22,190 matches
-
fost sprijiniți și Încurajați oamenii de carte, s-au acordat ajutoare materiale multor așezăminte bisericești ortodoxe căzute sub dominație otomană. În timpul lui Constantin Brâncoveanu, au trăit la Bucuresti numeroși Învățați străini - greci și de alte neamuri - fie reprezentanți ai culturii italiene, fie ai celei grecești. Dar pe lângă Învățații străini, În timpul domniei lui, și-au desfășurat activitatea numeroși oameni de carte români. Între ei se numară și unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, renumit istoric care a Început o Istorie a Țării Românești
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
Orizonturi, 2006, p. 345; - 72 trupele sovietice au declanșat operațiunea Uranus, Armata a 3-a română se afla dispusă într-un teren nefavorabil apărării, în dispozitiv liniar, puțin dens, lipsit de adâncime operativă. Lucrările defensive luate în primire de la trupele italiene și germane erau aproape inexistente. Totul trebuia luat de la început, în condițiile lipsei de material și a terenului deja înghețat. La acestea se adaugă și faptul că misiunea Armatei a 3- a condusă de generalul Dumitrescu s-a cristalizat treptat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
la 19 noiembrie 1942, când trupele sovietice au declanșat operațiunea Uranus, Armata a 3-a română se afla dispusă într-un teren nefavorabil apărării, în dispozitiv liniar, puțin dens, lipsit de adâncime operativă. Lucrările defensive luate în primire de la trupele italiene și germane erau aproape inexistente. Totul trebuia luat de la început, în condițiile lipsei de material și a terenului deja înghețat. La acestea se adaugă și faptul că misiunea Armatei a 3- a condusă de generalul Dumitrescu s-a cristalizat treptat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
pe primul loc al invențiilor utile. PIERRE-SIMON LAPLACE Creștinismul l-a respins pe zero la început, însă comerțul avea să-l revendice în curând. Omul care l-a reintrodus în Europa a fost Leonardo din Pisa. Fiu al unui negustor italian, el a călătorit prin nordul Africii. Acolo, tânărul - cunoscut mai bine sub numele de Fibonacci - a învățat matematică de la musulmani, și, în curând, a devenit, la rândul lui, un bun matematician. Fibonacci este renumit pentru o problemă stupidă pe care
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cifrele arabe, inclusiv pe zero. El a introdus acest nou sistem de notare în Liber Abaci, făcându-le în sfârșit cunoștință europenilor cu cifra zero. Cartea arăta cât de utile erau cifrele arabe pentru calculele complexe, iar negustorii și bancherii italieni și le-au însușit imediat, inclusiv pe zero. Înainte de apariția cifrelor arabe, numărătorii de bani erau nevoiți să se descurce cu un abac sau cu o tăbliță de numărat. Germanii numeau tăblița Rechenbank; de aici provine cuvântul bancă, folosit pentru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
refuz cu aceste calupuri ridicole, a incendiat lambriurile; lambriurile au incendiat Camera Comunelor; ambele camere au fost făcute scrum; au fost chemați arhitecți, pentru a construi altele; și am ajuns deja la al doilea milion cheltuit în acest scop.“ Negustorii italieni iubeau cifrele arabe. Acestea le-au permis bancherilor să renunțe la plăcuțele lor de numărat. Dar în timp ce oamenii de afaceri le considerau utile, ocârmuirile locale le urau. În anul 1299, în Florența, ele au fost proscrise. Motivul pretins a fost
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
puteau fi ușor modificate și falsificate. (Un 0 putea fi transformat în 6 printr-o simplă mișcare de condei, de exemplu.) Dar avantajele lui zero și ale celorlalte cifre arabe nu erau atât de ușor de trecut cu vederea; negustorii italieni au continuat să le utilizeze, folosindu-le chiar și pentru a trimite mesaje codate - așa a ajuns cuvântul cipher să se transforme în „cifru“. În cele din urmă ocârmuirile au fost nevoite să cedeze în fața presiunilor comerciale. Notarea arabă a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
castele minuscule, diforme (Figura 17). Nici cei mai buni artiști nu puteau să deseneze o scenă realistă. Nu știau cum să utilizeze puterea lui zero. Cel care a demonstrat pentru prima oară puterea unui zero infinit a fost un arhitect italian, Filippo Brunelleschi: el a creat o pictură realistă, utilizând un punct de fugă. Prin definiție, un punct este asociat cu zero - datorită conceptului de dimensiune. În viața de zi cu zi, lucrăm cu obiecte tridimensionale. (De fapt, Einstein a arătat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
-1 + 1) + ... este același lucru ca și 1 + 0 + 0 + 0 + 0 + 0 + ..., șir a cărui sumă este, în mod evident, 1. Aceeași sumă infinită de zerouri poate fi egală cu 0 sau cu 1, în același timp. Un preot italian, părintele Guido Grandi, a folosit această serie chiar și pentru a demonstra că Dumnezeu a putut crea universul (1) din nimic (0). De fapt, seria poate fi aranjată în așa fel încât, prin adunarea termenilor, să se obțină orice alt
