21,186 matches
-
se confruntă, la rândul său, cu anumite riscuri, cum ar fi „impresia generală că dimensiunile măsurate în cadrul unor sisteme de indicatori nu sunt corelate” (Lindenberg, 2002, p. 303). În același timp, există dimensiuni ale calității vieții care sunt doar sporadic abordate de sistemele de măsurare a dezvoltării, cum ar gradul de democratizare a societății, gradul de participare: „Capitalismul promovat de agențiile internaționale precum FMI sau BM definesc dezvoltarea mai mult ca un proces de producție. Ca rezultat, măsurile se centrează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
viață la nivel individual. „Dezvoltarea e produsă prin creștere economică, productivitate, piața liberă, investiții în educație, servicii de sănătate, reformă legislativă, însă este consumată la nivel individual, accentul căzând pe bunăstarea individuală, calitatea vieții și participarea comunitară, aspecte mai greu abordate prin măsuri numerice.” (Blakemore, 2005, p. 432) Dezbaterea pe tema dezvoltării a fost în ultimele decenii alimentată de proiectele de cercetare și schemele de dezvoltare propuse de organizațiile internaționale. Autorii „Enciclopediei dezvoltării sociale” consideră că „indicatorii dezvoltării au fost folosiți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
monitorizare și de performanță care să permită măsurarea și evaluarea impactului. Monitorizarea și evaluarea sunt activități care disciplinează și permit modificarea intervențiilor sociale (instituționale sau comunitare) în concordanță cu schimbările de la nivelul problemei vizate și/sau al contextului. Dezvoltarea este abordată, în același timp, prin strategii, planuri de acțiune, programe și proiecte care sunt structurate pe mai multe dimensiuni: global, sectorial sau punctual; național, regional, județean sau local; instituțional sau comunitar. Astfel, strategiile/planurile/programele/proiectele de dezvoltare pot să vizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care sunt structurate pe mai multe dimensiuni: global, sectorial sau punctual; național, regional, județean sau local; instituțional sau comunitar. Astfel, strategiile/planurile/programele/proiectele de dezvoltare pot să vizeze global dezvoltarea (spre exemplu, Plan Național de Dezvoltare a României), să abordeze dezvoltarea unui sector anume (spre exemplu, industrie, agricultură, protecția mediului, educație, sănătate etc.) sau să se concentreze asupra unui aspect punctual. A nu se confunda totuși nivelul punctual cu o problemă socială specifică. Rezolvarea celor mai multe probleme sociale necesită, în același
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dezvoltarea, ca și rezolvarea problemelor sociale, este adresată simultan la nivel național, regional, județean, local sau la nivelul unor grupuri specifice de populație. Problemele sociale generale (spre exemplu, sărăcia sau traficul de ființe umane) sunt (sau ar trebui să fie) abordate la toate aceste niveluri. În schimb, probleme punctuale specifice unui grup de populație sau unei comunități locale sunt abordate doar la nivelul acestora, și nu la nivel național sau regional. În funcție de actorii sociali cu rol-cheie în inițiere, elaborare, finanțare și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
grupuri specifice de populație. Problemele sociale generale (spre exemplu, sărăcia sau traficul de ființe umane) sunt (sau ar trebui să fie) abordate la toate aceste niveluri. În schimb, probleme punctuale specifice unui grup de populație sau unei comunități locale sunt abordate doar la nivelul acestora, și nu la nivel național sau regional. În funcție de actorii sociali cu rol-cheie în inițiere, elaborare, finanțare și implementare, strategiile/planurile/programele/proiectele de dezvoltare pot fi predominant instituționale sau predominant comunitare. Teoretic, intervențiile de dezvoltare presupun
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tot felul, de la organizații guvernamentale și nonguvernamentale la organizații academice (universități și institute de cercetare), organizații internaționale (europene sau nu), precum și nuclee active comunitare. Totuși, în timp ce problemele generale sunt predominant adresate de actori instituționali, problemele punctuale sunt, în mare măsură, abordate de actori comunitari. Prin urmare, în vederea atingerii țintei dezvoltării, toate documentele cu rol de planificare și organizare a activităților, alocațiile bugetare și acțiunile propriu-zise necesită coordonare între diferiții actori sociali, de la toate nivelurile. În acest scop, monitorizarea și evaluarea ar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dacă sunt luate în calcul atât strategiile, cât și planurile de acțiune, se constată că 18 instituții intervievate au elaborat un număr total de 56 de documente distincte relevante pentru 45 de subobiective PNAinc. Doar două subobiective PNAinc nu sunt abordate de nici un astfel de document și nici de Programul de Guvernare. Acestea sunt: asigurarea unor adăposturi temporare pentru persoane/familii fără locuință; reducerea numărului de locuințe ce oferă condiții de locuit inumane, degradante. Ca și în cazul strategiilor, planurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost vizat de nouă documente distincte elaborate de patru instituții (MMGA, MTCT, MS și OPR). Urmează subobiectivul privind prevenirea traficului de persoane, a exploatării sexuale a copiilor și a adulților și dezvoltarea capacității de recuperare a victimelor care a fost abordat în opt strategii și/sau planuri de acțiune elaborate, de asemenea, de patru instituții (ANPCA, ANT, MAI și MEC). Creșterea oportunităților de angajare, asistarea copiilor aflați în situație de risc major (victime ale abuzurilor, neglijării, violenței, exploatării) în familie/comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
