2,256 matches
-
de metodă deschisă de coordonare Își are originile În Strategia Europeană de Angajare a Forței de Muncă, cu baza În Tratatul de la Amsterdam din 1997. Expresia a fost consacrată de Consiliul European de la Lisabona din 2000, iar esența constă În Împărtășirea experiențelor și Încurajarea răspândirii celor mai bune soluții (best practices). La nivelul UE, există un orar bine stabilit al atingerii scopurilor detaliat definite, iar nivelul național stabilește singur țintele specifice pe care dorește să le atingă În interiorul liniilor fixate la
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
asistarea organizației pentru administrarea riscurilor îndeplinirii obiectivelor. Aceste beneficii includ: o probabilitate mai mare de îndeplinire a acelor obiective; consolidarea raportării riscurilor disparate către nivelul consiliului de directori; îmbunătățirea înțelegerii riscurilor-cheie și o implicare la scară mai largă; identificarea și împărtășirea riscurilor de afaceri; concentrarea managementului, într-o măsură mai mare, asupra problemelor care contează cu adevărat; mai puține surprize și neplăceri; o concentrare mai mare asupra îndeplinirii lucrului corect într-o manieră adecvată; creșterea probabilității de inițiative de schimbare și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Mihail Sebastian, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Ion Biberi și Octav Șuluțiu, iar ca secretar, pe Pompiliu Constantinescu. Gruparea urmărea - scrie Șuluțiu în articolul Libertatea literaturii din „Adevărul” (31 ianuarie 1937) - „solidaritatea criticei tinere pe o poziție spirituală și estetică și împărtășirea unor credințe în libertatea și în demnitatea scrisului”. În pofida bunelor intenții, gruparea nu a funcționat: „Din păcate - remarca Șerban Cioculescu - , afară de activitatea individuală a fiecăruia din cei șapte critici, ei nu și-au putut organiza o acțiune de grup, nici
GRUPAREA CRITICILOR LITERARI ROMANI (GCLR). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287379_a_288708]
-
evanghelic, folosit pentru valorile lui existențiale). Ceea ce izbește în aceste versuri este atmosfera de reculeasă intimitate și de temperată fervoare psalmică. Lumea ca o rană se hrănește și se salvează nu prin îndoială, nici prin jefuirea cerului, ci prin umilința împărtășirii din aceeași suferință. Fiindcă imaginea Cuvântului rătăcitor, ostenit, ocrotitor, răstignit și înviat nu este, în cele din urmă, decât umbra însoțitoare a conștiinței proprii. Așa încât aventura mereu repetată spre un „dincolo veșnic” amintește într-un fel dilema, la fel de dramatică, a
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
ca membru al grupului, exprimându-și părerile proprii. h) Facilitatorul trebuie să ia inițiativa de a împărtăși cu grupul atât sentimentele, cât și gândurile, în moduri în care nu cer și nici nu impun, ci reprezintă un simplu act de împărtășire (sharing) pe care elevii îl pot lua în calcul sau nu. Astfel, el este liber să-și exprime propriile sentimente, acordându-le și un suport elevilor prin reacția lui către ei ca indivizi și împărtășindu-le propriile satisfacții și dezamăgiri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în momentul necesității de a sintetiza propriile cunoștințe într-un articol, apoi de a folosi drept suport conclusiv pentru articolele colegilor de „redacție” și, în sfârșit, pentru criticarea ziarelor elaborate de celelalte subgrupe). Un asemenea procedeu este util și în vederea împărtășirii experienței legate de o problematică anume în activitățile de training în formarea profesională. 2.13. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)tc "2.13. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)" Metoda acvariului (fishbowl) urmărește ca elevii/studenții implicați să fie puși, alternativ, în dublă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sentimentele declanșate de participarea la experiment); - construcția unor inshight-uri (iluminări interioare) folositoare bazate pe această analiză; și - transferul informațiilor (aplicarea cunoștințelor în situații noi). Astfel, învățarea prin experimentare trebuie să fie determinată de cinci faze: experimentarea propriu-zisă (activitatea în cadrul experimentului); împărtășirea experienței și a sentimentelor produse de către aceasta (observațiile și reacțiile sunt comunicate celorlalți co-experimentatori); analiza (patternurile și dinamica fenomenelor sunt evidențiate în această fază); inferarea/generalizarea (principiile observate sunt dezvoltate la un nivel de cunoaștere superior); și aplicarea (presupune reflecția
