5,619 matches
-
sunt teme frecvente mai cu seamă în primele volume, teme tratate într-o manieră destul de convențională, în ciuda eforturilor poetului de a compensa, prin cizelarea versului și metafore șocante, modestia elanului liric. Livrescă și cerebrală, mai rar elegiacă, lirica lui L. îmbină un neotradiționalism emfatic, retoric, cu unele îndrăzneli moderniste, vizibile încă din Lăcuste și aeroporturi (1972), pentru a se accentua în Aerul de sub fluturi (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București), cartea cea mai bine primită de critică. Romanele Elvira și locotenentul
LOTREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
cu documente noi anumite fapte legate de literatură și de contextul în care acestea au avut loc. În același sens este concepută și Istoria literaturii române din Bucovina. 1775-1918 (1926), creația literară fiind studiată „în legătură cu evoluția culturală și politică”. Periodizarea îmbină elemente de sociologie literară cu criterii privind evoluția presei și a vieții politice. Literatura scrisă în Bucovina este analizată în perspectiva întregii literaturi române, iar comentariile vizează mai ales conținutul etnic și social. Utilă prin corectitudinea informațiilor și prin obiectivitatea
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
evoluției sociale, înțeleasă ca un proces continuu de civilizare (Despre civilizație, 1845), el așeza, pe de o parte, lupta omului pentru supunerea naturii (prin industrie, știință, artă), pe de alta, relațiile dintre oameni, organizarea politică a statelor. Progresele științifice care, îmbinate cu cele politice, asigură civilizația, au ca urmare „emancipația”, „dezrobirea” tuturor oamenilor de sub apăsarea condițiilor naturale sau a unor relații sociale nedrepte, bazate pe privilegii. De aici, nevoia de dreptate, de echitate socială, de cultură și democrație. Sub influența ideilor
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
a canalului american PBS, despre opere de artă (re)descoperite. Ghid al restaurantelor new-yorkeze, lansat În 1979, extins ulterior la cele mai importante orașe ale lumii. Războinicul. „High Mobility Multipurpose Wheeled Vehicle (HMMWV sau Humvee) e un vehicul militar care Îmbină calitățile unui jeep și pe cele ale unui camion; a fost cunoscut inițial sub numele de Hummer, nume rezervat În ultimul timp exclusiv SUV-urilor civile. Rodie. Masaj inventat În secolul al XVII-lea de indienii din Arizona; se practică
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de istoria slavisticii din cadrul Comitetului Internațional al Slaviștilor. A colaborat la periodice din țară („Steaua”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Romanoslavica”) și din străinătate („Bălgarski ezik i literatura”, „Sovremennik”) ș.a. Lucrarea de debut despre prozatoarea poloneză Maria Da¸browska îmbină metodologia tradițională cu cea modernă, a doua folosită îndeosebi în realizarea propriu-zisă a demersului istorico-literar. Plecând de la o bogată bibliografie, G. trece în revistă mai întâi modelele și ideile care i-au inculcat scriitoarei „funcțiile cognitive și educative ale actului
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
diferențiate în viziunea filosofică și estetică a prozatorului guatemalez. Circumstanțierea istorică, geografică și socială intermediază analiza aspectelor care transpar în violența trăirilor și a reprezentării, în receptivitatea la tentațiile visului și ale mitului, convertite critic în formula realismului magic, care îmbină adevărul crud cu suflul poeziei. Folclorul indigen favorizează la Asturias aplecarea spre mitologicul local de origine maya, prozatorul preluând și de la suprarealiști imaginea dislocată, fervoarea metaforică și irumperea în subconștient și oniric, iar de la Dostoievski priza la suferință și descrierea
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
coșul de gunoi al nonvalorii. Demersul meu vizează denunțarea acestui abuz și recuperarea unor opere pe nedrept desconsiderate valoric, fiindcă fac parte dintr-o altă paradigmă morfologică. Sanda Cordoș: Dar esteticul și existențialul nu se pot defini separat - ele se Îmbină. Nu citesc o dată cartea și spun că acum fac o experiență estetică, și Îmi pun emoțiile și chiar viața Într-o paranteză, pentru ca după aceea, sau mai Înainte, să am experiența existențială. Nicolae Turcan: Cred că există un punct de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aici. Ficționalizareatc "Ficționalizarea" Mihaela Ursatc "Mihaela Ursa" O lume de ficțiuni Observ o legătură strânsă Între teoriile observatorului implicat, din discursul științific („observatorul participator”, „spectatorul actor”), și conceperea autorului, În actul critic, ca prezență-absență ficțională. Studiile literare ale ultimilor ani Îmbină critica poststructuralismului cu propunerea unei alternative de discurs teoretic, fără ca aceasta să Însemne Înlocuirea unui vechi regim textual printr-un și mai anacronic regim al realismului și naturalismului artistic. Critica de tip reader response ( În continuarea teoriei receptării), alături de critica