față de această temă de cercetare, extrem de controversată și tragică din istoria contemporană a României, s-a materializat prin îmbogățirea constantă în ultimii ani a literaturii de specialitate consacrate Holocaustului. Volumele de documente, lucrările generale, speciale, memorialistice, jurnalele, etc, publicate au abordat diverse aspecte referitoare la persecutarea, deportarea și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial, introducând în circuitul științific o gamă variată de opinii și interpretări. Prin urmare se pune întrebarea legitimă: de ce este nevoie de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este cercetată de o diversitate de discipline teoretice sau aplicative, fiecare procedînd din punctul său de vedere, utilizînd propriile teorii, propriul aparat conceptual, urmărind propriile obiective și punînd în operă, pe lîngă universaliile logico-metodologice, propriile metodologii. De exemplu, disciplinele psihologice abordează premisele și condițiile individuale ale educației, dar și regulile generale după care funcționează mecanismele mentale în procesele educative. Ne referim, de pildă, la variatele studii de psihologia învățării - în general, pe grupe de vîrstă etc. De asemenea, este foarte posibil
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte diversă de perspective teroretice, conceptuale și de viziune. Nu există practic nici o mare școală din istoria acestei discipline care să nu fi abordat frontal și educația - de la linia „reproducționistă” a școlii franceze inițiate de Durkheim și care merge pînă la Pierre Bourdieu pînă la interacționismul școlii americane sau „reproducționismul social” mai nuanțat al lui Basil Bernstein. La rîndul său, antropologia culturii și/sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
antropologice complexe cele mai intens abordate, educația a fost și unul dintre primele domenii care s-au deschis abordărilor ce încercau să iasă din cadrul strict disciplinar și, să spunem, disciplinat, deschizîndu-se unor demersuri mai complexe și mai rafinate, precum cele abordate în subcapitolul următor. 1.2.Cercetarea pluridisciplinară, interdisciplinară, transdisciplinară Educația a fost, prin urmare, unul dintre primele domenii care s-au deschis abordărilor ce depășesc cadrul strict și limitat al disciplinelor. Nici nu a avut încotro, de altfel, pentru că însăși
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai cunoscute perspective extradisciplinare sînt cele comune evoluțiilor din ultimele trei-patru decenii ale științelor antropologice alături de celelalte științe. 1.2.1. Plurisau multidisciplinaritatea Este tipul de demers științific în care mai multe discipline care își păstrează statutul propriu încearcă să abordeze educația (un eveniment, un fenomen sau un proces educativ) din mai multe puncte de vedere în același timp, dar dintr-o viziune complementară, pentru a accede la o mai bună clarificare a temei studiate. 1.2.2. Interdisciplinaritatea Este un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
școala de masă, cu efecte încurajatoare. Ne-am decis, prin urmare, să testăm teoria și practicile educative aferente în sistemul nostru de învățămînt, în cadrul unei strategii mai largi de activizare a proceselor didactice. Cercetările, desfășurate pe parcursul mai multor ani, au abordat populația școlară din școala primară, grimnaziu și prima treaptă de liceu și un mare număr de discipline școlare de cultură generală sau „de specialitate”. În ceea ce-l privește pe autorul acestui capitol, care a participat la respectiva cercetare, acesta a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de conținut permit stabilirea de structuri comune în investigații calitative mai ample. Interviul de grup focalizat sau interviul cu focus-grup va fi distinct prezentat, deoarece este preferat interviului individual în contextul unor teme și direcții de cercetare educațională, fiind frecvent abordat ca tehnică a anchetei. În ultimii ani, tehnica interviului focalizat este adesea utilizată și în realizarea studiilor de piață/de marketing, bucurîndu-se de un real succes și în afara sferei cercetării științifice. Interviul cu focus-grup nu este în fond decît o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
2 și 5 asemenea întrebări. Un număr mai mic nu ar permite colectarea unor informații credibile și certe, iar un număr mai mare ar fi prea solicitant pentru participanți. -Intervenția de încheiere este importantă în analiza datelor și se poate aborda în cel puțin două modalități diferite: unui participant i se cere un sumar cu privire la discuție și se întreabă dacă este potrivit cursului dezbaterilor sau moderatorul însuși realizează un asemenea rezumat și adresează aceeași întrebare cu privire la fidelitatea relatării. Intervențiile de încheiere