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reproductivă și astfel asigură continuitatea societății; familia este mediul în care se realizează socializarea primară a copiilor, în care aceștia învață și iau contact cu principiile de bază ale moralei, credinței, conduitelor; familia contribuie la menținerea identității culturale naționale prin împărtășirea și exemplificarea elementelor culturii naționale. Transformările ce au marcat familia după anul 1990 au fost rezultatul acțiunii mai multor factori politici, economici, sociali, culturali și din acest context nu poate fi omis rolul migrației. Judecând după amploarea fenomenului migrațional și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care-i va solicita abilitățile de supraviețuire (fuga, lupta sau încremenirea) va rămâne deconectat de ceilalți, nu se va atașa de ceilalți și nu se va dezvolta în confluență cu ceilalți. Numai în cadrul unor conexiuni sănătoase cu celelalte creiere, în împărtășirea unor emoții pozitive, o persoană, un copil, poate funcționa sănătos, învățând în relație cu ceilalți, atașat de ceilalți. Emoțiile sunt „între creiere”și impregnarea cu emoțiile negative transmise de adult „otrăvește”creierul copilului. Căci creierul copilului nu se poate dezvolta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin structurile economice (industrie, agricultură, păduri), prin organizații administrative sau umanitare, prin limbă, obiceiuri, clase sociale, etnii. 3. Procesele de comunicare 3.1. Claritate Mesaje clare, consistente, congruente (cuvânt și acțiune) Clarificarea informațiilor ambigue: caută adevărul, vorbește adevărul 3.2. împărtășirea emoțiilor împărtășirea unei varietăți a trăirilor (bucurie, durere, speranțe, teamă) Empatie reciprocă, tolerarea diferențelor Asumarea propriilor trăiri și comportamente (nu dă vina pe alții) Interacțiuni plăcute, cu umor 3.3. Soluționarea prin colaborare a problemelor Brainstorming creativ; folosirea din plin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
economice (industrie, agricultură, păduri), prin organizații administrative sau umanitare, prin limbă, obiceiuri, clase sociale, etnii. 3. Procesele de comunicare 3.1. Claritate Mesaje clare, consistente, congruente (cuvânt și acțiune) Clarificarea informațiilor ambigue: caută adevărul, vorbește adevărul 3.2. împărtășirea emoțiilor împărtășirea unei varietăți a trăirilor (bucurie, durere, speranțe, teamă) Empatie reciprocă, tolerarea diferențelor Asumarea propriilor trăiri și comportamente (nu dă vina pe alții) Interacțiuni plăcute, cu umor 3.3. Soluționarea prin colaborare a problemelor Brainstorming creativ; folosirea din plin a resurselor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei varietăți a trăirilor (bucurie, durere, speranțe, teamă) Empatie reciprocă, tolerarea diferențelor Asumarea propriilor trăiri și comportamente (nu dă vina pe alții) Interacțiuni plăcute, cu umor 3.3. Soluționarea prin colaborare a problemelor Brainstorming creativ; folosirea din plin a resurselor împărtășirea deciziilor și a soluționării conflictelor: negocieri, corectitudine, reciprocitate Centrare pe scopuri: pași concreți, construirea pas cu pas a succesului, învățarea din greșeli Atitudine proactivă; prevenirea problemelor, pregătirea permanentă pentru provocări viitoare și sesizarea din timp a crizelor cei plecați la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi fost de vulpe albă. Pentru acel sfârșit, aga și hatmanul îndată au împănat tot orașul cu arnăuți înarmați ca să caute toți basarabenii veniți acolo, ca să vază nu cumva se va descoperi că și ei s-au apucat a primi împărtășire la bunturile ce se urzise în Moldavia, precum cu câteva zile mai înainte se primise înștiințare că au făcut neastâmpărații leși în Podolia și în alte locuri. Aceasta a fost pricina vizitarisirii Dumnealui hatman" (Constantin Botez, Adrian Pricop, op. cit., p.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sub unghiul spectacular și teatral. Prin intermediul teatrului ospitalității, precum Hamlet de Shakespeare, la care de altfel, se fac referințe, Naka Han poate să construiască o relație de confruntare, a actorului și a spectatorului prin acest teatru în teatru care este împărtășire de agonie. Ospitalitatea se propune ca un conținător 270. Ea l-a condus pe oaspete din oraș la periferie, de la grădină la casă, din casă în cameră și din cameră la teatru până la imaginea unui sex căscat. Conținutul acestui conținător
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a-i primi cu onoruri pe străini, de parcă i-ar înștiința de prezența unui stăpân, de care depinzi măcar din pricina asta"316. Această ospitalitate are limitele ei. Saint-Preux trebuie să stea să bea cu gazdele, să se supună riturilor de împărtășire și de comunitate. Acești oameni sunt băutori zdraveni și dacă lui îi place vinul se teme, în schimb de exces : "Mă îmbătam prin urmare din recunoștință!" Interacțiunea e fondată pe senzație. Împărțirea mâncării și băuturii este un moment capital al
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
barierele străinului pentru integrarea lui în sfera proprie. Corpul celuilalt nu mai este un element exterior, atingerea cu mâinile îl îmbibă cu mirosul gazdei pentru a-l asimila. Frumos exemplu de proxemică în care darul mirosului corporal este semn de împărtășire și de identificare cu persoana, cu grupul. Ospitalitatea ca semn de ne- agresivitate și de acceptare înlătură distanța, abolește semnul diferenței, mizează pe recunoașterea celuilalt drept un element familiar, de o stranietate îmblânzită. Imagine a unei incorporări, a trecerii de la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
