221,754 matches
-
un mediu mic dar confortabil, dotat cu tehnologie de ultimă generație. După războiul nuclear, transmisiile de pe Pământ s-au oprit brusc, fără un motiv aparent pentru cei de pe Avernus. Avernus își continuă munca timp de secole, dar populația sa izolată ajunge la o stare de nebunie și perversiune sexuală (o temă comună în opera lui Aldiss, pe care acesta o tratează mai curând cu repulsie decât cu senzualitate). La sfârșitul trilogiei, Avernus nu mai este decât o carcasă goală, fără viață
Helliconia () [Corola-website/Science/320755_a_322084]
-
serie de caracteristici fizice ciudate: sângele e auriu, iar intestinele se află deasupra plămânilor în cavitatea toracică. Sunt descriși ca fiind robuști, deși nu tolerează vremea caldă și au o viață îndelungată. La vârste înaintate se mișcorează și devin cherationoși, ajungând să semene cu niște totemuri îmblănite fără o viață biologică evidentă. Phagorii vii continuă să păstreze legătura cu spiritele străbunilor aflați în stare cheratinoasă, intrând într-o stare mentală specifică. În starea respectivă, își percep străbunii ca mici spirite patrupede
Helliconia () [Corola-website/Science/320755_a_322084]
-
este Quinn Dexter, care cucerește una după alta arcologiile de pe Pământ și se pregătește să deschidă calea zeului său întunecat. Alianța provizorie dintre cei care conduc Pământul și posedații care sunt împotriva lui Dexter îi face față cu greu. Calvert ajunge la Zeul adormit, de la care află că mai multe civilizații din univers au trecut prin aceeași situație ca omenirea. El ajută la tranportarea lumilor umane în altă parte a universului, proces în care sufletele sunt nevoite să părăsească trupurile posedate
Zorii nopții () [Corola-website/Science/320759_a_322088]
-
pe care-l transformă ulterior în alte elemente cu ajutorul fuziunii nucleare. Specie organizată în caste, s-a folosit de Mosdva pentru a se răspândi în spațiu. Diferențele psihologice față de oameni au pus probleme privind comunicațiile și comerțul, dar Tyrathca a ajuns în cele din urmă să ocupe un loc în consiliul COnfederației. "Science Fiction Chronicle" consideră trilogia "Zorii nopții" „cel mai măreț act creativ în domeniul SF de când "Babylon 5" a măturat pânzele de păianjen de pe "Star Trek"”. "Science Fiction Weekly
Zorii nopții () [Corola-website/Science/320759_a_322088]
-
puternic curs de apă în perioadele de viitură. Amonte de acest tronson, peștera se înalță până la 10 m și prezintă câteva plaje de nisip, cascade, lacuri subterane și un sifon, ușor de depășit prin intermediul unei galerii superioare. În continuare, se ajunge într-o zonă cu prăbușiri și câteva ramificații concreționate, după care urmează o cascadă de 3 m dincolo de care se desfășoară o galerie ascendentă ce lasă impresia, din nou, că peștera se înfundă cu depozite aluvionare. Sectorul dinspre amonte al
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
aluvionare. Sectorul dinspre amonte al peșterii se desfășoară aproximativ rectiliniu, pe direcția de la nord-vest spre sud-est, și prezintă mai multe strâmtori, câteva cascade și sifoane ce pot fi depășite prin scurte galerii superioare. La circa 490 m de la intrare se ajunge la prima bifurcație mai importantă din tot traseul parcurs până aici: direct înainte se dezvoltă o galerie destul de îngustă ce se termină, după 117 m, cu un spațiu ceva mai larg ce se închide cu prăbușiri și depozite de colmatare
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
1776, după ce a aflat de votul pentru independență din al Doilea Congres Continental. Nu se poate, însă, ca clopotul să fi fost tras în acea zi, deoarece la 4 iulie nu a fost anunțată Declarația; cu toate acestea, povestea a ajuns să fie considerată reală, chiar și de unii istorici. Începând cu 1885, Primăria Philadelphia, proprietara clopotului, a permis transportarea lui la diverse expoziții și adunări patriotice. Clopotul a atras curiozitatea mulțimilor oriunde a fost dus, dar s-a întors la
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
National Park Service, afirma: „nu știm dacă clopotnița mai era destul de puternică pentru ca clopotul să fie tras în acea zi. Dacă avea cum să fie tras, putem presupune că a fost. Indiferent dacă a fost sau nu tras, el a ajuns să simbolizeze toate clopotele din Statele Unite care au proclamat independența.” Dacă a fost tras, cel mai probabil a fost tras de Andrew McNair, care era portarul Adunării și al Congresului și avea această însărcinare. Întrucât McNair absentase în două zile
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