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
franceză sau italiană; în proiectele autorului, personajul urma să devină Andr. Venturianu, avocat, publicist, deputat în opoziție, directorul publicației Alarma română; într-o altă comedie mai puțin reușită un personaj se numea Ventureanu; forma Venturiano ar putea urma un model italian dar poate fi și un derivat de la numele de origine grecească Ventura răspîndit în epocă. Conul Leonida sugerează o continuitate ciudată între mica boierime românească (conul, conașul) și mica burghezie iar contrastul dintre decrepitudinea pensionarului și numele eroului grec Leonida
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sentimente pozitive în rândul clienților dumneavoastră dacă nu primesc aceste sentimente de la dumneavoastră. +++ Ideea 105. Unchiul FESS Această ideea a Unchiului FESS a început de la regula 80-20, cunoscută mai mult ca „principiul lui Pareto”. În 1906, Vilfredo Pareto, un economist italian, a descoperit că 20% din ceva este întotdeauna responsabil pentru 80% din rezultate. De exemplu, 20% din inventarul dumneavoastră va crea 80% sau mai mult din vânzări. Atunci când o companie din Atlanta a abordat problema migrării unui număr prea mare
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
este: femeia-pisică, femeia-copil, femeia fatală, femeia care este fermecătoare, elegantă, experimentata, senzuala. Imaginea franțuzoaicei este cea de femeie seducătoare, amorala și amantă. În imaginarul francez și internațional, notează M. Sarde [p.28], curtezana este franceză, la fel cum mama este italiană, iar femeia-tractorist sovietică. Francezele întruchipează sexismul occidental în general, fantasme pe care inconștientul colectiv masculin ezita să le proiecteze asupra femeilor din propriile lor țări. Domeniul cel mai important al bărbatului francez sunt femeile; ele constituie, cum menționează R.Barthes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
leș palais où elle entrait par leș fenêtres" [ibidem, p.217]. 358 Până la acea epoca, burghezii și poporul vorbeau aceeași limbă, puțin diferită de cea de la curte. Spre deosebire de limbajul curții, care (că în atâtea alte țari) era invadat de cuvinte italiene, spaniole sau engleze, strada urbană asigura unitatea și înnoirea permanentă a limbii. Începând cu mijlocul secolului al XVII-lea, diferențele sociale transpar și în limbaj: de acum încolo limbajul curții se va deosebi de cel al burgheziei și de cel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sau cel puțin de scandalul din jurul lor, fiindcă era coleg în Committee on Social Thought, alături de Eliade însuși, cu savanți evrei ca istoricul și teoreticianul istoriei Arnaldo Momigliano și istoricul religiilor Gershom Scholem. Momigliano - în tinerețe, membru în partidul fascist italian, la care aderau inițial și evreii! - și Scholem i-au cerut explicații lui Eliade. Acesta din urmă a scăldat-o și nu i-a convins. Scholem, în special, a rupt amiciția sa cu Eliade în vara lui 1972, după ce, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
personajelor. Forma și conținutul se află într-o perpetuă concordanță: nu o poți (re)prezenta pe Antigona într-o comedie. Replicând, Hayden White a dat exemple de emplotment contraintuitiv care nu trădează totuși, retoric și etic, un subiect extrem: filmul italian din 1997 distins cu marele premiu la Cannes în 1998, La vita e bella (regia: Roberto Benigni; Benigni joacă și unul din rolurile principale, precum și co-semnează scenariul, alături de Vincenzo Cerami), „spune” cu umor (nu doar cu umor negru!) și tandrețe
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
forța și frecvența de mișcare a brațelor (Rosen M., Rosen K., 1986, citați de Ardelean T. 1991). Această precizare merită, de asemenea, de a fi luată în considerare. Această problemă a constituit subiectul Colocviului de Sprint, Paris 1986, unde profesorul italian Vittori C. a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp”, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsii lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
mișcărilor sunt elemente specifice fiecărui atlet în parte. Valoarea performanței depinde în mare măsură de acest raport, dintre frecvența și lungimea pașilor. În tabelul de mai jos exemplificăm acest lucru reieșit dintr-un studiu realizat de Loren Seagrave pe sprinterii italieni. Așa cum se observă din tabel, frecvența medie a pasului în alergare, cu fuleu mai mic decât cel normal, este cu 13 % mai mare decât în performanța model, în timp ce lungimea pasului în alergare cu fuleul mai mare este cu 13 % mai