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fost ținut oarecum În umbră, dar are o bază foarte largă Într-o serie de manifestări la limită tot cu știința, mai exact, În gnoza de la Princeton, În taofizica lui F. Capra și În toate demersurile care Încearcă să Îmbine știința tradițională cu noile descoperiri foarte șocante din fizica secolului XX. Acestora li se adaugă diversele forme de manifestare ale New Age-ului, ale unei religiozități, desigur, poate kitsch, dar care funcționează ca Întoarcerea unui refulat mondial, a unor gândiri sălbatice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
metaforice pe care avem impresia că le Înțelegem. În cazul acestui text al lui Cornel eu cred că e vorba de altceva, de o teorie care se decide, În sensul lui Derrida, și se formează ca teorie doar reușind să Îmbine categoriile tradiționale de discurs. Astfel, aici nu-i o teorie care are Între paranteze practica sau exemplele concrete, ci fiecare paranteză dreaptă folosită de Cornel este un mod de a duce teoria mai departe prin aportul intuitiv care este așteptat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ovidiu Pecican" Ideea de „loc al memoriei” - lansată cu câtva timp În urmă de istoriografia franceză (prin intermediul lui Pierre Nora), dar preluată cu promptitudine și de alte istoriografii (cum ar fi cea americană, reprezentată, În acest context, de Robert Gildea) - Îmbină, cum se poate observa de la prima vedere, ideea de spațiu cu cea de timp. Prin această caracteristică, ea Întâlnește - Într-un soi de echivalare emisă dinspre câmpul istoriografiei - o altă idee devenită celebră, și anume cea de cronotop. Concept datorat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Naplo” (Budapesta), „Provincia” (Cluj), „Viața românească”, „Secolul 20”, „Lettres internationales” ș.a. Placheta de versuri Ochii necesari (1968), cu care D. debutează editorial, reușește să sugereze o atmosferă poetică bine închegată, care, fără a abuza de metafore, compune un peisaj liric îmbinând straniu intuițiile evanescente și locurile comune. Coordonatele mediului poetic țin de o delicată candoare: „Sufletul meu de băiețel/ E și acum în pod printre uitări” (În pod) sau „Profesorul meu de desen/ Era ca o pușcă de vânătoare,/ Trăgea în
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
scriitoarei pentru studiul teosofiei, manifestă în articole și conferințe. De altfel, în 1925, va înființa o lojă teosofică română. Singura culegere de proză scrisă în românește este Cartea munților (1920). Sub forma unui ,,manual de drumeție” sau ,,fals tratat”, ea îmbină informații savante, amintiri de călătorie și pagini de eseu. Cartea va fi remarcată de Mihail Dragomirescu și Perpessicius. Povestirile scrise între 1913 și 1919, parte apărute în periodice, vor constitui substanța unei culegeri de legende, Ceasuri sfinte (1921), traduse în
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
lui sublime, contrapunctează șuvoiul tragic al istoriei. Ceea ce constituie însă liantul construcției romanești este un realism fundamental, capabil să suprindă totalitatea omenescului, dincolo de condiția umilă sau nobilă. Cartea munților, cu aspectul unui inofensiv și lipsit de pedanterie manual de drumeție, îmbină proza poetică și paginile de eseu. Cartea fructifică nenumăratele peregrinări ale autoarei prin munții României, mărturisind o cunoaștere intimă a naturii, întemeiată pe sensibilitate și pe o curiozitate intelectuală de autentic naturalist. Plecând de la premisa că excursia poate și trebuie
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
un corpus de modele și legi. Știința literaturii - reluată în ediție franceză într-o variantă mult amplificată, în patru volume - are ca obiect capodopera, nu operele de talent sau de îndemânare. Produs al „genialității”, care este „puterea mistică” de a îmbina elemente contrarii - sufletul și natura - printr-o armonie efemeră, capodopera nu este o creație lesne repetabilă, ci o „specie”, „deci unică, deci originală, mai întâi de toate, prin originalitatea ideii creatoare”. Știința literaturii, care nu poate fi o ancilla historiae
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
analiza estetică a operei, adică a puterii ei de sugestie și a mijloacelor de realizare. Criticul nu este dator să se preocupe de toate aceste aspecte, însă D.-G. propune o perspectivă „totală” asupra literaturii, într-o încercare de a îmbina critica biografică și psihologică cu cea sociologică, deterministă și, abia în ultimul rând, cu cea estetică și stilistică. Accentul cade pe explicarea sociologică, având ca principale obiective relațiile dintre literatură și mediu, idealurile sociale și morale ale artistului. Este o
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
