21,931 matches
-
de ziduri, care se prelungeau, de asemenea, de la turnuri către culmea muntelui. Probabil lăsate în paragină începând cu epoca armelor de foc, cele două puncte de observație au fost definitiv înlăturate în secolul al XVIII-lea (două stampe din același veac prezintă, pe rând, Tâmpa cu și fără ele). Turnul Cuțitarilor, aflat în dreptul "Bastionului Țesătorilor", avea vederea deschisă înspre Șchei. Astăzi nu a mai rămas nici o urmă din acesta. Turnul Cizmarilor, situat mai sus de "Bastionul Postăvarilor", domina Blumăna și Curmătura
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
strălucitor și fecund ca maestrul său Origen, mai puțin cultivat decât prietenul său Grigorie de Nazianz, mai puțin practic decât fratele său, Vasile, el îi depășește însă pe toți aceștia prin profunzimea gândirii sale”. Cel mai speculativ Părinte bisericesc din veacul al IV-lea, Sfântul Grigorie de Nyssa este un teolog cu o gândire profundă și o mare putere de sistematizare și expunere a ideilor. Și nu numai atât, ci el este remarcabil pentru originalitatea sa, ideile sale inovatoare, pentru faptul
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
să susțină Tronul înalt și ridicat și slujitorii nu încetează de a-și face lucrul și de a auzi cuvintele. Dat fiind deci că puterile acestea sunt susținute în rânduială de Dumnezeu și ordinea puterilor inteligibile supralumești rămâne netulburată în veci, nici o patimă nerăsturnând buna lor rânduială”<footnote Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia XV, traducere de Preot Stăniloae. footnote>. În alt loc, susținând această învățătură despre mișcarea creaturii spre Dumnezeu, împotriva teoriei platonic-origeniste, Sfântul Maxim precizează: „Tot
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
În descrierea îndumnezeirii, Sfântul Maxim vorbește despre desăvârșirea facultăților naturale ale creaturii și despre atingerea unui mod supranatural de existență, ca un eveniment transcendent unic; într-adevăr, încetarea puterilor naturale reprezintă în același timp și ridicarea lor dincolo de scopul natural: „... veacurile vieții în trup, în care trăim acum (căci Scriptura cunoaște și veacuri temporale<footnote Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, comentând acest text scrie: „Sunt și veacuri temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
și despre atingerea unui mod supranatural de existență, ca un eveniment transcendent unic; într-adevăr, încetarea puterilor naturale reprezintă în același timp și ridicarea lor dincolo de scopul natural: „... veacurile vieții în trup, în care trăim acum (căci Scriptura cunoaște și veacuri temporale<footnote Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, comentând acest text scrie: „Sunt și veacuri temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
naturale reprezintă în același timp și ridicarea lor dincolo de scopul natural: „... veacurile vieții în trup, în care trăim acum (căci Scriptura cunoaște și veacuri temporale<footnote Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, comentând acest text scrie: „Sunt și veacuri temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
și ridicarea lor dincolo de scopul natural: „... veacurile vieții în trup, în care trăim acum (căci Scriptura cunoaște și veacuri temporale<footnote Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, comentând acest text scrie: „Sunt și veacuri temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, comentând acest text scrie: „Sunt și veacuri temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, comentând acest text scrie: „Sunt și veacuri temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin care activăm, iar în veacurile ce vor veni, pătimind prefacerea îndumnezeirii prin har
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin care activăm, iar în veacurile ce vor veni, pătimind prefacerea îndumnezeirii prin har, nu vom fi în activitate, ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin care activăm, iar în veacurile ce vor veni, pătimind prefacerea îndumnezeirii prin har, nu vom fi în activitate, ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea de atunci va fi mai presus de fire și nu va
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
în activitate puterea lucrătoare a virtuților, care e rațională prin fire, și puterea cugetătoare, capabilă, fără restrângerea, de toată cunoștința, fiind în stare să străbată întreg universul celor ce sunt și se cunosc, și să-și facă proprii, retroactiv, toate veacurile care au fost. Și vom pătimi după ce vom fi trecut cu totul dincolo de rațiunile celor create din nimic și vom fi ajuns în chip neînțeles la Cauza lucrurilor. Atunci vom lăsa să se odihnească, deodată cu cele mărginite prin fire
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
nu fi înțeles de unii tradiționaliști care mai pot fi printre dv., eu sunt pentru migrarea forțată a întregului element evreu din Basarabia și Bucovina, care trebuie zvârlit peste graniță... Veți fi fără milă cu ei. Nu știu peste câte veacuri neamul românesc se va mai întâlni cu libertatea de acțiune totală, cu posibilitatea de purificare etnică și revizuire națională... Dacă este nevoie, să trageți cu mitraliera. Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari... Îmi iau răspunderea în
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