negri. Noua clădire, deschisă după instalarea clopotului acolo la 9 octombrie 2003, se află lângă conturul casei sclavilor, marcat pe ciment, cu semne care explică semnificația descoperirii. În interior, vizitatorii trec printre mai multe exponate legate de clopot înainte de a ajunge la Clopotul Libertății. Din cauza problemelor de securitate apărute în urma unui atac asupra clopotului efectuat de un vizitator înarmat cu un ciocan în 2001, clopotul a fost așezat astfel încât vizitatorii să nu ajungă fizic ușor la el și toți vizitatorii trebuie
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
mai multe exponate legate de clopot înainte de a ajunge la Clopotul Libertății. Din cauza problemelor de securitate apărute în urma unui atac asupra clopotului efectuat de un vizitator înarmat cu un ciocan în 2001, clopotul a fost așezat astfel încât vizitatorii să nu ajungă fizic ușor la el și toți vizitatorii trebuie să treacă prin filtre de securitate. Astăzi, Clopotul Libertății cântărește . Metalul său este compus din 70% cupru și 25% cositor, restul constând din plumb, zinc, arsen, aur și argint. El stă suspendat
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
Inelară, lângă un munte uriaș. Echipajul este obligat acum să caute un mod de a reveni în spațiu și, de asemenea, să își îndeplinească misiunea inițială, aflând cât mai multe despre Lumea Inelară. Folosindu-și vehiculele zburătoare, ei încearcă să ajungă la marginea Inelului, unde speră să dea peste o tehnologie care să le fie de folos, dar acest drum le va lua luni de zile. În drumul lor, ei dau peste ființe umanoide, unele dintre diversele civilizații primitive ale Lumii
Lumea Inelară () [Corola-website/Science/321514_a_322843]
-
prăbușirea civilizației Lumii Inelare: o navă vizitatoare a adus un mucegai care distruge superconductorii, ceea ce a determinat închiderea turnurilor electromagnetice, care colectau energia generată de pătratele de umbră lovite de lumina solară. După dispariția electricității, civilizația s-a prăbușit. Teela ajunge și ea la stația de poliție, însoțită de un "erou" local numit Căutătorul, care a ajutat-o să supraviețuiască. Louis concepe un plan pentru a putea părăsi Lumea Inelară: echipajul urmează să folosească secția de poliție ca vehicul pentru a
Lumea Inelară () [Corola-website/Science/321514_a_322843]
-
Pământ cu ceilalți trei. Cu ajutorul unui cablu al pătratelor de umbră căzut pe suprafața inelului după coliziunea cu nava lor, Louis leagă secția de poliție cu "Ticălosul Mincinos" și duce secția de poliție pe vârful muntelui uriaș (numit Pumnul-lui-Dumnezeu). Când ajung în vârf, se dovedește că muntele reprezintă craterul de impact al unui meteorit care a lovit spatele inelului, împingând "muntele" în sus din podeaua inelului și a creat o spărtură prin care a trecut. Astfel, vârful muntelui, aflat deasupra atmosferei
Lumea Inelară () [Corola-website/Science/321514_a_322843]
-
spărtură prin care a trecut. Astfel, vârful muntelui, aflat deasupra atmosferei Lumii Inelare, constituie o trecere către stele, iar Louis conduce secția de poliție și "Ticălosul Mincinos" peste margine. Echipajul urmează să folosească motorul încă intact al navei pentru a ajunge acasă. În afară de cei doi extratereștri, Niven folosește o serie de alte concepte din povestirile sale a căror acțiune se petrece în Spațiul Cunoscut: În primul capitol al ediției originale paperback a "Lumii Inelare", Louis Wu se teleporta spre est pentru
Lumea Inelară () [Corola-website/Science/321514_a_322843]
-
sale a căror acțiune se petrece în Spațiul Cunoscut: În primul capitol al ediției originale paperback a "Lumii Inelare", Louis Wu se teleporta spre est pentru a-și prelungi ziua de naștere. În realitate, mergând în această direcție ar fi ajuns mai târziu, nu mai devreme. Niven a fost "tachinat fără încetare" în legătură cu această greșeală, pe care a corectat-o în edițiile ulterioare, în care Wu se teleportează spre vest. În dedicația scrisă la începutul continuării din 1980, "Inginerii Lumii Inelare
Lumea Inelară () [Corola-website/Science/321514_a_322843]
-
dacă fata respectivă "vorbește" cu unul din cetași, Vătaful Mare este cel care joacă, iar Gluga este așezată după gâtul fetei - tot în semn de încredere. De Sf. Vasile ceata iese la joc urmând toate regulile din zilele anterioare. După ce ajunge la căminul cultural, ceata 'pornește' jocul cu o sârbă, urmată de învârtita și hațegana ca și în celelalte zile. Ca sa poată să scoata jocul din sală în curte , unul dintre cetași joacă steagul în mod ostentativ, sunând clopotele si zurgălăii
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