a impus ca istoric literar format, cu o personalitate distinctă. Cele 111 studii micromonografice scrise de F. denotă erudiție, acribie documentară și echilibru al judecăților, dar și speciale însușiri de stilist: fin dozaj de participare comprehensivă și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă acum asupra teatrului românesc postbelic - teren al unui canon
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
retorica naratorilor. Maniera critică, mărturisită, e o combinație de „rigoare ținută în frâu” și „slobod impresionism”, urmărind „nuanța ca o pradă”. Nu mult diferită e abordarea în Pluta de naufragiu (2002), o culegere de „figurine” ale unor scriitori uitați, ce îmbină original disciplina reconstituirii documentare cu arta portretului (dedus din operă sau înțeles ca portret al operei), alcătuind o galerie ingenios-pitorească de tipuri: „furiosul” (N. Baboeanu), „anxiosul” (G. Bălănescu), „cerebralul” (Tr. Chelariu), „genialoidul” (Stelian Mateescu), „melancolicul” (N. Milcu) ș.a. Ca peste
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
-șef), Crăciun Bejan, Dumitru Chirilă, Virgil Podoabă, Ion Simuț, Traian Ștef, cărora din ianuarie 1991 li se alătură Florin Ardelean și Tiberiu Ciorba. Constatând că „este vremea priorității imediatului politic [...], nu încă timpul răbdător al lecturii”, redacția își propune să îmbine „temele literaturii cu cele ale actualității civice, manifestându-se drept un combatant decis în favoarea idealului democratic”. Profilul, prin tradiție, literar, și caracterul cultural enciclopedic vor fi menținute: pe lângă beletristică, critică și eseistică literară, traduceri, fiecare număr cuprinde rubrici de teatru
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
lor spre un orizont imprevizibil, depășind limita întâmplărilor de zi cu zi. Ele aspiră spre ceva ce nu le este cunoscut, spre o împlinire proprie, nebănuită, chiar dacă în calea lor se ivesc neașteptate și uneori dureroase piedici. F. știe să îmbine observația realului cu incursiunile dincolo de concret, captând cititorul și șocându-l prin ineditul parabolei epice și mai ales al deznodământului. SCRIERI: Floare de leandru, București, 1967; Vedere la amiază, București, 1975; Cum am crescut un zmeu, București, 1976; Fragi în
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
pe cititor să repete în sinea lui de mai multe ori ceea ce citește și, în acest fel, înțelege acest lucru în profunzime. Astfel, Sedulius propune din nou un vechi topos referitor la funcția poeziei (aceasta face ca utilul să se îmbine cu plăcutul) și îl transferă într-un context creștin. De aceea, și în poem se face simțită de mai multe ori intenția didactică (acesta trebuie considerat mai mult un poem didactic decât unul epic). Nu lipsește alegorismul, chiar dacă e secundar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
chiar în arabă și în saxonă, astfel încât în Orientul grecesc Grigorie este supranumit și astăzi „Dialogul”. c) Temele meditației gregoriene Așa cum s-a putut vedea din această rapidă trecere în revistă a activității și a operei marelui papă, Grigorie a îmbinat angajamentul practic, orientat spre binele Bisericii, cu preocuparea pentru ascetism, care este prezentă în toate scrierile sale. În consecință, Grigorie nu este important pentru gândirea sa solid și rațional organizată (o „teologie”, s-ar putea spune), ci mai mult pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mulți alți gânditori din acea perioadă, că perfecțiunea poate fi o aspirație permanentă atât în viața ascetică (la limită, în viața privată), cât și în viața monahală. Această perfecțiune ascetică este cea mai bună pregătire pentru contemplație, chiar dacă cei ce îmbină acțiunea cu contemplația (adică asceza propriu-zisă și activitatea în mijlocul oamenilor) duc o viață mai apropiată de perfecțiunea desăvârșită în raport cu cei care se dedică exclusiv contemplației. Viața mixtă prin excelență a fost aceea dusă de apostoli pentru că ei îndeplineau cele două
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de o îngrijită educație literară. 1. Avitus de Vienne Continuarea tradiției literare în cultura creștină, fără apariția niciunei întreruperi în timpul trecerii de la societatea romană la regatele romano-barbare, este întruchipată cel mai bine de Alcimus Ecdicius Avitus, care a știut să îmbine activitatea practică de episcop al importantului oraș Vienne cu grija pentru o poezie rafinată și de bun nivel artistic. Însă, din multe puncte de vedere, Avitus era încă un literat din secolul al cincilea și nu a apucat să vadă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din acea vreme, chiar dacă se înregistra o tot mai accentuată degradare a culturii. Astfel, Venantius s-a stabilit întâi la Metz și apoi la Paris, dedicându-se activității poetice, foarte prețuită la curtea regelui francilor, iar în activitatea sa a îmbinat poezia profană cu poezia religioasă. Dar din acele cercuri făcea parte Radegonda, văduva regelui Clotar I, care merită o atenție particulară: era o femeie cultivată și pioasă care întemeiase și o mănăstire. Venantius Fortunatus a fost învățăcelul ei și, la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]