conexiune sau uniune politică), cunoscută și ca " Österreichs" (anexarea Austriei), a fost anexarea Austriei la Germania de către regimul nazist, prin care s-a format așa-numita Germania Mare. Evenimentul, petrecut la 12 martie 1938, a însemnat culminarea unei dorințe de veacuri, aceea de a reuni populațiile germane și austriece într-o singură națiune. Evenimentul din 1938 a fost legiferat de Germania fără a ține seama de populația Austriei. Mai devreme, Germania hitleristă furnizase sprijin pentru Partidul Național-Socialist Austriac, pentru ca acesta să
Anschluss () [Corola-website/Science/303299_a_304628]
-
membru al Familiei Regale, după 42 de ani de exil, și de la înființarea Fundației Principesa Margareta a României Casa Majestății Sale Regelui a organizat în zilele de 17 și 18 ianuarie 2015 o serie de evenimente dedicate acestui sfert de veac al Coroanei în serviciul Națiunii. Evenimentele au cuprins: în data de 18 ianuarie "Ziua porților deschise" la fundație, eveniment desfășurat la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, o seară la Palatul Elisabeta dedicată celor 25 de ani de activitate ai
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
cea limpede și vie, Creația divină o îngâna. Sfârșitul lumii iarăși ne încearcă, Trăim, gheboși, în niște paranteze, Ca într-un fel de resturi de la Arca, Dar mai exista conștiințe treze, Când marmură consimte să urmeze Aceste mâini, din alte veacuri, parcă. Până în urmă cu câteva zile, Sala Dalles a fost gazda unei expoziții de excepție: Retrospectivă Marcel Guguianu. Plasticianul Tandreții, așa cum a fost numit, a reunit la un loc, cu prilejul închiderii, multe personalități de calibru: Sabin Bălașa, Adrian Păunescu
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
din porunca lui Dumnezeu Habacuc l-a ajutat pe Daniel la nevoie. Acest episod biblic - eronat pus în legătură cu Habacuc - s-a bucurat în tot Evul Mediu și chiar mai târziu de mare considerație: dovadă stau impresionantele reprezentări de-a lungul veacurilor: de la nenumăratele sarcofage paleocreștine și basoreliefuri prin bazilicii de prin sec. al IV-lea (ex. basorelieful de pe ușa bazilicii sf. Sabina din Roma, cca. 430 e.c.) până la portalul bisericii sf. Fidel din Como și la capitelul Baptisteriului din Parma (din
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
cu personalități culturale și politice), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Ioan Slavici și unitatea spirituală națională” (coautor), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Templul memoriei. Ștefan Augustin Doinaș în dialog cu ”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1999 - “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de acad. Augustin Buzura, “Vasile Goldiș” University Press - 1999. 1999 - “Întrebătorul din Agora” (literatură și document) - zece ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989 de la Arad, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1999. 2000
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de acad. Augustin Buzura, “Vasile Goldiș” University Press - 1999. 1999 - “Întrebătorul din Agora” (literatură și document) - zece ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989 de la Arad, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1999. 2000 - “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de Acad. Augustin Buzura, Ediția a II-a, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2000. 2000 - "Eminescu - Destin, Constiinta" - Viorel Gheorghiță in dialog cu Emil Șimăndan, Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2000 . 2001 - “Dialoguri
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
arădene la Timișoara" (În decembrie 1989) (coautor), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2014 2003 - Melente Nica, "Ultimul 'lup de mare' al presei arădene la sfârșit de secol 20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. George Gorce, INTERVIURI. Călătorie prin veac - Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan, Observator cultural (nr. 65, mai 2001) Melente Nica, "Ultimul "lup de mare" al presei arădene la sfârșit de secol 20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni de
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
inspirat din planimetria bisericii Vodița II, reluat ulterior și în alte construcții (mitropolia din București, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, mănăstirea Tismana etc.). Printre cele mai vechi așezări de care vorbește istoria noastră se numără și Curtea de Argeș cu împrejurimile ei. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificațiile sale de piatră și puțul care o lega direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, până departe, faima acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor și biserica
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
inscripții, ca și din mărturiile săpăturilor arheologice, istoria acestui străvechi ținut voievodal, chiar dacă nu consemnează data precisă când s-au grupat aici întâiele centre locuite, face însă dovada că: aceste centre s-au dezvoltat îndeajuns de repede, pentru ca, pe la jumătatea veacului al XIV-lea, să ateste deopotrivă cu existența unui scaun Domnesc, și pe aceea a unei însemnate organizări bisericești. Astfel asociate, puterea statală și cea religioasă împodobesc valea Argeșului cu fapte de arme și locașuri de închinare, care-i păstrează
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]