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și frecvența pașilor în funcție de cel mai bun timp realizat. Se consideră cel mai bun raport între frecvența și lungimea pașilor, raportul care a realizat cea mai bună valoare a timpului de alergare. În ceea ce privește îmbunătățirea vitezei sprinterilor, antrenorii italieni au folosit, în procesul de antrenament atât alergările cu pași mai mici de alergare și deci cu viteză mai mare, cât și alergările cu pași mai mari dar cu viteză mai mică și au obținut rezultate competiționale foarte bune. În timpul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
biblioteci (face excerpte la Vatican), se instruiește în arta poetică, cu abatele Tarengi. Pătrunde în saloanele vremii, venind în contact cu diferite celebrități: Wilhelm von Humboldt, sculptorii A. Thorvaldsen, Chr. D. Rauch, poetul V. Monti (la Milano) ș.a. Climatul politic italian, în care se pregătea Risorgimento-ul, îi întărește propria conștiință națională. La Roma, trăiește o dragoste spiritualizată, în manieră petrarchizantă, prelungită în opera sa poetică, pentru Bianca Milesi, o milaneză cultivată, cu vederi liberale și atașamente carbonare, ce împărtășea sentimentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
ca expresie spontană de „simțire”, ca primă formă de creație a spiritului uman. Concepția subsumează eticismul luminilor, cultivând „virtutea” ca ideal și finalitate, crezului clasicist ce se revendică nu doar de la latinitatea horațiană, ci, în mod declarat, de la „modelul” poetic italian, suprem reper estetic, „imitat” tematic și prozodic. Marcând o diferențiere față de gustul vremii ce frecventa spiritul francez, A. introduce modele culturale italiene, atât din marea literatură: Dante, Ariosto, Tasso și, mai ales, Petrarca, dar și minori din Settecento (Vincenzo da
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
finalitate, crezului clasicist ce se revendică nu doar de la latinitatea horațiană, ci, în mod declarat, de la „modelul” poetic italian, suprem reper estetic, „imitat” tematic și prozodic. Marcând o diferențiere față de gustul vremii ce frecventa spiritul francez, A. introduce modele culturale italiene, atât din marea literatură: Dante, Ariosto, Tasso și, mai ales, Petrarca, dar și minori din Settecento (Vincenzo da Filicaia, Ludovico Savioli Fontana, Giuseppe Parini, Benedetto Menzini, Lorenzo Pignotti, Onofrio Minzoni) sau mai iluștrii Metastasio, Ugo Foscolo, Vittorio Alfieri, Vincenzo Monti
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
localizări, prelucrări apropiate originalului sau traduceri propriu-zise dezvăluie surse și filiere ale culturii scriitorului (completate de excerptele făcute de acesta și de lista bibliotecii sale): Antichitatea greacă (Anacreon, Moschos din Siracuza, Bion din Smirna) și latină (Horațiu, Catul, Properțiu), Renașterea italiană, clasicismul francez (Boileau, La Fontaine), preromantici (Ossian, Gray, Gessner, Florian), romantici (Goethe, Schiller, Byron, Lamartine, V. Hugo), scriitori din literatura slavă, apropiată formației galițiene a lui A. (A. Mickiewicz, J. Krasicki, V. Jukovski), sau corespunzători perioadei vieneze - Aug. von Kotzebue
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
pot fi valorificate de limba literară (Omul literat). Soluțiile propuse ar asigura unitatea etnică prin cea lingvistică, limitându-se ereziile filologice. Articolul Câteva observații filologice (1861) aducea argumente pentru folosirea unei ortografii bazate pe principiul fonetic, având ca model limba italiană. Dar limba operei sale prezintă multe inconsecvențe ortografice și un vocabular, parțial rebarbativ, încărcat de cuvinte arhaice și moldovenisme, grecisme și bizare calcuri italo-latinești. Pasionat de istorie și de disciplinele auxiliare: epigrafia, genealogia, arheologia, A. a publicat numeroase broșuri despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
între 29 noiembrie și 20 decembrie 1864. I. C. Fundescu a scos T. cu intenția de a redacta o publicație specializată, dedicată literaturii dramatice și vieții teatrale. El își propune să publice și beletristică, informații bibliografice, o cronică a reprezentanților operei italiene, critică literară, precum și cronici referitoare la spectacolele teatrelor din Iași, București, Craiova, Cernăuți și chiar din Botoșani. Din primul număr Fundescu atinge probleme esențiale: repertoriul teatral, calitățile artistice ale trupei, lipsa de mijloace materiale. El cere, așa cum făcuseră și C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290117_a_291446]
-
Duiliu Marcu) sau pavilioanele de la Luna Bucureștilor (arh. Horia Creangă). O fac, poate, cel mult din perspectiva arcaturii romane periptere din, bunăoară, piața civică de la Brescia, iar nu dinspre Mănăstirea Hurezu (care, în fond, ea însăși aclimatizează teme ale renașterii italiene). Legătura acestei arhitecturi eroic-marmoreene cu vernacularul local este minimă, în vreme ce racordarea ei la arhitectura oficială a epocii este maximă. Fiind "originară", ea este contemporană, întrucât mai toate variantele ei europene (și mai cu seamă cele germană și italiană) glăsuiesc despre
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]