21,844 matches
-
senzații obscure, din alt timp, ca parfumul madlenei muiate în ceașca de ceai. Așadar, în romanul proustian, "motivul muzical" (desemnând atât trăirea inconștientă, cât și modalitatea ei specifică de expresie) se lăsa "tradus" cu precădere în limbajul simțurilor "minore" (mirosul, gustul), ceea ce confirmă existența unei legături organice dintre suflet și trup și a unui contact de natură pur "corporală" cu realitatea și cu prezentul. Și tocmai această interdependență dintre "suflet" și "trup" asigură, pe de o parte, prelucrarea "estetică" a percepției
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
consecință, decât un "accident" oarecare, adevărata "boală" de care suferă Bizu fiind de natură spirituală ("dorința intimă de a muri"), și nu trupească. De aceea, consider neîntemeiată observația lui Negoițescu privind presupusa "contradicție internă a personajului", care ar oscila între "gustul de neant" ("gest pur și originar") și "satisfacția instalării în boală" înțeleasă "ca o conștiință superioară a labilității universale, ca o trăire plenitudinar estetică", ce "anulează gustul de cenușă"37. Interpretarea aceasta e contrazisă de faptul că "instalarea în boală
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
observația lui Negoițescu privind presupusa "contradicție internă a personajului", care ar oscila între "gustul de neant" ("gest pur și originar") și "satisfacția instalării în boală" înțeleasă "ca o conștiință superioară a labilității universale, ca o trăire plenitudinar estetică", ce "anulează gustul de cenușă"37. Interpretarea aceasta e contrazisă de faptul că "instalarea în boală" (boala fizică, tuberculoza) nu procură bolnavului niciun fel de satisfacție și nici nu anulează "gustul de cenușă". Mai mult, departe de a-i schimba fundamental "atitudinea față de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
conștiință superioară a labilității universale, ca o trăire plenitudinar estetică", ce "anulează gustul de cenușă"37. Interpretarea aceasta e contrazisă de faptul că "instalarea în boală" (boala fizică, tuberculoza) nu procură bolnavului niciun fel de satisfacție și nici nu anulează "gustul de cenușă". Mai mult, departe de a-i schimba fundamental "atitudinea față de lucruri și oameni" și de a fi o "trăire estetică" (și încă... "plenitudinară"), boala "fizică" îi apare lui Bizu ca un teribil blestem, prin care "se contopea în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu episoade depozitate în memoria fiecăruia"49. Vizibil afectat de cronicile negative și de respingerea candidaturii la Academie (cronologic, între Firu'n patru și Diana, apar romanele din ciclul eminescian), Lovinescu încerca de fapt să scrie o literatură captivantă, pe gustul publicului larg, caracterizată printr-o tensiune dramatică a povestirii "plină de neașteptat în fiecare din capitolele ei" (suspense-ul). Prin aceasta, el se delimita, polemic, de mai vechea sa metodă de lucru (pointilistă), la care pare dispus să renunțe, iată, fără
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acela obiectiv, al comunității. De aceea s-a și făcut trimitere la procedeele teatrului popular (vodevilul, farsa), cărora Lovinescu încearcă să le atribuie o altă funcționalitate, astfel încât comicul să devină nu doar excesiv, de o primitivitate asumată lucid (foarte pe gustul lui Caragiale, de pildă), ci mai cu seamă "dureros", plasând astfel partitura epico-dramatică în proximitatea previzibilă a melodramei. Romanul debutează totuși, așa cum am avut prilejul să constatăm, în maniera unei narațiuni realiste obișnuite, axate pe descrierea amănunțită a mediului social
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
proza lovinesciană ar ilustra și o tipologie învechită (femeia victimă, parvenitul), ceea ce relevă măsura covârșitoare în care Lovinescu rămâne "în substanța lui omul generației sale". Citită totuși ca "un poem al inadaptabilității", cu evident "caracter autobiografic", literatura criticului satisface și gustul cititorului modern, mai puțin sensibil la nota sentimentală, de romanță provincială, care face din Bizu "un Amos Bujorescu mult mai sălbatic, mult mai incapabil de a evolua spre fericire", iar din creatorul său, un fel de Brătescu-Voinești "în varianta mai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Viață dublă, prozatorul va aduce din nou în prim-plan "oglinda" element simbolic, dar cu o foarte precisă menire în angrenajul epic, câtă vreme oferă autorului (și personajelor sale) posibilitatea substituirii "realității" cu analogonul ei imaginar, reduplicabil ad infinitum, după gustul și predispozițiile lectorului-privitor. Am să dezvolt observația în cele ce urmează. Deocamdată merită semnalată, repet, continuitatea epică mai firească dintre romanele al treilea și al patrulea din ciclu, ceea ce nu contrazice nicicum principiul de bază al poeticii lovinesciene, care definește
