulți țărani români analfabeți își botezau fiii cu nume de împărați romani și fiicele cu numele unor nobile doamne romane. Istoricii unguri au afirmat că, la începutul Evului Mediu, Transilvania era aproape depopulată și că nu au găsit nici un român acolo. "Infiltrarea" românilor în Transilvania a început prin secolul al XIII-lea. Atunci cînd ungurii au pătruns în Transilvania pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
timp de aproape o mie de ani), cum ar fi Leopold von Ranke și alții. Opiniile lui Hendrik van Loon sînt revelatoare. Iată ce scrie el despre ascensiunea României moderne în istoria sa universală: "(La început a fost) antica provincie romană Dacia, care fusese izolată de Imperiu în secolul al treilea, devenind de atunci un fel de Atlantida, în care oamenii au continuat să vorbească vechea limbă romană, spunîndu-și și acum români, țara lor fiind România"212. Mai ales R. Roesler
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ascensiunea României moderne în istoria sa universală: "(La început a fost) antica provincie romană Dacia, care fusese izolată de Imperiu în secolul al treilea, devenind de atunci un fel de Atlantida, în care oamenii au continuat să vorbească vechea limbă romană, spunîndu-și și acum români, țara lor fiind România"212. Mai ales R. Roesler, în lucrarea sa Rum(nische Studien (1871), pornind de la și ducînd mai departe teoriile unui istoric elvețian, F. J. Sulzer, privind presupusa deportare a populației dace de către
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spunîndu-și și acum români, țara lor fiind România"212. Mai ales R. Roesler, în lucrarea sa Rum(nische Studien (1871), pornind de la și ducînd mai departe teoriile unui istoric elvețian, F. J. Sulzer, privind presupusa deportare a populației dace de către romani, a fost cel care a susținut că Transilvania era lipsită de orice populație la răscrucea mileniului; că în 271 e.n. locuitorii s-au retras în întregime (odată cu legiunile) din Dacia și că, prin urmare, descendenții acestora trebuie căutați la sud
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
după părerea lui Iorga) a fost relativ puțin influențat de către slavii din jur. Acești români înconjurați de popoare slave erau legați de "Roma de Răsărit" (Bizanțul). Datorită contactului lor permanent cu Bizanțul, ei au păstrat vie Roma antică și moștenirea romană. Reprezentînd astfel echilibrul moral, românii au contribuit la consolidarea națiunilor înconjurătoare. Primul volum este intitulat Strămoșii care i-au precedat pe romani, iar cel de al doilea, Amprenta Romei. Urmează apoi Întemeietorii și (mai important) cel de al patrulea, numit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Roma de Răsărit" (Bizanțul). Datorită contactului lor permanent cu Bizanțul, ei au păstrat vie Roma antică și moștenirea romană. Reprezentînd astfel echilibrul moral, românii au contribuit la consolidarea națiunilor înconjurătoare. Primul volum este intitulat Strămoșii care i-au precedat pe romani, iar cel de al doilea, Amprenta Romei. Urmează apoi Întemeietorii și (mai important) cel de al patrulea, numit Oamenii ținutului, care este cel mai controversat dintre toate, deoarece se ocupă de mileniul lipsit de documente din istoria românilor. "Oamenii pămîntului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cel mai popular cântec al mișcării studențești italiene În aceste luni era, cum nu se poate mai potrivit, La violenza. Ironia situației nu a scăpat contemporanilor. Așa cum remarca regizorul Pier Paolo Pasolini după confruntările dintre studenți și poliție În grădinile romane Villa Borghese, rolurile de clasă erau acum inversate: copiii privilegiați ai burgheziei urlau sloganurile revoluționare și Îi snopeau În bătaie pe păstrătorii ordinii publice, care erau, de regulă, fii de țărani din Sud transformați În jandarmi prost plătiți. Pentru oricine
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un altul reunește o serie de Basme de azi, aclimatizând stereotipiile folclorice în decorul citadin contemporan, nu fără o anume notă de stridență. Între ele, bucăți greu clasabile în care se dă frâu liber fanteziei, anunțând secvențele SF din viitorul roman. Tratat de apărare permanentă apărea în același an cu antologia de grup Desant ’83, în care scriitorul semnează încă două proze. Cu romanul Tangoul memoriei (1988), C. dă măsura adevărată a talentului său. Cartea este, formal, o parodie și jonglează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
fi rodnică. Colette spunea că numai vinul ne poate face să înțelegem savoarea pământului. Ba chiar mai mult, vinul ne leagă de originile noastre printr-o continuă comuniune a tuturor oamenilor: Dumnezeul lui Noe, cel al grecilor și cel al romanilor, Dionisos și Bachus; înaintea lor a existat licoarea zeului Sôma: băutura Vêna; astăzi, în fiecare zi la Liturghie, nu înainte de a fi sfințit, este oferit ca simbol al sângelui lui Hristos: "Vinul, rodul viei și al ostenelii omului". Astfel, lucrarea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în Mesopotamia. Mai târziu, în mileniul al III-lea, începe să fie plantată în Egipt și folosită la fabricarea vinurilor funerare. Grecii, promotorii vinului în Europa, răsădesc vița de vie în Sicilia și Italia meridională, apoi, îi învață viticultura pe romani care, la rândul lor, transmit deprinderile lor viticole galilor. I. O băutură mitică " Mitul este o poveste cu caracter special, o narațiune în care zeitățile joacă unul sau mai multe din rolurile principale."3 Fără îndoială că vinul se încadrează
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Enea, Stafilos ("ciorchine", în limba greacă) și-a dat seama că una dintre caprele sale a devenit foarte veselă după ce a păscut struguri. Stafilos s-a gândit atunci să stoarcă ciorchinii și să strângă sucul, inventând astfel vinul. În mitologia romană, introducerea vinului este atribuită lui Saturn, zeu al semănăturilor și al viței de vie. Romanii îl reprezentau pe Saturn cu secera secerătorului și cu cosorul viticultorului. Cât despre mitologia galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu cercuri
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pe Saturn cu secera secerătorului și cu cosorul viticultorului. Cât despre mitologia galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu cercuri din lemn de stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de iederă pe cap, un cosor în mână, iar pe umăr, un ciocan de dogar, Sucellus proteja oarecum băutura mitică. Prin aceste exemple, cultura viței de vie apare, mitologic vorbind, ca mărturie a unei
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]