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de metodologie a cercetării educaționale va atrage atenția asupra importanței respectării exigențelor de construire, aplicare și interpretare a acestuia. Pe de altă parte, testul pedagogic nu constituie doar o metodă de evaluare a cunoștințelor și achizițiilor școlare, ci poate fi abordat și ca metodă sau instrument de cercetare. Această secțiune nu va aborda metode, tehnici și instrumente de măsurare psihologice (teste psihologice, inventare de personalitate, de atitudini, de valori, de interese etc.) utilizate în cercetarea educațională, rezumîndu-se la prezentarea testului pedagogic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de construire, aplicare și interpretare a acestuia. Pe de altă parte, testul pedagogic nu constituie doar o metodă de evaluare a cunoștințelor și achizițiilor școlare, ci poate fi abordat și ca metodă sau instrument de cercetare. Această secțiune nu va aborda metode, tehnici și instrumente de măsurare psihologice (teste psihologice, inventare de personalitate, de atitudini, de valori, de interese etc.) utilizate în cercetarea educațională, rezumîndu-se la prezentarea testului pedagogic. Testele pedagogice, ca și cele psihologice, pot fi clasificate în funcție de mai multe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
presupun stabilirea unei corespondențe între două liste de afirmații sau concepte (Evans, 1985; Crocker și Algina,1986; Radu, 2000). Itemii semiobiectivi nu sînt incluși în lucrările mai vechi de metodologie a cercetării, dar sînt menționați de autorii români care au abordat testul docimologic ca instrument de evaluare școlară (Radu, 2000, pp. 217-218). Itemii semiobiectivi pot fi: itemi cu răspunsuri scurte, care sînt formulate concis și specifică în mod clar natura răspunsului corect; itemi de completare, care presupun completarea unui cuvînt sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
asupra performanțelor școlare ale elevilor, există elemente ale strategiei didactice (tipuri diferite de feedback, natura raporturilor interpersonale, nivelul aptitudinal al elevilor, motivația elevilor etc.) care pot interveni și ele în îmbunătățirea sau scăderea performanțelor școlare. Problema controlului variabilelor externe este abordată în legătură cu validitatea internă și externă a unui experiment. Validitatea internă se referă la credibilitatea relației cauzale dintre variabila independentă și cea dependentă, care este asigurată doar în cazul în care se controlează variațiile variabilelor externe. Validitatea externă se referă la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de genul sumelor, procentelor sau proporțiilor. Însă, de la un anumit nivel de complexitate în sus, fără îndoială că nu ne putem dispensa de calculul matematic mai elaborat, de instrumentul statistic. Metodologia statistică este cea care ne oferă posibilitatea de a aborda fenomenele de masă sub raport cantitativ, ca un pas esențial, indispensabil al accederii la interpretarea calitativă a informațiilor. Prin această metodologie cîștigăm posibilitatea de a aborda fenomenele investigate în multitudinea și varietatea lor, structurate pe grupe de fenomene. Fenomenele supuse
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
elaborat, de instrumentul statistic. Metodologia statistică este cea care ne oferă posibilitatea de a aborda fenomenele de masă sub raport cantitativ, ca un pas esențial, indispensabil al accederii la interpretarea calitativă a informațiilor. Prin această metodologie cîștigăm posibilitatea de a aborda fenomenele investigate în multitudinea și varietatea lor, structurate pe grupe de fenomene. Fenomenele supuse investigației, grupate în funcție de anumite criterii, formează ceea ce știința cantității numește populații statistice, iar relațiile care se stabilesc în interiorul acestora permit scoaterea în evidență a calității prin intermediul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
e lipsită de preconcepții și supusă la obiect, fără obnubilări hagiografice ale spiritului critic: pe adevăratul Lovinescu, după părerea exegetului, „îl descoperim în aplicațiile lui practice, în confruntarea cu operele, nu în declarațiile teoretice”. Pe Mateiu I. Caragiale criticul îl abordează în volumul din 1981 cu evidentă simpatie, însă fără gesticulația idolatriei „mateine”, în maniera sa raționalist-analitică obișnuită. Cartea este un eseu critic și, în același timp, o biografie comentată; G. îl „apără”, argumentat, pe Mateiu I. Caragiale de detractori sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
prin misiunile de informare 9 trimise pe bătrînul continent și în România 10 Hugh Gibson, A.C. Coolidge, Halstead, H.H. Bandholtz s-a familiarizat cu problemele și revendicările românilor. În 1917, o misiune diplomatică britanică, condusă de A. J. Balfour, a abordat, în discuțiile cu oficialitățile americane, chestiunea teritoriilor românești aflate atunci sub dominația unor imperii vecine 11 din delegație au mai făcut parte generalul Bridges, colonelul Goodwin, Eric Drummond. Britanicii i-au văzut atunci pe fostul președinte Th. Roosevelt, W. Wilson
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]