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ce și-a creat el însuși, ideal numai de sărutări și îmbrățoșări, ba prin codri, ba pe marea"132. Abia o dată cu generația următoare, la începutul noului veac, eminescianismul va fi receptat ca un fenomen "specific", provocând o mutație semnificativă a gustului și a culturii sentimentului în spațiul public românesc 133. Așa se explică de ce Lovinescu nu mai judecă din perspectivă socio-morală erotismul eminescian, în care identifică simptomele unei "maladii" creatoare, caracteristice modernității în genere. "Degenerarea" devine, astfel, un termen conotat pozitiv
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unui fond adevărat, adică strict controlabil"212. Nici Vladimir Streinu, ca să dau încă un exemplu elocvent (al câtelea?), nu mai agreează, acum, literatura lovinesciană. În Mite îl deranjează și scena cu ploșnița (care face din Eminescu "un jarry oarecare cu gustul de a-și parada boema"), și gestul "nemțoicuței" de a-l trimite la Veronica (pe motiv că ar fi "ilogic", creând o "falsă situație corneilleiană"), drept pentru care afirmă: "Este pentru prima oară când o carte îmi creează perplexitatea de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dorește să îl exprime. Literatura se transformă, la scriitorii noștri moderni, într-o mărturisire mai completă decât poate și-ar fi dorit-o ei, incluzând nu doar spectacolul măștii sociale și spaimele ascunse în inconștient, ci și filosofia implicită, structura gustului, prejudecățile etnopsihologice. Acest complex poartă, la Antonio Patraș, numele de "personalitate". Nu este vorba de un inoportun accent psihologist. Alegându-și termenul, criticul ieșean respectă vocabularul criticilor epocii (și Ibrăileanu, și Lovinescu sunt mari amatori de considerații despre "personalitate"), și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept. 1935. 202 "Cu d. E. Lovinescu despre Bălăuca", în Vremea, an VIII, nr. 413, 10 nov. 1935. 203 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 244. Numai romanul îmi va da iar gustul realității", îi mărturisește el Hortensiei Papadat Bengescu într-o epistolă datată 2 august 1932, pentru ca, doar câțiva ani mai târziu (pe 12 mai 1935), să i se destăinuie iar: "Romanul meu [...] e ceva organic și predestinat (s.n.). Aș mai vrea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fără măsură. După război, G. Costa-Foru a scos o revistă de mare tiraj datorită numărului însemnat de copii și tineret care o citeau cu încântare. Se numea „Revista copiilor și a tinerimii”. În paginile acesteia se găsea proză pe măsura gustului lor, cum erau romanele lui I. C. Visarion „Oglinjoara de la mâna dreaptă” sau „Zapis împărat”. Noi, copiii de pe ulița Bârladului, așteptam cu emoție apariția publicației, care sosea cu cerneală încă proaspătă din teascurile tipografice ale Bucureștiului. Dar mai ales savuram desenele
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
ca disident maiorescian, dar și ca precursor al lui E. Lovinescu în teoria culturii. Sunt subliniate meritele de pionier în eminescologie și de practicant al criticii estetice și al celei caracterologice de tip sainte-beuvian, Petrașcu încercând să concilieze critica de gust (maiorescian) cu critica mai nouă (Georg Brandes). Editorul P. îi restituie texte reprezentative: Biografia mea, Noi în 1892, D. T. Maiorescu, Delavrancea, precum și eșantioane semnificative din cele patru volume ale seriei de evocări Icoane de lumină. Specializat în literatura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
cele tehnice și se referă la: randamentul mașinilor și utilajelor, valoarea nutritiva a bunurilor alimentare etc. 2) caracteristici psihosenzoriale și sociale, care se referă la latura estetică a produselor (aspect plăcut, elegantă culorilor și a desenelor etc.), la aspecte organoleptice (gust, miros). Sub influența trasformărilor determinate de progresul științific și tehnic contemporan, ponderea acestor caracteristici în aprecierea calității crește considerabil, la unele produse fiind esențială. Totodată, sfera noțiunii de calitate se extinde, în zilele noastre, la aspecte cu caracter social. Ne
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
Viața românească” și „Sburătorul”, a unei personalități care să angajeze polemici, având o ideologie și o estetică a sa. Țelul declarat al revistei bucureștene este în primul rând unul informativ și formativ, aproape în felul „magazinelor” din secolul XIX: „răspândirea gustului pentru literatură”, deșteptarea „dragostei pentru cultură”. Și faptul se străvede chiar din sumarul foarte eteroclit, care se adresa în primul rând unui cititor mediu, chiar puțin cultivat. Pentru el se fac destul de mari concesii, în scopul de a-i câștiga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