sale. El nu se va însura, sau va locui împreună cu cineva. El a scris "J’ai rendez-vous avec vous", "Je me suiș fait tout petit" ("devant une poupée"), "Saturne" și "Rien à jeter". Talentele sale de poet și muzician au ajuns la maturitate. Multe melodii sunt deja scrise. Practic toate melodiile sale din acea vreme, alese pentru a le înregistra au devenit celebre, precum "Le Parapluie, La Chasse aux papillons, J'ai rendez-vous avec vous, Brave Margot, Le Gorille, Îl n
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
pentru postul de televiziune Prima TV, iar în 2005 a devenit scenarist rezident la postul Pro TV. A participat la concursul de scenarii de lung-metraj organizat în 2005 de Festivalul Internațional de Film Transilvania în colaborare cu HBO România. Deși ajuns în finală, proiectul lui Dinulescu, numit "That Jazz Again" (parafrază la "Tot acest jazz" - "All That Jazz", filmul din 1979 semnat de Bob Fosse), nu a câștigat. Despre acest moment, autorul a comentat într-un interviu: „"Tema era (...) cea din
Luca Dinulescu () [Corola-website/Science/321517_a_322846]
-
sat. Într-un alt document al domnitorului Alexăndrel, dat la 2 iulie 1453, se precizează că satul Pașcani se află pe moșia boierului Oană Pașcă, de la care i se trage și numele. În secolul al XVII-lea, moșia satului a ajuns în proprietatea boierilor Cantacuzino. Boierul Iordachi Cantacuzino a îndeplinit rangul de mare vistiernic la curtea domnească de la Iași, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Marele boier era cumnat cu domnitorul, soția sa Catrina Bucioc fiind soră cu Doamna Tudosca, întâia
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
cunoștințele lui Grosvenor despre fenomenele telepatice salvează nava de la distrugere. În a treia secțiune, nava dă peste Ixtl, o ființă care plutește în spațiu. Aceasta este supraviețuitoarea unei rase care a condus un univers care a preces Big Bang-ul. Ajunsă la bord, Ixtl răpește câțiva membri ai echipajului pentru a-și implanta ouăle parazite în stomacurile lor, asigurându-și astfel reproducerea. Echipajul părăsește nava și o lasă fără hrană pentru pui, determinând-o astfel să plece. În ultima parte este
Odiseea navei Space Beagle () [Corola-website/Science/321524_a_322853]
-
al omenirii. Incapabil să descurce ițele poveștii, Gosseyn nu are altă alternativă decât să pactizeze cu dușmanii săi, încercând să afle cine e și cum își poate antrena al doilea creier, care îl face diferit de ceilalți oameni. Când antrenamentul ajunge la un nivel satisfăcător, iese din umbră și păpușarul: Crang. Gosseyn reușește să oprească pe moment acțiunea Imperiului și află că este un exemplar dintr-un lung șir corpuri identice între care se transferă acceași personalitate. Romanul a fost ținta
Lumea non-A () [Corola-website/Science/321516_a_322845]
-
1006 a fost o supernovă, văzută pe Pământ începând cu anul 1006 d.Hr.; Pământul se afla atunci la circa 7.200 de ani-lumină distanță de ea. A fost evenimentul stelar cu cea mai mare magnitudine aparentă din istoria înregistrărilor, ajungând la o magnitudine vizuală de aproximativ -7.5. Apărut la început în constalația Lupului între 30 aprilie și 1 mai din acel an, această „stea nouă” a fost descrisă de observatorii din China, Egipt, Irak, Japonia, Elveția și posibil din
SN 1006 () [Corola-website/Science/321529_a_322858]
-
dreptul britanicilor să controleze regiunea Mosul, dar și frontieră impusă de către aceștia din urmă. Traseul frontierei dintre Turcia și Irak fusese hotărât de Liga Națiunilor respectând întrutotul linia hotărâtă de autoritățile britanice în trecut (Lină Brussels). Atunci cand problemă frontierei a ajuns pe ordinea de zi a cabinetului britanic, atât Înaltul comisar pentru Irak, Percy Cox, cât și Comisarul civil din Bagdad, Arnold Wilson, i-au cerut premierului Lloyd George să susțină că între cele două linii de demarcație, cea stabilită de
Provincia Mosul (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321536_a_322865]
-
și Franța au susținut că au ieșit învingătoare: Marea Britanie prin a captura sau scufunda șapte nave franceze fără a pierde nicio navă proprie iar Franța pentru că acest convoi de nave de importanță vitală a trecut cu bine Atlanticul și a ajuns în Franța fără pierderi semnificative. Cele două flote au fost atât lăudate cât și criticate în țările lor de baștină — critica fiind îndreptată către acei căpitani care nu prea au contribuit la bătălie. Flota britanică ajunsă în Spithead a fost
Gloriosul 1 iunie () [Corola-website/Science/321538_a_322867]
-
bine Atlanticul și a ajuns în Franța fără pierderi semnificative. Cele două flote au fost atât lăudate cât și criticate în țările lor de baștină — critica fiind îndreptată către acei căpitani care nu prea au contribuit la bătălie. Flota britanică ajunsă în Spithead a fost onorată cu vizita Regelui George al III-lea și a întregii familii regale.
Gloriosul 1 iunie () [Corola-website/Science/321538_a_322867]