domină câmpul în care se joacă esențialul artei"472. Cântecul aedului, pictura și muzica lui Usher sunt tot atâtea moduri, de a realiza prin artă acest "domeniu rezervat, locul secretului, enclava narcisistă, de unde schimbul cu celălalt se realizează tocmai prin împărtășirea incomunicabilului; este locul ascuns de unde țâșnește izvorul și reprezentarea însăși a ceea ce este în noi: vorbesc despre sinele"473. Nu găsim la Landolfi, cel puțin în mod explicit ca la Poe, vreo punere în abis a textului prin intermediul poemului, desenului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
crima nu fac decât să irite în el revolta sa împotriva unui act absurd. Oaspetele arab dorește totuși ca învățătorul să-l însoțească, fără îndoială pentru că a văzut în acest schimb de priviri, în atitudinea și întrebările sale o anumită împărtășire a lucrurilor, pe care o revendică în grad înalt autorul, prin intermediul personajelor sale: În acest deșert, nimeni, nici el, nici oaspetele său nu însemnau nimic. Și totuși, în afara acestui deșert, nici unul, nici celălalt, Daru o știa, nu ar fi putut
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
intoarce asupra situației inițiale, care a determinat procesul, stimulând indivizii la noi comunicări. Etimologic, termenul provine de la latinescul « comunis », care înseamnă a face ca un lucru să devină comun și din latinescul « cuminecare », unde se precizează legătură omului cu Dumnezeu(« împărtășirea de la.... »). Din punct de vedere filosofic, comunicarea este un proces prin care una sau mai multe persoane transmit o Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 6 judecată de valoare, o atitudine sau o stare emoțională. Din punct
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
intoarce asupra situației inițiale, care a determinat procesul, stimulând indivizii la noi comunicări. Etimologic, termenul provine de la latinescul « comunis », care înseamnă a face ca un lucru să devină comun și din latinescul « cuminecare », unde se precizează legătură omului cu Dumnezeu(« împărtășirea de la.... »). Din punct de vedere filosofic, comunicarea este un proces prin care una sau mai multe persoane transmit o Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 6 judecată de valoare, o atitudine sau o stare emoțională. Din punct
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
ia naștere din nevoia de a reduce incertitudinea, de a acționa efectiv și de a apăra sau întări eul; proces de transmitere a informațiilor, ideilor, emoțiilor, sau priceperilor, prin folosirea simbolurilor (cuvinte, imagini, figuri, diagrame etc.); transfer, schimb, transmitere sau împărtășire; proces care unește părțile discontinue ale lumii vii; proces care face comun mai multora ceea ce este monopolal unuia sau al unora; totalitate a mijloacelor de transmitere a mesajelor militare, a ordinelor etc.(telefon, telegraf, radio,curieri); proces de îndreptare a
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
rău. Legile Persuasiunii descriu, în majoritate, felul cum reacționează cei mai mulți oameni față de un anumit set de circumstanțe. Tehnicile de persuasiune implică manipularea Legilor Persuasiunii. Ele mai implică și manipularea altor circumstanțe curente, care pot include folosirea cu măiestrie a întrebărilor, împărtășirea secretelor, folosirea cuvintelor și a frazelor cu efect puternic, aplicarea presiunilor de timp și altele. Tehnicile pe care le voi prezenta sunt simple dar cu efecte deosebite, ele se bazează pe reacțiile psihologice, declanșate prin puterea de a influența. 1
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
cu rugămintea, chiar dacă, de cele mai multe ori, simțindu-ne precaritatea în fața atotputerniciei divine, ea devine rugăminte. Creștinul nu poate concepe o viață normală fără întâlnirea frecventă cu Dumnezeu și fără întărirea puterilor sale finite din infinita putere a lui Dumnezeu. Or, împărtășirea din această putere este posibilă numai comunicând cu Sursa ei. Rugăciunea este, simplu spus, vorbire cu Dumnezeu. Cum vorbirea cu cineva nu se poate înfăptui decât printr-un act conștient și voit, putem spune că rugăciunea este vorbirea conștientă și
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
în păstrarea ritmului reformelor. Toți acești pași pe care i-am menționat, lăsând la o parte detaliile, sunt parte a procesului nostru complex, care este foarte viu în mințile noastre. Acesta e un avantaj foarte important când vine vorba despre împărtășirea experienței cu vecinii. E inutil să spun că România este o legătură între Est și Vest; rolul ei este de a coordona culturi, de a coordona procese, procese economice. Acesta este, mai mult sau mai puțin, modul în care ne
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în Europa de Sud-Est: • Întărirea capacității noastre de a fi un susținător angajat al politicilor economice și politice ale Uniunii Europene. • Promovarea relațiilor bune cu vecinii, ca o condiție a progresului integrării într-o manieră pragmatică. • Utilizarea cooperării regionale și împărtășirea bunelor practici pentru pregătirea integrării euroatlantice. Din punct de vedere politic, datorită progreselor din Europa de Sud-Est și întrucât credem că toate aceste țări au un loc sub soare, intenționăm să facem în așa fel încât contribuția noastră să merite
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]