lui Marcel Proust și André Gide, „marilor ruși”, curentelor moderne din literaturile franceză, germană și rusă. Ampla acțiune de traducere a unor scriitori de pe toate meridianele și din toate epocile ține în mare măsură de acest obiectiv de formare a gustului, contând, bineînțeles, și pe o diferențiere a lui, ca și pe o maturizare progresivă a cititorului. „Magazinul” conținea de toate: și un roman slab de Cezar Petrescu, una dintre vedetele epocii, și fragmente din Răscoala lui Liviu Rebreanu, și epigrame
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
de mucigai de Tudor Arghezi, și pagini distractive de umor universal, și fragmente din Ulysse de James Joyce, ce se publicau cu câțiva ani buni înaintea ediției britanice sau a celei americane ale celebrului roman. Potrivit pregătirii și sensibilității sale, gustului mai mult sau mai puțin evoluat, cititorul avea putința să aleagă. Și totuși informarea și formarea nu se făceau chiar la voia întâmplării, în absența unei anume conduite politice, chiar doctrinare, și a unei estetici a moderației. Ca și „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
toate publicațiile interbelice. Conducându-se după vechiul adagiu horațian, al îmbinării utilului cu plăcutul, sora mai mică, bucureșteană, a „Vieții românești” a reprezentat timp de aproape două decenii o tribună de promovare a valorilor morale, culturale, literar-artistice, de propagare a gustului pentru frumos, în slujba cărora a apelat la condeie dintre cele mai reputate ale scrisului românesc de atunci. Al.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
literaturile străine în periodice (1919-1944) (I-V, 1997-2003), a cărei coordonare și-a asumat-o începând din 1995 împreună cu Ana-Maria Brezuleanu. Radiografie a receptării literaturii universale în spațiul românesc din perspective variate, aceste bibliografii analitice dau măsura reală a evoluției gustului literar în perioada modernă, a formării unei mentalități europene și a unei școli exegetice proprii, reprezentând totodată un punct de plecare eficient în cercetările ulterioare. SCRIERI: Boccaccio, București, 1969; Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918) (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
all-inclusive dezvoltate în zonă. Cancun este poarta de intrare în Riviera Maya, fiind un oraș ce depășește 500.000 locuitori, în care principala activitate economică este industria turistică. Dispune de o gamă largă de facilități turistice, pentru cele mai variate gusturi și buzunare, între care se remarcă zona hotelieră amplasată pe o insuliță în forma cifrei 7 din apropierea zonei centrale de pe uscat. La nord-est de Cancun se găsește Isla Mujeres, un adevărat magnet pentru turiștii doritori mai ales de practicarea celor
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
neoficial însă se estimează că numărul rezidenților non-francezi de pe Coasta de Azur este mult mai mare. Coasta de Azur dispune de 115km de țărm și este dotată cu o gamă largă de amenajări turistice care pot satisface cele mai pretențioase gusturi. Cele 18 terenuri de golf, 14 stațiuni de schi, peste 3000 de restaurante sunt doar câteva exemple. Menton (“Perla Franței”), punctul de debut în partea estică a Coastei de Azur, este situat într-un areal în care natura a fost
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Mirel Bănică în cuprinsul aceleiași prime secțiuni a cărții. Urmează un important studiu despre kitsch-ul religios, cu referințe la dificultatea definirii și combaterii acestuia. Multiplicarea industrială a icoanelor și fabricarea în serie a misterului divin, trista domnie a prostului gust ne trimit cu gândul la amara realitate din spațiile sacre/sociale românești (și nu numai). Implicit, studiul conține și importante soluții însoțite însă de o amară și poate prea timpurie resemnare a autorului, în condițiile unei vinovate absențe a solidarității
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nimic din ineditul tradițiilor și al sărbătorilor de iarnă ca prilej de creștere a ratingului. În concluzie, toată lumea profită de pe urma sfârșitului și începutului de an. Poate că succesul mediatic al sărbătorilor de iarnă ne va redeșteptă în cele din urmă gustul pentru lectură, simțul sacrului și sensibilitatea pentru înțelesul real, religios al acestora. Aceste mărețe descinderi ale sacrului în lume prilejuite de parfumul sărbătorilor de iarnă continuă parcă inefabilul unui timp apus a cărui mister a fost întrucâtva presimțit de Horia
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Păcurariu, „Dacii în conștiința romanticilor noștri”, CRC, 1979, 34; G. Lange Kowal, „Die Daker im Bewustsein unserer Romantiker”. Entwurf zu einer Geschichte des dakischen Substrats, „Beiträge zur Südosteuropa-Forschungen” (München), 1981; Marina Spalas, Salvarea prin cuvinte, LCF, 2000, 14; Simion Bărbulescu, Gusturi și scrieri, LCF, 2000, 30. D.Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]